2,517 matches
-
pe care le mai purta doar pentru că încă nu i se ivise ocazia să și le schimbe cu altceva. N-o să ieșim prea curînd din bezna asta, se gîndi, la ora asta tot orașul ar fi trebuit să ardă, să vuiască de manifestanți, luminile să fie aprinse la toate ferestrele. Pe străzi însă e o liniște mormîntală de parcă tot Bucureștiul ar păstra un moment de reculegere. Începu să simtă o strîngere de inimă la gîndul că era posibil ca totul să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
roți, În timp ce celelalte huruiau și se Învârteau În aer, se aplecă tot mai mult, până când Myatt văzu pământul ridicându-se ca laptele dat În clocot, scăpă de răzor, apoi atinse cu două roți pământul, cu toate patru, și-o luă vuind Înainte, pe drum, cu nouăzeci și cinci de kilometri pe oră, În timp ce zăpada se Închise iar În urma lor, ascunzând boii și căruța și pe omul acela scos din minți de spaimă. — Condu mai Încet, icni Myatt, dar șoferul se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ea n-a știut și a alergat după camionul cu care el, în uniformă, pierdut într-un șuvoi de uniforme, pleca pe front și imnul „You’ll Never Walk Alone“, intonat de zeci de mii de glasuri, trebuie să fi vuit dincolo de danele portului, până deasupra mării, și el avea un frate pianist care o curta la rândul lui pe fata cu părul negru legat în coadă, un frate care nu fusese chemat sub arme pentru că armata roșie avea și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
suit iute la etajul patru și m-am apucat să lovesc cu putere în toc, acolo unde bănuiam că trebuie să fie limba de la broască. Eram concentrat, înfipsesem dalta în lemn și izbeam cu ciocanul, zgomotul era asurzitor, casa scării vuia ca o hală industrială, când, deodată, în plină străduință a mea de-a vedea încuietoarea cedând, s-a petrecut un lucru neașteptat, am auzit înăuntru o voce de femeie, un pic mirată, întrebând „e cineva?“ și am văzut-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
blamat cu vehemență (la cererea Moscovei). Mulți cărturari au avut de suferit pentru că nu s-au «debarasat» de naționalism și încă mai susțineau că Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Traian Vuia erau personalități care au marcat în bine istoria românilor.” Minoritățile naționale au avut și ele de suferit: „După măsurile coercitive luate împotriva minorității germane în 1945 (circa 100.000 150.000 de sași și șvabi luați la muncă forțată în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la fel de invariabil îmi petreceam nopțile cu ele. Ne îndreptam deci înspre casă - a mea - oarecum nerăbdători să ne-o punem, amândoi puțin băuți (câte jumătate de sticlă de votcă) și puțin drogați (câte zece centimetri de cocaină). Din boxele mașinii vuia soundtrackul minimalist-repetitiv de la Dracula, compus de Philip Glass și interpretat de cvartetul Kronos, trezind probabil partea orașului pe care tocmai o străbăteam. De obicei nu ascultam muzică ușoară la volan, dar CD-urile cu Boulez îmi zburaseră de pe bord la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
jumătate, s-a pornit un ropot de ploaie, dar pluviometrul a înregistrat doar câțiva centilitri; a urmat un curcubeu parțial, de scurtă durată. Cerul a început apoi să se întunece, acul barometrului a căzut, trasând o linie aproape verticală; a vuit tunetul și am auzit răpăitul grindinei. Eu, acolo, de sus, simțeam că am în mână seninul și furtunile, fulgerele și negurile: nu ca un zeu, nu, nu mă credeți nebun, nu mă credeam Zeus Tonans, ci ca un dirijor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-i bine? Mehmet Ali poate să-i servească cu orice doresc pe clienții săi. Înghețată? Aducem înghețată! Imam Baialdî? Facem Imam Baialdî! Tătărușci? Aducem și tătărușci, una, două, cîte dorește clientul. Meterhanea! Dacă vreți vă chem îndată meterhaneaua de-o să vuiască Medgidia. Facem bairam. Ce să căutați, și, mai ales, ce să găsiți în pustiu, la Sarichiojd? Moartea? Dacă aveți răbdare, vă găsește singură, pe cuvîntul lui Ali Mehmet! Juca teatru. O comedie de provincie în cea mai înfundată dintre provincii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
