791 matches
-
zilei ni-e dragostea curată istoria întreagă pe nume l-a chemat și trebuia să vină, îl aștepta suflarea țării toată.“ („Odă“, Luceafărul, 31 ianuarie 1987) „Aniversăm un om care-a venit la început de veac în lume Și toată vrerea lui de om iubit și-a scris-o ca istorie sub nume.“ („Odă aniversară“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) „Partidu-n care crede poporul nostru-ntreg având în frunte ctitor și om și brav strateg și-a limpezit lumina și flamura pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mulți ani!“, Scînteia, 7 ianuarie 1984) „Acela pe care nu ai cu cine să-l asemeni Și e înaltă pildă pentru semeni, Conducătorul nostru viteaz și înțelept Și datorită căruia avem deplinul drept De-a ne arăta în lume și vrerea, și tăria De-a spune în limba noastră nădejdea, bucuria, Voința să triumfe, omenescul, Se cheamă: NICOLAE CEAUȘESCU.“ („Dragoste fierbinte“, România liberă, 26 ianuarie 1985) „Întreaga personalitate a tovarășei Elena Ceaușescu s-a călit în marile bătălii de clasă, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al partidului, ne exprimăm, cu nemărginită recunoștință, prețuirea față de tovarășul Nicolae Ceaușescu - omul ce întruchipează desăvârșit conștiința, trăsăturile și virtuțile poporului nostru, spiritul de dreptate, cutezanța, dăruirea până la sacrificiu, față de cel care, ales în fruntea țării și a partidului prin vrerea unanimă și entuziastă a tuturor fiilor României, a pus și pune mai presus de viața lui binele și fericirea poporului, interesele fundamentale ale națiunii.“ (Tribuna, 15 decembrie 1977) DEZIDERIU Horvath, poet și traducător „Argintul tinereții cu aceeași mândrie A stat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iubire și măsură câte trepte înainte Sunt în comunista vreme și-n fertilele idei. („Gând frumos“, România literară, 5 ianuarie 1984) „E Ceaușescu însuși simbolu-acestei ere Erou prin tot ce face și crez național, E una cu poporul în uriașa vrere Și-i fericirii noastre supremul ideal.“ („Spre piscuri îndrăznețe, în comuniste zări“, România literară, 29 ianuarie 1987) „Este partidul purpură-ntrupată, Fluviu imens precum suntem și noi Cât prin izvoare, simplu, ne arată Victoria spre vremurile noi.“ („Partidul“, Scînteia tineretului. Supliment
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
rămas neocupate numai locurile de la DNA și, cei chemați, nu prea se grăbesc să le ocupe, semn că politica datului în gât nu are șanse de reușită, că prea încurcate sunt ițele puterii. N-a fost să fie nici după vrerea lui Băsescu: un PD linioară L, cu 40%, dar nici nu se poate spune că n-au câștigat destul, mai puțin Capitala, dovadă că s-a trecut vârful de formă și începe alunecarea pe o pantă, deocamdată, lină. Dintre toți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din Timișoara. În 1933, este printre membrii fondatori ai societății literare „Altarul cărții”, iar mai târziu, președinte al Asociației Scriitorilor din Banat, funcție pe care o deține până la desființarea acesteia de către autoritățile comuniste. A debutat în 1932, în revista timișoreană „Vrerea”. A colaborat la „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”. Primul volum al lui B., Oameni și locuri din Căraș (1940), îmbină reportajul și analiza sociologică - modalități de expresie care, odată cu dezvoltarea școlilor românești de folclor și sociologie, începuseră să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
romanului, lumea pestriță a Imperiului Austro-Ungar în declin, așa cum era aceasta percepută în satele românești din Banat, îi prilejuiește lui B. o nouă demonstrație a calităților sale de fin observator al realităților sociale și economice. Proza scurtă, risipită în revistele „Vrerea”, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, „Orizont”, nu se ridică la nivelul romanului. B. este și autorul unor volume în care reportajul literar se îmbină cu studiul etnografic și cu cercetarea sociologică. Scriitorul a coordonat, de asemenea, o valoroasă antologie (Poezia nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
