2,111 matches
-
aidoma fenomenului care le-a dat naștere și dacă nu mai durează un timp, povestea lor nu mai poate fi depănată. Regăsim Herculanumul sub cenușă; dar câțiva ani scurși peste moravurile unei societăți o Îngroapă mai bine decât orice pulbere vulcanică. Memoriile, istoria acestor moravuri nu sunt decât aproximări 2. Așadar, nu vom regăsi societatea engleză a epocii lui Brummell așa cum s-ar cuveni: intactă până la ultimul amănunt, limpede, dacă nu vie. Prin urmare, nu vom simți niciodată pe de-a-ntregul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
împotriva poluării” (Ravaioli, 1995: 11). Principalele contraargumente ale „scepticilor” sunt prezentate în tabelul 1.6. Tabelul 1.6 Argumentele „scepticilor” Autori Argumente Verweij, Freebairn, Ardelean Cantitatea de CO2 produsă de activitatea umană este minusculă (3,2%) în comparație cu sursele naturale (erupții vulcanice, putrefacția frunzelor, evaporarea din oceane). Lindzen, Horner, Kalbfeld Există o relație între CO2 Și temperatură, dar aceasta este exact opusă față de cea promovată de IPCC. S-a dovedit că nivelul de CO2 din atmosferă este mai mare după creșterea temperaturii
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
conflict între creșterea turismului Și principiile dezvoltării durabile. Această situație este adevărată atât pentru creșterea cantitativă, cât Și pentru cea calitativă. 2.2. Provocările exogene ale turismului Industria turistică este extrem de vulnerabilă la dezastre, atât la cele naturale (cutremure, erupții vulcanice etc.) cât Și la cele antropice - fie ele sociale, economice sau politice (terorism, criminalitate, greve, tensiuni interetnice). Indiferent de natura lor, dezastrele creează situații dificile, câteodată tragice, pentru zona în care au loc Și rezidenții acesteia. Din cauza implicării mass-mediei, publicitatea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
de a dori să-i instruiască. Un exemplu este chirurgul francez Henri Hartmann pe care J. Okinczic îl descria în sensul celor subliniate mai sus. L-aș așeza în aceeași categorie pe profesorul Gh. Chipail, mare chirurg ieșean, cu temperament vulcanic dar cu o inimă generoasă, căruia mulți dintre elevii săi îi pot purta recunoștința. Nu știu dacă se putea face o legătură între comportamentul renumitului chirurg ieșean I. Tănăsescu și faptul că făcuse un stagiu la Paris în perioada marcată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Concluzia pune În discuție importanța universală a acestui model japonez, prin stabilirea unor punți cu anumite trăsături ale culturii strategice franceze. Singură, Îndepărtată și unică În mijlocul mării Japonia este un arhipelag, cu un teritoriu lipsit de profunzime, supus violenței erupțiilor vulcanice și a valurilor seismice. De-a lungul Întregii sale istorii, prima sa linie de apărare, marea, a apărat-o de invazii, În special de cele mongole, până la ultimatumul comandorului american Perry, care o soma, În 1853, să se deschidă comerțului
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
în cenușă, niște lucrări în vederea săpării unui puț, au fost scoase la suprafață fragmente de cai din bronz, statui ale unor romani purtând togă îprintre care și Augustus), precum și părți ale unui teatru: fusese regăsit orașul antic acoperit de noroaiele vulcanice ale Vezuviului. Pe data de 19 octombrie 1752, niște lucrători descoperă biblioteca lui Philodemos, sub forma a 1 838 de suluri de papirus imposibil de pus în valoare din cauza fragilității lor. Sunt regăsiți Horațiu, Ovidiu, Livius și Pliniu cel Bătrân
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prosperitatea economică, orice element care ar submina [oricare] dintre acestea ar submina și perspectiva păcii (Ibidem). Nu numai amenințarea reversibilității procesului de democratizare sau a crizelor economice, dar și dezechilibre naturale pot amenința balanța păcii sau a războiului. Astfel, erupții vulcanice catastrofale (de pildă, muntele Pinatubo din Filipine, în 1991), efectele nocive asupra mediului, uragane (cum ar fi Katrina, care a lovit statele golfului Mexic în septembrie 2005, cu efecte semnificative asupra prețului petrolului pe piața mondială, sau puternicul tsunami care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apă, ci trebuie privite împreună cu viețuitoarele din ele, ca ecosisteme. Viața există în aproape orice ape, chiar în cele mai "vitrege" condiții de temperatură, presiune, luminozitate, chimism etc. Sunt viețuitoare în abisurile oceanelor, sub calotele eterne de gheață, în lacuri vulcanice fierbinți sau acide, în apele subterane... Mediul lichid e mai favorabil vieții ca cel terestru sau aerian, deoarece organismele acvatice se pot deplasa mai ușor în spațiu tridimensional plutind pasiv sau înotând, nedepinzând de un substrat solid. În schimb păsările
