634 matches
-
cei Meridionali. Istoricul britanic John Erichson, cel mai bun specialist occidental al frontului sovieto-german, scria că "23 august 1944 s-a dovedit a fi una din zilele decisive ale întregului război."1 Într-adevăr, desprinderea României de Germania, a privat Wehrmacht-ul de cele două aliniamente strategice de mare însemnătate Poarta Focșanilor și Carpații și de aprovizionarea cu petrol. De asemenea, acțiunea românilor a deschis Armatei Roșii drumul spre două mari axe strategice peninsula Balcanică și Europa Centrală. Acest lucru a
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de mare însemnătate Poarta Focșanilor și Carpații și de aprovizionarea cu petrol. De asemenea, acțiunea românilor a deschis Armatei Roșii drumul spre două mari axe strategice peninsula Balcanică și Europa Centrală. Acest lucru a determinat prăbușirea dispozitivului german din Balcani, Wehrmacht-ul, fiind obligat să evacueze trupele din Grecia, Albania și cea mai mare parte a Iugoslaviei. A. Hitler caracteriza acțiunea realizată de români ca fiind la fel de dezastruoasă, pentru Germania, ca și efectele produse de debarcarea aliaților în Normandia și prăbușirea
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
aștepta ca hoardele lui Stalin să fie zdrobite printr-o acțiune conjugată: în România, o răsturnare de situație de felul celei de la 23 August 1944 („un 23 August invers”, după formula lui Horia Sima!) și în Ungaria, o ofensivă a Wehrmacht-ului. întrucât în pregătirea acestei operații era implicat și șeful Grupului Etnic German din România, Andreas Schmidt, surprins de schimbarea de poziție a României la 23 August 1944, pe teritoriul Reichului, colaborarea dintre Guvernul Horia Sima/Mișcarea Legionară și conducerea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de revendicătile sovietice, ungare și bulgare față de România din anului 1940. Obiectivul diplomației Reich-ului, în lunile iunie-septembrie 1940, a fost acela de a împiedica izbucnirea unui conflict româno-sovietic sau româno-ungar, pentru că în acest fel s-ar fi putut opri aprovizionarea Wehrmacht-ului cu petrol din România. Atât timp cât dura războiul, Germania nu se putea dispensa de petrolul din România, astfel că, ea trebuia să includă această țara. Omul care putea să răspundă intereselor germane în România era generalul Ion Antonescu, privit cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
considerat că, după amputările teritoriale suferite de România în vara anului 1940, singura forță capabilă să ajute țării sale să-și restaureze frontierele din 1918, era Germania. Această convingere a călăuzit politica externă a mareșalului Antonescu până în momentul în care, Wehrmacht-ul a început să sufere grave înfrângeri pe frontul de est, dar și atunci, a considerat că, desprinderea de Germania trebuia să se facă în condițiile de loialitate față de camaradul de arme din anii 1941-1944. Pentru Berlin, Antonescu era personalitatea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
La 7 decembrie 1941, intrarea S.U.A. în război de partea Aliaților, a schimbat soarta războiului. Cu toate acestea, în decembrie 1941, nici Hitler, nici Antonescu nu au avut percepția corectă a cotiturii intervenite în război prin cele două evenimente: înfrângerea Wehrmachtului în bătălia Moscovei și intrarea Statelor Unite ale Americii în război. Întâlnirea din 11 februarie 1942 pentru bilanțul campaniei din Uniunea Sovietică pune în evidență optimismul celor doi conducători. Pornind de la premisa falsă că victoria Germaniei este certă, Ion Antonescu a considerat că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ne-am așezat pe Axa Roma-Berlin. Mergem sută la sută și cu cea mai mare cinste în acestă direcție. Am pornit așa, nu ne mai uităm la dreapta sau la stânga ”. 2. Intrarea "misiunii militare germane” în România . Primele unități ale Wehrmacht-ului sosesc la 10 octombrie 1940. 3. Aderarea României la Pactul Tripartit, semnată de Ion Antonescu la Berlin, la 23 noiembrie 1940 . În paralel cu aceste măsuri, regimul antonescian a demarat inițiativele diplomatice cu scopul îmbunătățirii situației populației românești rămasă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
stropii de noroi de pe ciorapi, și tivul paltonului ori jegul de pe piele. Când eram copil îmi ziceam: scuipatu-i bun la toate. Vara îl simți răcoros pe piele, iarna - cald. Mai târziu am citit despre muștrul disciplinar practicat în SS și Wehrmacht. Din muștru făceau obligatoriu parte și cizmele cu luciu. și în timp ce tata își scuipa pe pantofi, mă gândeam: asta de la naziști a învățat-o, tocmai asemenea mărunțișuri intrate-n reflex îl trădează pe soldatul SS din el. Aflasem deja de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