grotă, cât durau pregătirile hecatombei, la care mulțimea, gloata păgânilor, avea curând să se desfete. 6. Și iar veniră cu torțe, care luminau altcumva grota, parcă mai sfredelitor, veniră cu cântări și psalmi; copiii purtau făclii și icoane, iar peștera vuia de cântările lor pioase, de rugăciunile lor, răsunau vocile preoților, glasurile copiilor, ale băieților Îmbrăcați În alb, aidoma unui cor de Îngeri. De Îndată grota se va Împânzi cu fumul torțelor și de mireasma tămâii, toți cântau Într‑un glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
puternică Înrâurire nu doar asupra fostului pictor‑amator, autorul faimoasei cărți Mein Kampf, ci și asupra spiritului unui anonim seminarist gruzin despre care vom mai auzi. În lumina pâlpâitoare a lumânării, În nopțile lungi ale troienitului surghiun siberian, pe când afară vuia viscolul, cuvintele Conspirației acționau, probabil, asupra lui mai viu decât Evanghelia. Astfel că un Îndreptar menit să instruiască un prinț renascentist - prin reîncarnarea filozofiei lui Joly, deformată de oglinda lui Nilus - va deveni un breviar al despoților contemporani. Unele pilde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ar fi fost dresat și dispăru în cutie. Fără să se oprească măcar o secundă, profesorul continua să-și țină lecția. Evenimentul care-i scoase din "amorțeala" zilnică, "lipsită" de senzații, fu venirea în școală a noii profesoare de geografie. Vui întreaga școală de fel și fel de zvonuri, elevii se înghesuiră să pândească ușa cancelariei. Luana nu era genul care să vâneze biroul profesorilor pentru a-și satisface curiozitatea. Deși murea de nerăbdare s-o vadă pe această tânără absolventă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
febră. Mâinile mi le simțeam ca două baloane. Acum, am din nou acel sentiment. Nu pot să-l explic, nu ai înțelege... Nu așa sunt eu, am devenit confortabil de amorțit..." Întunericul începu să se sfâșie, făcând ca pământul să vuiască și raze de lumină se prăbușiră peste ea, orbind-o. Se clătină, zidul de piatră trosni și se făcu bucăți iar ea căzu, pentru încă un timp, în partea plină de viață a lui. Deschise ochii pe neașteptate. Ștefan îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mototol! a adăugat el. Adam a Încercat să se ridice, dar i se Înmuiaseră picioarele, fața Îi ardea și nu era În stare să spună o vorbă. Simțea că-i plesnește țeasta și că-i vine să verse. Urechile Îi vuiau ca pe malul mării Înain tea furtunii, când vuietul valurilor acoperă orice alt zgomot și nu mai știi unde te afli. Zăcea Întins și picioarele Îi zvâcneau prin frunzișul arămiu căzut din migdalul marin. Cei care stăteau aplecați peste el
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bunicilor. Deodată, Adrian se trezește din visare: ,,Bunicului îi place să fumeze, ce-ar fi să-i cumpărăm o pipă?...”. Furtuna Nori mari acoperă cerul. Fulgere luminoase îl brăzdează în lung și-n lat. Marea se agită ca o fiară, vuind necontenit și izbind turbată țărmul. Valurile uriașe trec adesea peste puntea corăbiei... 12. COMPOZIȚIA CU SFÂRȘIT DAT Ca și compoziția cu început dat, compoziția cu sfârșit dat prezintă un grad mai mare de independență, contribuind la dezvoltarea exprimării elevilor, a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rău nimănui, a fost omorât de oameni fără suflet. În amintirea mea vor rămâne mereu ochii iscoditori, chipul său drăgălaș, care ne încânta pe toți ai casei. Oana Pleșu, clasa a VI-a E Prietena mea, gimnastica O sală imensă vuia, iar multitudinea aplauzelor mă copleșeau. Întinsul covor din dale parcă era o imensă floare din care fiecare concurent primea câte o petală. Computerele și boxele stereo imense ale sălii vuiau. Sportivii, pe al căror corp zvelt își puseseră amprenta mulți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a VI-a E Prietena mea, gimnastica O sală imensă vuia, iar multitudinea aplauzelor mă copleșeau. Întinsul covor din dale parcă era o imensă floare din care fiecare concurent primea câte o petală. Computerele și boxele stereo imense ale sălii vuiau. Sportivii, pe al căror corp zvelt își puseseră amprenta mulți ani de gimnastică, evoluau pe rând. În sală dictonul latin: Mens sana in corpore sano trona maiestuos. Mă pregăteam pentru o ultimă probă; covorul, care se anunța extrem de dificilă. Sportivele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