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
acviferele dulci. Problema nu e nouă. Acum 6000 de ani, sumerienii și-au distrus propria civilizație prin irigarea excesivă a Mesopotamiei. Sursele de salinizare sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu sare; extracția petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic pentru sare). Fierul e frecvent în exces în unele
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sare). Fierul e frecvent în exces în unele ape, subteran și în apa proaspătă nu se văd modificări, dar ulterior dă precipitat brun de hidroxid de fier. La fel și borul în concentrații excesive (ce apar mai ales în zone vulcanice) e toxic pentru plante. Principala sursă de salinizare a apelor rămân irigațiile excesive: Se apreciază că peste 50% . Poluarea cu metale grele. Principalele surse de poluare a apelor cu metale grele sunt: surse geologice (naturale); industria minieră și prelucrătoare de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
poate ocupa 4-8% din volum. Această apă „captivă” în rocă poate fi eliberată prin încălzire (200-3000C). Acest lucru ar explica apariția hidrosferei prin extragerea apei din crusta terestră, datorită temperaturii mari rezultate atât în urma descompunerilor radioactive, cât și a erupțiilor vulcanice intense. Procesul continuă și în prezent, întreținut de uriașa presiune subcrustală care face să țâșnescă lavă în permanență, în tot lungul dorsalelor oceanice. Cu fiecare val de magmă, apa din roci este și ea adusă la suprafață. Prima teorie este
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
ea adusă la suprafață. Prima teorie este contrazisă de procentele extrem de mici de argon și neon, aflate în cantități de milioane de ori mai mari în atmosfera primordială a Pământului. Pe de altă parte, ipoteza originii apei numai din rocile vulcanice, conținând în medie 5% apă, este greu de acceptat; volumul de apă al Oceanului Planetar este cu mult mai mare. Și dacă totuși ambele teorii au solide argumente, ducând până acum câțiva ani la ideea unei duble origini a apei
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
specii de alge și bacterii consumatoare de sulf foarte bine adaptate mediului. Influența ploilor acide asupra dezvoltării plantelor Documentare În mod normal, ploaia într-o zonă nepoluată are pH=5,6-6. Această valoare poată să scadă din cauze naturale (emanații vulcanice) sau a poluării cu oxizi de azot și de sulf sau să crească peste 7, datorită unor prafuri alcaline (de exemplu, provenite din industria materialelor de construcții). Ploile acide se caracterizează printr-un pH<5,6 datorită solubilizării unor gaze
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
moarte (Căpitan Mihalis), pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1962, Hristos răstignit a doua oară, I-II, pref. Romul Munteanu, București, 1968 (în colaborare cu Ioan Halianis); Gustaw Morcinek, Păsări rătăcite, București, 1962 (în colaborare cu Erik Valentin Frimu); Artur Lundkvist, Continentul vulcanic. O călătorie prin America de Sud, București, 1963 (în colaborare cu Constantin Gâdei); Stanislaw Lem, Astronauții, București, 1964 (în colaborare cu Iadwiga Georgian); Emmanuel Roblès, Vezuviul, București, 1964; Nikolai Ciukovski, Bering, București, 1964 (în colaborare cu Gleb Bocunescu); Mihail Gherman, Honoré Daumier
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
1987; Stări și prestări, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 213-220; Eliza Botezatu, „Plină cu minuni ograda...”, „Moldova”, 1986, 8; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 250-261; Andrei Hropotinschi, Unicul, vulcanicul Valentin Roșca, „Basarabia”, 1993, 4; Ion C. Ciobanu, Marele copil Valentin Roșca, LA, 1995, 3; Mihail Dolgan, Un modelator ingenios al formelor fixe: Valentin Roșca, RLSL, 1997, 2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188. M.Dg.