potrivit evaluării specialiștilor): „Istoricul englez John Erickson, cel mai bun specialist al frontului de est, scrie că «23 august 1944 s-a dovedit a fi una din zilele decisive ale întregului război». Într adevăr, desprinderea României de Germania a privat Wehrmachtul de cele două aliniamente strategice de mare însemnătate - Poarta Focșanilor și Carpații - și de aprovizionarea cu petrolul românesc și, în același timp, a deschis Armatei Roșii înaintarea pe două mari axe strategice spre Balcani și spre Europa Centrală (Viena). [...]În
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
au devenit prima capitală de pe continentul european eliberată în anii celui de al doilea război mondial exclusiv de către forțele de rezistență națională. [...] Nimeni altul decât Sir Basil H. Lidell Hart, cel mai reputat istoric militar al veacului, a calificat defecțiunea Wehrmachtului în România după declanșarea acțiunii (din 23 august 1944) ca fiind de proporțiile Stalingradului. Însuși Adolf Hitler a recunoscut că în cursul anului 1944 Wehrmachtul traversase «trei» crize majore: prăbușirea Grupului de Armate «Centru» în Bielorusia, «trădarea» României și eșecurile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Sir Basil H. Lidell Hart, cel mai reputat istoric militar al veacului, a calificat defecțiunea Wehrmachtului în România după declanșarea acțiunii (din 23 august 1944) ca fiind de proporțiile Stalingradului. Însuși Adolf Hitler a recunoscut că în cursul anului 1944 Wehrmachtul traversase «trei» crize majore: prăbușirea Grupului de Armate «Centru» în Bielorusia, «trădarea» României și eșecurile succesive din Franța după debarcarea aliată din Normandia. Iar, în noiembrie 1944, tot Führerul se va destăinui generalului A. Jodl că, în urma acestor trei eșecuri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Constantin, inspector la calea ferată, a cărui soție trecea drept nemțoaică (era, de fapt, evreică), originară din Cernăuți. Această confuzie îi blagoslovise pe cei doi soți cu o onoare de care s-ar fi lipsit bucuroși: un ofițer superior al Wehrmacht-ului se încartiruise la ei. Herr Oberst își făcea apariția totdeauna după masă, ras proaspăt și răspândind o ușoară mireasmă de apă de colonie, ca să-și bea cafeaua cu gazdele. Răsturnat în fotoliu, picior peste picior și cu o țigară
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Comparate cu mecanica haosului, asemenea subiecte nici măcar nu existau. Deși, țineți seama, se născuse la o distanță de o oră de zbor, cu un avion cu reacție, de Stalingrad. Dar părinții ei conspiraseră s‑o țină impecabil neștiutoare de ce Însemna Wehrmacht sau gulaguri. Numai studiile ei ezoterice aveau importanță. Și totuși, În mod curios, Vela avea talent pentru politică. Făcea tot ce putea ca oamenii să aibă o părere bună despre ea. Dorea ca toți s‑o considere o persoană inimoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Era clar pentru ei că a executa ordinele presupunea, implicit, că Întreaga responsabilitate le revenea celor din vârf, sursei ordinelor. Și, În felul acesta, fiecare se simțea absolvit. Dar erau cu toții nebuni de legat. Iată modul prin care cei din Wehrmacht s‑au sustras de la răspunderea pentru crimele lor. Să presupunem că acestea au fost metode civilizate pentru atenuarea unei conduite vinovate, mi‑a spus odată Ravelstein. Și apoi a adăugat: „Ce spun eu sunt cai verzi pe pereți”. El avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
stat de la București, petrecută la 23 august 1944, a pecetluit nu numai prăbușirea frontului din Moldova și sudul Basarabiei, ci și ieșirea de sub controlul Reich-ului a României și a statelor de la sud de Dunăre. Liniile de apărare pe care mizase Wehrmacht-ul - 1. Carpații Orientali/ sistemul de fortificații Focșani/ Nămoloasa/ Galați și 2. Carpații Orientali/ Carpații Meridionali - erau acum în mâinile inamicului în cea mai mare parte, făcând posibilă o înaintare foarte rapidă și fără mari probleme pentru Armata Roșie până în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost nevoit să întrerupă, la 10 noiembrie 1944, aprovizionarea cu combustibili a altor grupuri germane de armate. Bombardamentele aliate asupra uzinelor de hidrocarburi sintetice avuseseră efecte asupra întregii industrii chimice. Dintr-un raport secret înaintat OKW (înaltul Comandament al Wehrmacht-ului) la 13 octombrie 1944 reiese că producția de carburant din octombrie, comparativ cu producția ultimei luni „normale” - aprilie 1944 -, deci înaintea pierderii Ploieștilor, scăzuse cu 95% la cherosen, cu 61% la benzină și 40% la motorină. 