era atât de emoționat, încât a roșit. A bolborosit ceva de neînțeles și, în loc să răspundă cum se cuvine acelei afecțiuni, mi s-a adresat: - Spune-i tot ce știi despre Romilde și pune să-i fie împlinită orice dorință și vrere. Oare sufletul lui Romilde să fi fost mai josnic decât cel al Gundepergăi? Dacă am putut să văd în Gundeperga consecințele lăcomiei de putere, cum am să pot judeca inima lui Romilde? Cu aceeași înțelegere pe care voi o să mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fi izbăviți nicicînd? Nu-i cu putință oare că cineva din moarte înviat Să moară? Cînd deznădejdea-ntunecată mă cuprinde, nu pot În mare să m-afund și de uitare-nvăluit să dorm? Ah, Enion, Slutita văd această-nfățișare a ne-mplinitei vreri. 25 Atotputernicul blestem al unui om cinstit să fie-asupra lui Luváh și Urizen. Tu însă, Fiul Meu, Slăvit în strălucire, mîngîietor al lui Tharmas, Mergi, Reclădește Universu-acesta sub revoltata mea putere, Un Univers al Morții și al Decăderii. Amăgitoare gíngașe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cîndva în cîmpurile-acelea veșnice, uniți în Dragoste Și înfrățire, în fericire am putea trăi aidoma cu cei ce n-au păcat. Omul cel Veșnic e pecetluit de tine, spre-a nu mai fi vreodată izbăvit. 160 Toți sîntem slugi ai vrerii tale. O Rege al Luminii, înduplecă-ți Puterea furioasă; fii tatăl nostru, Regele nostru cel iubit. Dar daca Lúvah nu mai este, De l-ai ucis Și în Mormînt l-ai pus, Ori dacă vrei pentru uciderea-i Să te
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Da, o carte, scrisă frumos, cu mâna. Și unde-i? Am dus-o la domnul dascăl. Că numai el știe a citi în satul nostru. Mădălina, du-ne repede la domnul dascălul! au cerut cei doi. Fetița le-a împlinit vrerea. În fața dascălului, Toma și Nestor au spus cine sunt: Ne-a trimis stăpânul nostru Dimitrie Cantemir, care a fost domn în Moldova, să ducem această carte la învățații cei mari din Berlin. Dar, în apropiere de Vad, ne au ieșit
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în care “plumbul” este efectiv transformabil în “aur””. Sau, cum se exprimau alchimiștii înșiși, “Tu ești materia însăși a Marii Opere (obținerea pietrei filosofale, n.n.) (Grillot de Givry) ”. Și, încă: “Un om care, renunțând la orice senzualitate și ascultând orbește vrerea lui dumnezeu (sensul evoluției Universului, n.n.), a ajuns să participe la acțiunea pe care o exercită inteligențele cerești (entitățile spirituale, zeii de exemplu, adică acei în care se manifestă legile evoluției Universului, n.n.), posedă chiar prin aceasta Piatra Filosofală; niciodată
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
publicațiile exilului, cea a responsabilității față de cultura românească, apare în Caete de Dor. Metafizică și poezie, unde se subliniază: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăruire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora care, mai cu osebire, aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1902-1968), care folosise același pseudonim. Alături de Ioan Cutova, Ion Frunzetti, Victor Toroynopol și Margareta Dorian, este laureat al Premiului Editurii Forum, cu volumul Pâinea pădurii, tipărit în 1945. Colaborează, în primii ani de după război, la „Scânteia tineretului”, „Tinerețea”, „Lumea”, „Națiunea”, „Vrerea”, mai târziu la „Flacăra”, „România literară”ș.a. Lucrează ca redactor la „Scânteia” (1945), „Tinerețea” (1946-1947), „Vestea nouă” (1946-1948), „România literară” (1947-1951), la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” (1951-1953) și este angajat pentru scurtă vreme la Editura Cartea Rusă. Duce o existență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de fină și ascuțită, încordată și excitabilă. El iubește cu înflăcărare, cu hotărâre, cu dăruire deplină și fără
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din fosta institulatio de veche sorginte bizantină, nu refuzau „inovațiile”. Un fiu nelegitim ca Petru Rareș, a simțit nevoia să-și declare - și în pisania bisericii Mănăstirii Probota (înălțată pe când era egumen vărul său, Grigorie Roșca, viitorul mitropolit: (trad) „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, iată robul stăpânului meu Isus Hristos, Io[an] Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel Bătrân, a binevoit domnia mea cu buna mea voie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acelui Voievod („om de casa Cantacuzinilor”) ironizat de cronicarul Bălenilor și expulzat într-un ridicol al sărăciei doar prin transcrierea meniului de la masa domnească (urmare a dependenței totale față de „Postelnicești”, adevărații stăpâni ai țării): „[...] pentru ca să facă ce le va fi vrerea, cum și făcea, nu numai boerilor, ci tocmai și ticăitului domnului Antonie vodă, că atâta îi scurtase toate veniturile, cât nici dă mâncare nu era sătul și dă băutură, că-i da cât voea ei: în zi dă dulce, carne
