956 matches
-
cineva în greșeală.) Mă plimbam fără astâmpăr prin odaie, ca un leu în cușcă, fumând țigară după țigară. Îmi ascuțeam atenția ca să aud soneria sau pașii ei apropiindu-se. De câteva ori mi se păru că țârâie soneria. Trimiteam pe Zamfira să vadă cine e, dacă nu venise cumva. ― N-a sunat nimeni, conașule. ― Du-te și vezi, îi strigam, am auzit că a sunat. Degeaba. Nu era nimeni. Grija sporea, legată direct de minutarele ceasului care goneau fără odihnă și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
încet, fără grabă (deși se făcuse ora unu), ca atunci când ai de străbătut un drum lung. Ne duceau mai mult pașii pe străzi ocolite, întunecoase, pustii... După două ceasuri de umblet, în sfârșit, am ajuns acasă. În bucătărie era lumină. Zamfira nu se culcase, ne aștepta încă. ― Conița e la spital, a lovit-o o mașină, dar nu-i nimic grav. Peste câteva zile se întoarce acasă. Femeia făcu ochii mari, speriată, și izbucni în plâns. ― Vai, biata coniță, presimțeam eu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Și când mă gândeam ce vor spune Bogdăneștii, Cici, Veverița și ceilalți prieteni auzind că... Fulgerul unui gând neașteptat m-a făcut să tresar. ― Ziarele! Dac-or afla din ziare? Până acum nu-mi trecuse prin minte o asemenea eventualitate. Zamfira a coborât să-mi aducă repede gazetele de dimineață. Le-am frunzărit în pripă. Nici unul nu dădea în vileag adevărul întreg. Toate anunțau la fel: "Accidentul de la Șosea... D-l Ne-nișor și soția, grav răniți" (grav ― era o exagerare și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Știi, Alexa a fost acasă la noi. A petrecut noaptea acolo. Sper că va veni și după-amiaza asta. Nu te neliniști din cauza fracturii. După cât am înțeles nu-i ceva grav. Într-o săptămâna te faci bine. Dacă ai nevoie de Zamfira... ― Da, trimite-mi pe Zamfira, mi-a spus fără să mă privească. (Îmi evita privirea și o făcea destul de stîngaci.) În atmosfera încărcată a camerei de spital plutea amenințătoare explicația, marea explicație. "Cum ai ajuns aici? Ce s-a întîmplat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la noi. A petrecut noaptea acolo. Sper că va veni și după-amiaza asta. Nu te neliniști din cauza fracturii. După cât am înțeles nu-i ceva grav. Într-o săptămâna te faci bine. Dacă ai nevoie de Zamfira... ― Da, trimite-mi pe Zamfira, mi-a spus fără să mă privească. (Îmi evita privirea și o făcea destul de stîngaci.) În atmosfera încărcată a camerei de spital plutea amenințătoare explicația, marea explicație. "Cum ai ajuns aici? Ce s-a întîmplat? De ce m-ai înșelat?" Totuși
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
calc cu piciorul pe la spital câtva timp. În schimb se ducea Alexa. Fractura mergea spre vindecare. Alexa mă asigură că Mihaela se va întoarce acasă în săptămâna viitoare. III Într-adevăr se întoarse. După o absență de aproape o lună. Zamfira, cum o zări la poartă, coborî fuga în curte s-o întîmpine și să-i ducă valiza cu lucruri. Zburda slujnica de bucurie, ca un câine credincios la vederea stăpânului. Vazînd scena de la fereastră, mă întrebam: cum azi, sâmbătă, trebuia
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
copiii, când convingerea mea era deja făcută. În vreme ce Mihaela zăcea consumată până la inerție de arșița pasiunii, m-am îmbrăcat, am așternut lucid scrisoarea prin care consimțeam divorțul (pentru a-i servi la proces, după cum îi făgăduisem), apoi i-am spus Zamfirei: ― Conița pleacă după-amiază. Ajut-o să-și împacheteze lucrurile și să le ducă la noua ei locuință... ― De ce pleacă, Doamne, iartă-mă? făcu slujnica uluită, crucindu-se. ― Nu întreba, fă ce-ți spun. Eu iau masa în oraș și nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
despărțim prin consimțământ mutual... ― Dacă mulier nu e doloroza să știi că are în vedere un homo-homini lupus. Attent, il treno! ...M-am întors acasă devreme (pe la ora 9), sătul până-n gât de vocabularul lui Charlot și de el însuși. Zamfira mă aștepta cu masa întinsă și mai ales cu ochii umflați de plâns. Am înțeles numaidecât că Mihaela plecase. Foarte bine. Chiar asta voiam... ― Ai dus-o la noua ei locuință? ― Nu, n-a vrut conița... ― Nu te-ai gândit
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