2.2. Planurile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aparțin)”. Potrivit lui Sima, „alternativa politică i-a surâs Führer-ului” (sublinierea ne aparține), care imediat a dat ordin ca Stoicănescu să plece în România. îmbrăcat în uniformă germană, acesta a fost transportat la Târgu Mureș, care se afla încă sub controlul Wehrmacht-ului. Rămas în oraș după ce germanii l-au evacuat, Stoicănescu s-a îndreptat apoi spre sud, el fiind și cel dintâi legionar care a plecat spre București. Constantin Stoicănescu era unul dintre fidelii lui Horia Sima, ei fiind în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reliefau preocuparea germanilor de a stabili conlucrarea etnicilor germani din România cu legionarii. începutul lunii noiembrie 1944 aducea semnale că legionarii veniți de peste graniță intenționau organizarea unor centre de rezistență, care să intre în luptă o dată cu trecerea la ofensivă a Wehrmacht-ului, pentru ca la sfârșitul aceleiași luni să se înregistreze deja înființarea centrelor germano-legionare de acțiune contra forțelor sovietice. în decembrie 1944 aceleași cercuri ale serviciilor secrete și poliției de la București apreciau că în urma indicațiilor lui Sima legionarii se organizau după
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
largă a etnicilor germani. Numărul minoritarilor germani din România încorporați în trupele germane se ridica oficial, la 30 iunie 1943, la 41.560, pentru ca până la sfârșitul aceluiași an în SS să se afle 54.000, alți 15.000 fiind în Wehrmacht, în organizația „Todt” și în industria germană de război, adică peste 12% din total. Se mai adăugau cei repatriați din Basarabia, Bucovina și Dobrogea, luați în parte în Wehrmacht și SS. Pe fronturile Reich-ului au murit circa 8.000-9.000
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
SS să se afle 54.000, alți 15.000 fiind în Wehrmacht, în organizația „Todt” și în industria germană de război, adică peste 12% din total. Se mai adăugau cei repatriați din Basarabia, Bucovina și Dobrogea, luați în parte în Wehrmacht și SS. Pe fronturile Reich-ului au murit circa 8.000-9.000 dintre etnicii germani din România înrolați în SS, ceea ce înseamnă peste 15% din numărul total al celor încorporați. în urma loviturii de stat de la 23 august 1944, situația cetățenilor Reich-ului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și dusă la muncă forțată în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945, o parte a fost internată în lagăre românești, iar o alta a rămas în localitățile de baștină. 4.3. Soldații germani rămași în România în urma catastrofei militare înregistrate de Wehrmacht în august 1944 în spațiul românesc, ca urmare a ofensivei sovietice de pe frontul Iași-Chișinău (în jur de 200.000 de militari au fost uciși sau luați prizonieri de sovietici) și a întoarcerii de front a României, numeroși soldați germani încercaseră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atribuții au fost organizate în zona Ploiești și alte cinci-șase în Transilvania. După directivele lui Himmler din august și septembrie 1944, pregătirile pentru lupta clandestină au fost accelerate. Circa 60 de oameni din Divizia Brandenburg, altădată formația de sabotaj a Wehrmacht-ului, au devenit nucleul SS Jagd Einsatz Rumänien, concentrată în Jaidhof. Această echipă se pregătea pentru un război neconvențional în România, fiind parte a organizației pentru sabotaje în Balcani, Jagdverband Südost, condusă de Sturmbanführer-ul Benesch. Cunoscutul Otto Skorzeny era implicat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
militare, ci doar informative și de natură politică” (sublinierile ne aparțin). Trecerea la acte de sabotaj, distrugeri, atentate contra diferitelor persoane ș.a.m.d. urma să se facă în momentul indicat de comandamentul german, coincizând cu o viguroasă contraofensivă a Wehrmacht-ului, vizând readucerea frontului pe linia Carpaților și reocuparea României. Tehnica utilizată de echipele de parașutiști și de organizațiile legionare avea la bază reguli și metode conspirative. Se acorda importanță cunoașterii și utilizării armamentului și explozibililor. în privința legăturilor cu Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1945 în diferite zone ale României. Parașutiștii lansați în România între toamna 1944 și primăvara 1945 nu proveneau doar dintre legionari, ci și dintre militarii români ajunși în Germania după 23 august 1944, fie prin trecerea de bunăvoie de partea Wehrmacht-ului, fie prin căderea în prizonierat. Aceștia aveau îndeosebi misiuni de spionaj și propagandă. Au existat și parașutiști care s-au predat la scurt timp după ce au ajuns în România. Cel mai important s-a dovedit Florea Georgescu. Lansat în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ar conveni să trec frontul, căci dacă mă arestează la București, trebuie să intervină ca să mă scape, dar nu știe cu ce succes. Am hotărât deci să trec frontul”. Nimic însă despre planurile generalului Avramescu de a trece de partea Wehrmacht-ului. Un alt caz celebru de trecere la germani, tot prin sectorul Armatei a 4-a române și cu ajutorul generalului Avramescu, a fost al ofițerului de rezervă, profesor universitar în viața civilă, Ion Sângeorgiu. Generalul Nicolae Dăscălescu, comandantul Corpului 2
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]