3,544 matches
-
comunități și elementul esențial care stă la baza acestora. Astfel Max Weber a considerat că esența schimbărilor sociale este fenomenul de raționalizare. Societatea umană premodernă se baza pe autoritate tradițională, în timp ce societatea modernă recunoaște autoritatea rațională (legală). Odată cu Tönnies și Weber imaginea comunității se conturează clar, aceasta bazându-se pe o serie de elemente esențiale (Zani, Palmonari, 2003): * interdependența sistemelor de relații între persoane; * grad ridicat de omogenitate în raport cu valorile și normele împărtășite de comunitate; * valorile și normele sunt interiorizate și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe o serie de elemente esențiale (Zani, Palmonari, 2003): * interdependența sistemelor de relații între persoane; * grad ridicat de omogenitate în raport cu valorile și normele împărtășite de comunitate; * valorile și normele sunt interiorizate și mai puțin exprimate; * sentiment puternic de ingroup. În timp ce Weber se referă în principal la tipul de autoritate pentru a esențializa realitatea socială și a o încadra într-o tipologie, Durkheim este atras de diviziunea muncii, diferențiind între solidaritatea organică și cea mecanică. În aceeași manieră tipologică, Marx vede diferența
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au pătruns elemente de modernitate, ambele se caracterizează printr-o religiozitate puternică (mai accentuată în Tălmăcel decât în Ludoș). Se pare că în ciuda acestor elemente de modernitate nu s-a produs acea trezire a lumii din vrajă de care vorbea Weber, referindu-se la procesul de secularizare a culturii. Cultura celor două comunități este una profund religioasă. În plus, în Tălmăcel toleranța religioasă este mai scăzută decât în Ludoș (alt semn al tradiționalismului), oamenii declarându-se semnificativ mai deranjați decât cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sociology, vol 15(2), pp. 249-265. Wallerstein, Immanuel. 2001. Global Culture(s) Salvation, Menace or Myth?, paper delivered at conference on "New Cultural Formations in an Era of Transnational Globalization," Academia Sinica, Taiwan, http://www. binghamton. edu/fbc/ iwgloculttw. htm Weber, Max. 1992. Politica, o vocație și o profesie. București: Editura Anima. Weber, Max. 1993. Etica protestantă și spiritul capitalismului. București: Editura Humanitas. Weiner, Robert. 1997. Democratization in Romania, în Stan, Lavinia. Romania in Transition. Aldershot, Dartmouth Publishing Company Limited. Wellman
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Salvation, Menace or Myth?, paper delivered at conference on "New Cultural Formations in an Era of Transnational Globalization," Academia Sinica, Taiwan, http://www. binghamton. edu/fbc/ iwgloculttw. htm Weber, Max. 1992. Politica, o vocație și o profesie. București: Editura Anima. Weber, Max. 1993. Etica protestantă și spiritul capitalismului. București: Editura Humanitas. Weiner, Robert. 1997. Democratization in Romania, în Stan, Lavinia. Romania in Transition. Aldershot, Dartmouth Publishing Company Limited. Wellman, Barry. 1979. The Community Question: The Intimate Networks of East Yorkers. American
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care respectă istoricitatea disciplinei, a principalelor teme ale acesteia, așa cum reies ele din operele consacrate, atât teoretice, cât și empirice. După Bidwell și Friedkin (1988), analiza originilor intelectuale ale sociologiei educației, în scrierile primilor sociologi europeni și americani (Marx, Durkheim, Weber, Mead), definește un program de studiu în care centrală este analiza instituțională. Scopul acestui program este să descopere maniera în care mecanismele educaționale ce afectează șansele în viață sunt cuprinse în rețeaua instituțională a societății. Modul în care acționează aceste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de profesioniști ai statului, și-a fixat ca obiectiv, spre exemplu, să răspundă la întrebarea: cum să fie organizată clasa astfel încât ceea ce vor învăța elevii să se potrivească cu viața lor productivă din societate? Celălalt corifeu al sociologiei clasice, Max Weber (1864-1920), fără să fie preocupat în mod special de problematica școlii, a abordat-o în contextul discuției asupra birocratizării și, mai ales, în cadrul analizei stratificării sociale. El a observat că instrucția de factură liberală, universitară devenise o cale din ce în ce mai eficientă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
definesc ca preocupată de modul în care educația participă la producerea stratificării sociale și de procesele prin care politicile educaționale sunt construite. • Pentru Durkheim (1977), școala trebuie să formeze persoanele pentru rolurile sociale specifice unui anumit sistem social și politic. Weber a analizat școala din perspectiva birocratizării și a stratificării sociale, arătând că ea este o arenă a competiției pentru statusuri. • După al doilea război mondial, sociologia educației s-a arătat mai preocupată de determinanții rezultatelor școlare la nivel individual și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