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune; socoteală; a solicita; solicitare; soție; a spune; stresant; a striga; supărat; telefon; de toate; a trebui; tupeu; țigan; urca; vagabond; verde; viață; vinde; vorbește; vrei; vrere; zice (1); 781/252/81/171/1 chema: striga (149); strigă (52); a striga (36); veni (34); nume (32); strigăt (29); ajutor (22); vino (12); nevoie (11); a veni (11); dorință (9); strigare (8); mama (7); invita (6); invitație (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suferință; switch; șansă; șterge; teatru; timp; total; trai; traiectorie; traiul; transfer; transformare; transformă; tranzacție; a trece mai departe; trecutul; se uită; uleiul; urît; ușor; uza; valuta; verifica; verso; veste; vestea; viață nouă; vilă; visul; viteză; viteze; o viziune; a vorbi; vrere; zi; zice; zîmbește (1); 752/357/100/257/0 scoate: bani (47); apă (39); bagă (39); pune (20); iese (17); extrage (16); trage (15); ia (14); ieși (14); băga (13); lua (13); afară (12); ivi (10); limba (9); banii (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus; mai sus; suspans; sustrage; de tine; tîrg; tîrîie; totul; trage; a trage de timp; la turta lui; trăgaci; trînti; ținta; țintește; ucide; umple; ureche; cu urechea; urni; vine; vînătorul; vorbă; vrabie; vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă: geantă (135); sacoșă (100); pungă (51); plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
permitere; plac; poate; pot; preș; profesor; prostii; putea; relaxare; rod; fără rost; rugă; să; sărbătoare; sculptură; sentiment; slab; slav; specialitate; sta; stăpînire; superiori; supunere; cu știre; tablou; tărie; telefon; trebuință; ușă deschisă; viața; voie bună; voioșie; voluntar; vreau; ce vrei; vrere; vrut (1); 751/203/50153/1 voință: dorință (125); putere (115); ambiție (80); curaj (20); mare (18); de fier (15); încredere (14); caracter (13); a vrea (11); determinare (10); speranță (9); bună (8); succes (8); tărie (8); vrea (8); credință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare (18); de fier (15); încredere (14); caracter (13); a vrea (11); determinare (10); speranță (9); bună (8); succes (8); tărie (8); vrea (8); credință (7); fier (6); perseverență (6); multă (5); puternic (5); puternică (5); proprie (4); vis (4); vrere (4); ambițios (3); acord (3); avînt (3); binefacere (3); dar (3); dorința (3); forță (2); hotărîre (3); îndîrjire (3); libertate (3); motivație (3); a putea (3); răbdare (3); reușită (3); scop (3); străduință (3); țel (3); voie (3); dăruire (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Rezistență, insistă autorul, "trezește toate facultățile omului"158. Cu cât mai stăruitoare este împotrivirea pe care trebuie să o înfrunte, cu atat mai fermă este dispoziția lui de a o învinge. Cu cât mai puternic obstacolul, cu atat mai neclintita vrerea lui de a-l înlătura. Insociabilitatea este de fapt o formă de sociabilitate, un alt chip al ei. Iar realizările individuale sunt, într-o anumită măsură, roadele acesteia, cresc din pornirea naturală a omului de a depăși dificultățile și, daca
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
continuatori ale faptelor bune aduse ca pildă În paginile cărții. " Iubește-ți țara, române, și fii mândru de locul cinstit ce-1 ai Între popoare!.. Ne-am ridicat la un loc de multă vază Între neamuri prin trudă și prin vrerea de a ne lumina și a ne ține pas cu neamurile mai Înaintate.."( George Coșbuc, "Patria și neamul"). Simpla prezentare a faptelor istorice și a datelor istorice nu duce În mod direct la formarea unor trăsături de caracter. Prin discuții
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
proprii, forțe generatoare de energii capabile să articuleze probitatea gustului artistic, decența și rafinamentul opțiunilor estetice și care impun o disciplină interioară în stare să se instituie într-o pavăză în fața kitsch-urilor și artefactelor sonore de tot felul. Decizia, vrerea, consimțământul melomanului sunt expresii ale fermității și perseverenței în calificarea scopului și a mijloacelor printre prioritățile formării unei personalități pentru care curajul și inițiativa nu înseamnă neapărat a acționa sub presiunea unui impuls de moment, unui mimetism împovărat de seve
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]