casa și și-a ridicat alta, aproape de Curtea Domnească. Noul cumpărător a fost un negustor venit de la Galați. El s-a însurat cu o fată ce avea sângele lui Iscru și pe care Zogru a cunoscut-o bine. O chema Zamfira și era o femeie care privea lumea de jos în sus, dar nu cu umilință, ci analitic și tăcut. Ea a reparat casa, care se crăpase la un cutremur, și-a vopsit-o în galben. În urma ei, a rămas un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
după ochii ei, după tot ce avea, În ea, În acele momente, această femeie, simplă, cu chip de erou, apoteotic. ărăp it, din palme. Nu se lăsă mai prejos nici gazda. Și, bine Ora de dragoste Din Întâmplare, la nunta Zamfirei lui Zamfirel, Ion Poroșnicu și Neculai Stegaru sau nimerit a sta, unul În stânga și altul În dreapta Casandrei. Volubilă - ea, volubili - ei. Singuri și-au făcut cunoștință, ea cu ei, și ei cu ea, Încă din primele momente ale nunții, totul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ce-i este dat să fie, al lui. Al lui și numai al lui! Cu ora de dragoste, În primul rând, desigur, totdeauna și pretutindeni! S-au despărțit. Firesc, după cum, s-au și adunat, În lunile din urmă, la nunta Zamfirei. Neculai - s-a afundat prin parc. Casandra și Ion - direct la ofițerul stării civile. Bravo lor; bravo lor, tuturor celor trei, și, de asemenea, tuturor celor care-i vor urma, În asemenea fapte, demne, după mine, de luat În seamă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
amintește, aici, de un străin, un ursit, În alte poeme e vorba de mitul sburătorului și de dorul nemărginit... SÎnt miturile, conceptele, imaginile cu care el operează voind să prindă Într-o definiție acceptabilă o stare incomunicabilă. Baba Cloanța recomandă Zamfirei să fugă de străinul mîndru cu glasul dulce, dar fata nu ține seama de avertisment și iese În calea străinului (Crainou). Străinul e Sburătorul, cel care fură mințile fetelor și dispare. Sentimentul de lîncezeală și așteptare, de suferință nedeterminată (pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plasă de povestiri care Împing narațiunea centrală spre anul 1700: „Cum să vă povestesc urmarea, fără să mă Întorc Înapoi ?” (), spune el, exasperat, anchetatorilor. „Întoarcerea” vrea să spună: la originea Întâmplărilor, În starea În care oameni ca Iorgu Calomfirescu, Arghira, Zamfira cunoșteau fapte miraculoase. Efortul lui Fărâmă este să stabilească o legătură cu această lume care nu mai trăiește decât În memoria lui imperfectă. El vrea să spună ceva, să dezvăluie existența unei lumi vechi, dar memoria Îl trădează. Narațiunea mitică
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
să coboare În lumea Blajinilor, vrea să afle „tâlcul” care să-i permită „trecerea” și după trei tentative eșuate, renunță și pleacă În străinătate. Frumoasa Arghira Își recapătă vederea altfel, printr-un miracol: Într-o zi apare o tânără țărancă, Zamfira, care o Îndeamnă să se spele cu apa adusă de ea și, spălându-se Începe să vadă. Un alt mit este acela al „schimbării”, Înnoirii identității. Marina apare când tânără, când bătrână, are o putere extraordinară de a trece dintr-
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
și Tinerețe fără de tinerețe. Tot aici aflăm și sugestia camuflării miticului, pe care Eliade o va dezvolta În curte la Dionis. Lixandru și-a ascuns identitatea, a devenit irecognoscibil, alții și-au schimbat numele. Marina pentru a marca simpatia față de Zamfira de demult, dătătoarea de vedere Își ia numele de Zamfira și vrea să-i Învețe pe oameni cum „să vadă”). Ea ascunde secretul unei existențe magice (variația vârstelor ei), iar Fărâmă este ultimul martir al acestei lumi. Este martorul și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
miticului, pe care Eliade o va dezvolta În curte la Dionis. Lixandru și-a ascuns identitatea, a devenit irecognoscibil, alții și-au schimbat numele. Marina pentru a marca simpatia față de Zamfira de demult, dătătoarea de vedere Își ia numele de Zamfira și vrea să-i Învețe pe oameni cum „să vadă”). Ea ascunde secretul unei existențe magice (variația vârstelor ei), iar Fărâmă este ultimul martir al acestei lumi. Este martorul și În același timp „creatorul” ei. IV.4. Mitul labirintului Prin
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