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
rămân pe Pământ ar putea dispărea până În 2050. În prezent, speciile dispar cu o viteză alarmantă - Între o sută și o mie de ori mai repede ca În trecut 58. De această dată, „omul” Însuși și nu meteoriții sau erupțiile vulcanice, este cel răspunzător pentru extincția În masă. Autorii acestui studiu mai spun că Încălzirea globală este principalul factor care contribuie la creșterea ratelor de extincție. În timp ce animalele sălbatice suferă suferă de pe urma reducerii habitatului și micșorării rapide a numărului lor, animalele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
laudă demnă de idealitatea ei. Elegiile din a treia secțiune conțin reminiscențe simboliste (Ștefan Petică, D. Anghel, G. Bacovia), dar însetatul de lumină solară, stenică, aspiră să depășească starea de morbidezza sau de spleen, așa încât textele rămân dominate de „țâșnirea vulcanică” și de „clocotul de pasiune” (Octav Șuluțiu). Paradisul peregrinar (1942) consolidează imaginea poetului frenetic-vitalist chemat, ca perihelicul Al. Macedonski, de zboruri spre luminile celeste: „Aici e numai luptă aspră pentru soare. / În fiecare lacrimă din vis se zbate / Chemarea înălțimilor
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
și imposibil de a mai fi controlată; modalitatea de instalare a acțiunii factorilor morbigenetici asupra grupelor umane: brusc, prin surprindere sau treptat, în decursul timpului. Schimbări ale mediului socio-uman: a) schimbări cu caracter brusc, brutale și de mare intensitate: erupții vulcanice; inundații; poluări industriale; accidente nucleare; b) schimbări cu caracter lent, de durată și cu acumularea efectelor în timp: slăbirea coeziunii sociale; stări anomice; crize politice; crize economice; pierderea valorilor morale, religioase, culturale. Factorii demografici sunt reprezentați prin schimbări care depind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și religioase reinstaurează ordinea și refac starea de sănătate mintală comunitară alterată. 5. Sindromul de sinistrație Acest sindrom de dezorganizare a stării de sănătate mintală comunitară se produce în situațiile de catastrofe naturale ale mediului fizic sau social (inundații, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă) sau catastrofe produse de activitatea umană și de tehnologiile moderne (poluări industriale, accidente nucleare, experimente nucleare militare etc.). Din punct de vedere psihologic, aceste situații declanșează următoarele tipuri de manifestări morbide: panică colectivă, iluzii și halucinații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracter de dezastru au fost definite de M.F. Lechat ca „situații extreme care depășesc capacitatea de adaptare, afectând echilibrul comunității umane”. Aceste dezastre pot fi produse de următoarele cauze: a) cauze naturale: uragane, tornade, inundații și revărsări de ape, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă, foamete etc.; b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Clima se schimbă în funcție de influența deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000 de ani . Epoca actuală este mai caldă cu câteva zecimi
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
de nopți consecutive tropicale, cu temperaturi mai mari de 20 °C. În general, anul 2007 este considerat un an al fenomenelor meteorologice extreme. Cauze ale încălzirii: Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcție de influența deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de știință este că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită activităților umane din epoca industrializării. În special în ultimii 50
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
umană. (J. C. Marquet, M. Lorblanchet, 2003). Mult mai aproape de ceea ce ar putea fi primele „zeițe” ale umanității sunt statuetele de la Berekhat Ram (Israel) și Tan-Tan (Maroc). În primul caz (fig. 1), este vorba despre un galet dintr-o rocă vulcanică, care sugerează o siluetă feminină. Nivelul arheologic din care provine piesa se află intercalat între două depozite de bazalt, din care cel superior a fost datat la 233.000±3000 B.P., iar cel de la bază la 800.000 B.P. Studiile
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și politică. Unul dintre aspectele de ansamblu este cel al omenirii ajunse într-un înaintat stadiu de civilizație, care, prin puterile date de tehnica contemporană, domină natura în manifestările ei obișnuite (nu și în cele excepționale, cum sunt cutremurele, erupțiile vulcanice de amploare, uraganele de felul taifunurilor sau tornadelor, marilor inundații). Dar tocmai datorită amplificării puterii omului, societatea efectuează imixtiuni hotărâtoare în transformarea naturii locurilor. Schimbările sunt parte din viața noastră zi de zi... Avem răsturnări de valori... Suntem victime ale
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]