face griji, n-o să mai repet greșeala asta. Scout mă privi prin stratul gros de sticlă. Eu nu puteam s-o văd, nu-i puteam citi expresia feței. — Bine, spuse ea, încet și monoton. Atunci asta-i tot. În mine vuia un foc uriaș, șocul și rușinea și-o tristețe îngrozitoare arzându-mi măruntaiele. — Bine, asta-i tot, am spus, încercând să par indiferent, neimpresionat. Dar suntem oricum legați unul de altul, nu? Ludovicianul care să-l distrugă pe Ward și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în fine, din vacanță. RAJAC ne spune "mulți ani" pe felicitare scumpă, deși apa e aproape de nebăut. Primarele nu se lasă mai prejos. Și-a lansat un policier (cum e moda la oamenii politici; ei se odihnesc activ: scriu). A vuit Ioropa, nu Tîrgul Ieșilor, că și-a tipărit, pi conta lui, un cap d'operă. Cutiile poștale (două) gem de volume trimise de cunoștințe vagi, cu cererea de-a le citi (problema nu-i să publici, ci să te citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Mitică Petrache, murmurau cei 50 de îngeri rămași să-i milostivească și să-i echilibreze sufletul chinuit de spasmele dorinței, să-i deturneze fanteziile nimfomane, să-i dilueze zbaterile chemărilor sexuale, să-i răcorească clocotul nestăvilit al sângelui ce-i vuia în vene, Mitică Petrache, râcâiau în pântece închipuirile falice ale celor ce o fertilizaseră, Mitică Petrache, scrâșnea seceta pântecului ei neînsămânțat de Mitică Petrache! De aici (ah, Revoluția!), Mioara Alimentară, timp de patru ani, trei săptămâni și două zile își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aripi și prin trup i se vedeau venele și prin vene i se scurgeau cuvintele și în inimă cuvintele erau strânse ca afluenții Dunării în cifre muzicale, care cântau aurit în limba matematicilor superioare, pe baza cărora se construise Universul, vuiau precum cascadele, precum valurile enorme stârnite de taifun în Arhipelagul Filipinelor și pe coastele zdrumicate ale Africii, un zumzet înfricoșător, ca al rachetelor lansate de NASA, dar nu erau rachete, ci supernove trasând lumina prin galaxii și globulele de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi numai secretul ei și consideră că toate fie au fost secvențele unui vis, fie nu a visat, dar a trăit cu sentimentul trecerii normale a timpului. O lumină uriașă i se sparse în cap și Mioara căzu la pământ. Vuia viteza timpului prin urechi, vuia timpul în viteză luminoasă, lumina timpului însuși. Î ntâi văzu ușa. Bibelourile încă mai stăteau sub cerul liber, cărțile erau pe rafturi de aer. Pendula, asemenea, pironită pe cer, a clipit și văzu așternându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
consideră că toate fie au fost secvențele unui vis, fie nu a visat, dar a trăit cu sentimentul trecerii normale a timpului. O lumină uriașă i se sparse în cap și Mioara căzu la pământ. Vuia viteza timpului prin urechi, vuia timpul în viteză luminoasă, lumina timpului însuși. Î ntâi văzu ușa. Bibelourile încă mai stăteau sub cerul liber, cărțile erau pe rafturi de aer. Pendula, asemenea, pironită pe cer, a clipit și văzu așternându-i-se încet la picioare podeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe care le mai purta doar pentru că încă nu i se ivise ocazia să și le schimbe cu altceva. N-o să ieșim prea curînd din bezna asta, se gîndi, la ora asta tot orașul ar fi trebuit să ardă, să vuiască de manifestanți, luminile să fie aprinse la toate ferestrele. Pe străzi însă e o liniște mormîntală de parcă tot Bucureștiul ar păstra un moment de reculegere. Începu să simtă o strîngere de inimă la gîndul că era posibil ca totul să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
își închipuie că vor avea un succes similar făcând și ei o hermeneutică a practicilor religioase. Printre specialiștii de ultimă oră în mituri și în interpretarea lor se numără și Horia Dulvac (42 de ani, absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara, în prezent stabilit în orașul lui natal, Craiova). Având o bibliografie dezordonată în minte și nerăbdător să se pronunțe în probleme ezoterice, el desfășoară în fața cititorilor demonstrații hazardate, pe care le salvează - dar numai pentru o clipă, cât
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe ale celorlalți. Poliția îl sperie, îl amenință, îl și căpăcește puțin, dar degeaba. Cu fața tumefiată, Mitică plînge. Lumea se adună și condamnă bestialitatea candidaților satrapi. De ce te-au bătut, Mitică? Eu țin cu dom' Zamfir... Ce dobitoci! Satul vuiește și lumea este tare mînioasă. Să-l bată în halul ăsta! Pe un om nenorocit, pedepsit și așa prea mult de Dumnezeu... Mitică se plimbă peste tot și sîngele închegat de pe față provoacă o imensă compasiune. M-au omorît, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]