s-au opus cel mai adesea schimbărilor, mai ales înființării de noi secții, cum ar fi cele de sociologie, și au încercat împiedicarea introducerii în universitate a specializărilor tehnice, care au fost predate în școli tehnice specializate (Technische Hochschulen). Max Weber a demonstrat că, în timp ce universitățile tradiționale transmiteau atributele de status - diplomă și stil de viață - pentru tinerii din aristocrație și marea burghezie, școlile tehnice, marginalizate o perioadă îndelungată de universități, ofereau șansa ascensiunii sociale prin profesionalizare pentru tinerii din clasa
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
transmiteau atributele de status - diplomă și stil de viață - pentru tinerii din aristocrație și marea burghezie, școlile tehnice, marginalizate o perioadă îndelungată de universități, ofereau șansa ascensiunii sociale prin profesionalizare pentru tinerii din clasa mijlocie inferioară și din clasa muncitoare (Weber, 1947). Cu toate acestea, universitățile germane au contribuit semnificativ la avansarea Germaniei la rangul de superputere mondială, situație care a impus altor puteri europene, printre care Anglia, să reformeze sistemele de învățământ superior proprii. În secolul XX putem distinge mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de omogenizare a republicii franceze s-a vădit în rapiditatea cu care vaste arii culturale diferite au dispărut în malaxorul instituțiilor culturale, dintre care școala a fost printre cele mai importante, născând națiunea franceză omogenă pe care o cunoaștem astăzi (Weber, 1976). Mai nou, odată cu erodarea retoricii naționaliste, chestiunea omogenizării - sau asimilării - prin școală ridică spinoase probleme în lumina ideologiei din ce în ce mai dominante a multiculturalismului. Variile grupuri care se identifică prin limbă, obiceiuri, religie, rasă diferite de cele ale majorităților cer să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
credential society). În lucrările sale, R. Collins respinge categoric teoria funcționalismului tehnologic, care pretindea că cerințele educative reflectă nevoile mai mari de pregătire determinate de progresul tehnologic. Teoria conflictualistă a lui Collins se bazează pe teoria stratificării a lui Max Weber și pe teoria organizațională acceptată în perioada în care el și-a elaborat tezele. În evoluția recentă a sociologiei educației, modelul propus de Collins reprezintă punctul culminant al contestării perspectivei funcționaliste tehnologice în înțelegerea relației dintre educație și destinația socială
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mecanism de excluziune. Premisele paradigmatice ale teoriei acreditărilor se găsesc în analiza weberiană a stratificării sociale, mai exact în teoria despre dominația exercitată de anumite grupuri de status pe baza diplomelor școlare. Voi prezenta principalele teze ale modelului lui Max Weber, apoi voi reveni la teoria acreditărilor. Într-unul dintre textele programatice pentru această orientare, Weber afirma: Elaborarea diplomelor universitare ori a celor din colegiile de afaceri sau de inginerie, ca și apelul generalizat pentru crearea de certificate de formare continuă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale, mai exact în teoria despre dominația exercitată de anumite grupuri de status pe baza diplomelor școlare. Voi prezenta principalele teze ale modelului lui Max Weber, apoi voi reveni la teoria acreditărilor. Într-unul dintre textele programatice pentru această orientare, Weber afirma: Elaborarea diplomelor universitare ori a celor din colegiile de afaceri sau de inginerie, ca și apelul generalizat pentru crearea de certificate de formare continuă în toate domeniile servesc la formarea unui strat privilegiat în birouri și în poziții înalte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
apelul generalizat pentru crearea de certificate de formare continuă în toate domeniile servesc la formarea unui strat privilegiat în birouri și în poziții înalte, la limitarea ofertei de candidați pentru aceste poziții, precum și la monopolizarea lor de către deținătorii brevetelor educaționale (Weber, 1978, apud Brown, 2001, p. 20). Un model de analiză a monopolizării culturale a ocupațiilor se găsește în lucrarea Religia chinezilor (Weber, 1951), care arată că sistemul de promovare în funcții administrative aparent meritocratic (Burke, 2004) din China secolului al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poziții înalte, la limitarea ofertei de candidați pentru aceste poziții, precum și la monopolizarea lor de către deținătorii brevetelor educaționale (Weber, 1978, apud Brown, 2001, p. 20). Un model de analiză a monopolizării culturale a ocupațiilor se găsește în lucrarea Religia chinezilor (Weber, 1951), care arată că sistemul de promovare în funcții administrative aparent meritocratic (Burke, 2004) din China secolului al XIX-lea distribuia poziții funcționărești cu condiția stăpânirii unor texte ezoterice mai degrabă decât pe baza competențelor tehnice. Pentru Weber, ritualurile de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Religia chinezilor (Weber, 1951), care arată că sistemul de promovare în funcții administrative aparent meritocratic (Burke, 2004) din China secolului al XIX-lea distribuia poziții funcționărești cu condiția stăpânirii unor texte ezoterice mai degrabă decât pe baza competențelor tehnice. Pentru Weber, ritualurile de testare prin care se făcea admiterea în comunități religioase sectare și diversele îndreptățiri care reieșeau din apartenența la acestea constituite precursoarele solicitării de acreditări educaționale formale pentru angajarea în diverse slujbe în epoca modernă. Pretențiile la competență bazate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Ceușescu, Editura Humanitas, București. Voicu, Bogdan, 2003, „Politici educaționale”, în Luana Miruna Pop (coord.), Dicționar de Politici Sociale, Editura Expert, București, pp. 567-584. Warren, Mark, 2001, „Social Capital and Corruption”, lucrare prezentată la conferința „Social Capital” de la Universitatea din Exeter. Weber, Eugen, 1976, Peasants into Frenchmen, Stanford University Press, Stanford. Weber, Max, 1947, The Theory of Social and Economic Organization, traducere de A.M. Henderson și Talcott Parsons, Free Press, New York. Weber, Max, 1951, The Religion of China, Macmillan, New York. Weber, Max
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Luana Miruna Pop (coord.), Dicționar de Politici Sociale, Editura Expert, București, pp. 567-584. Warren, Mark, 2001, „Social Capital and Corruption”, lucrare prezentată la conferința „Social Capital” de la Universitatea din Exeter. Weber, Eugen, 1976, Peasants into Frenchmen, Stanford University Press, Stanford. Weber, Max, 1947, The Theory of Social and Economic Organization, traducere de A.M. Henderson și Talcott Parsons, Free Press, New York. Weber, Max, 1951, The Religion of China, Macmillan, New York. Weber, Max, 1978 ș1922ț, Economy and Society, University of California Press, Berkeley
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lucrare prezentată la conferința „Social Capital” de la Universitatea din Exeter. Weber, Eugen, 1976, Peasants into Frenchmen, Stanford University Press, Stanford. Weber, Max, 1947, The Theory of Social and Economic Organization, traducere de A.M. Henderson și Talcott Parsons, Free Press, New York. Weber, Max, 1951, The Religion of China, Macmillan, New York. Weber, Max, 1978 ș1922ț, Economy and Society, University of California Press, Berkeley. Woessman, Ludger, 2000, Schooling Resources, Educational Institutions, and Student Performance: The International Evidence, Kiel Working Paper nr. 983, Kiel Institute
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Exeter. Weber, Eugen, 1976, Peasants into Frenchmen, Stanford University Press, Stanford. Weber, Max, 1947, The Theory of Social and Economic Organization, traducere de A.M. Henderson și Talcott Parsons, Free Press, New York. Weber, Max, 1951, The Religion of China, Macmillan, New York. Weber, Max, 1978 ș1922ț, Economy and Society, University of California Press, Berkeley. Woessman, Ludger, 2000, Schooling Resources, Educational Institutions, and Student Performance: The International Evidence, Kiel Working Paper nr. 983, Kiel Institute of World Economics, decembrie. Woodhall, M., 1997, „Human Capital
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
creat un număr considerabil mai mare de invenții creative decât subiecții care au primit categoria de obiecte înaintea de conceperea formelor preinventive. Aplicabilitatea unei asemenea abordări experimentale este redată de strategiile propuse de Fink (în articole din presă; vezi și Weber, 1996). Finke afirma, de exemplu, că invențiile creative pot fi inițial generate prin crearea unei forme preinventive și ulterior prin evaluarea utilității și a aplicabilității lor. Procesul corespunde premisei fundamentale a brainstormingului, prin amânarea procesului de gândire rațională. Există proceduri
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
of thought, Harcourt, Brace, Jovanovich, New York. Ward, W.C. (1969), „Creativity and environmental cues in nursery school children”, Developmental Psychology, 1, pp. 543-547. Ward, W.C., Kogan, N., Pankove, E. (1972), „Incentive effects in children’s creativity”, Child Development, 43, pp. 669-676. Weber, R. (1996), „Toward a language of invention and synthetic thinking”, Creativity Research Journal, 9, pp. 353-367. Weisberg, R.W. (1992), „Metacognition and insight during problem-solving: Comment on Metcalfe”, Journal of Experimental Psychology: Learning, Memory, and Cognition, 18, pp. 426-431. Weisberg
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra dimensiunii și naturii produselor creative ale vremii, ci poate avea consecințe și asupra creativității în deceniile ulterioare. Literatura istoriometrică despre teoria ciclurilor creativității culturale se conturează în joncțiune cu cele patru categorii (Gray, 1958, 1961, 1966; Klingemann, Mohler și Weber, 1982; Kroeber, 1944; Lowe și Lowe, 1982; Marchetti, 1980; Peterson și Berger, 1975; Rainoff, 1929; Sheldon, 1979, 1980; Simonton, 1976c; Sorokin, 1937-1941; Sorokin și Merton, 1935). Cea mai inovatoare dintre tipurile de investigații enumerate este, probabil considerabila cercetare publicată de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]