reformare morală se reducea, în fapt, la regimul de viață în mănăstire. De altfel, în această categorie au intrat nu numai femeile, pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț cere "trimiterea femeii Zamfira pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștința Departamentului Treburilor din lăuntru că "pe ulițele din târgul Piatra nemernicind o femee lipsită de minte și cu necuviincioase purtări, anume Safta au trimis-o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
arbore genealogic, pus la finele aceluiași volum, pornește de la Iurașcu din Peletuci, din ținutul Bacăului, care în 1647 era vătav. De la fiul acestuia, Nicolae Iurașcu, autorul pornește un ram, pe care îl pune și pe Vasile Iurașcu, cu o soră, Zamfira. De data aceasta, lui Vasile Iurașcu i se dă alt tată, pe Ion Iurașcu, iar de bunic, pe un Apostol, despre care nu ne spune de unde i-a scos, căci nu ne prezintă și documentele care să susțină această filiațiune
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mitologie ieșind din realitate și când intri în realitate părăsind domeniul mitologiei". Sunt amintite în acest sens și povestirile ce au în centru personaje fabuloase, tip frumoasa zmeoaică Oana din Obor, cu puteri fizice și peripeții orgiastice ieșite din comun, Zamfira, slujnica care îi va reda vederea Arghirei, nevasta boierului Calomfir. Marina, în schimb, are darul prezicerii. O lectură în filigran a fragmentelor de jurnal semnat de Virgil Ierunca "Trecut-au anii", face Gabriel Stănescu, chiar dacă nu este sută la sută
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fetei și cea a părinților, care n-au știut să-și crească și, mai ales, să-și stăpânească copila. Mitropolitul în cearcă să calmeze spiritele și să reia negocierile, dar abia cu chiu, cu vai se ajunge la un compromis. Zamfira îl încarcă pe Ion holteiul cu „o roche de alagea și să plăteas că și o căldare“, pu nân du-i soroc până la Paște să achite toate acestea; Dragomira din satul Buftea, județul Ilfov, pretinde de la seducătorul fiicei sale, Neagu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îndeplinirea obligațiilor conjugale. Este, de altfel, poziția recomandată și de părinții Bisericii. Orice „inova ție“ venită din partea so țu lui este pri vi tă cu sus pi ciu ne, orice cerere trezește nemulțumire și refuz. Să luăm câteva exem ple. Zamfira, din satul Călinești, județul Muscel, își reclamă soțul „că ar fi silit-o să facă împreunare și peste fire“. Anas ta sia face mare vâl vă în mahalaua Sf. Ecaterina după o noapte când soțul îi cere „să facem împreunare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și în plan penal, în plan religios osânda ajunge rareori la ex comunicare, împărtășanie sau spovedanie, oprindu-se la post, rugăciuni, mătănii și surghiunul la mănăstire dacă îi dăm acestei măsuri aceeași valoare ca părinții clerici. Iată și un exemplu. Zamfira din mahalaua Scaune se plânge pentru a doua oară la Mitropolie de soțul ei, An drei, care de 19 ani o bate și o căznește. Timpul a „biruit-o“, iar trupul nu mai rezistă răului tratament și cere ajutorul mitropolitului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi părăsiseră ca prin minune. Așa s-a dus vestea că apa acestui izvor este tămăduitoare. Un alt Izvor tămăduitor se găsește la mănăstirea Prislop, de la poalele Muntelui Retezat, din țara Hațegului. Se povestește că fiica domnitorului Moise Basarab, domnița Zamfira, care suferea de o boală grea s-a vindecat cu apa tămăduitoare a izvorului de la mănăstirea Prislop. „Izvorul Tămăduirii” se află chiar în altarul mănăstirii Dervent, comuna Ostrov, jud. Constanța. Legenda spune că acest izvor ar fi apărut din vârful
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
fiecăruia, ci doar vom da câteva repere. Așadar, Alecu a avut un singur fiu și patru fete. Fiul, Ion Al. Frimu, așa cum am menționat deja, este autorul scrisorilor în care descrie genealogia neamului său. Costachi Frimu s-a căsătorit cu Zamfira, fiica blănarului Dumitru Șărban din Huși, la 4 februarie 1868. Au avut, potrivit colecției de stare civilă cercetată, patru băieți și două fete; n-au supraviețuit toți. Unul dintre băieți, al treilea, este personajul nostru, Ion C. Frimu, născut la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cartea. De altfel, în registrele matricole pe anii următori, acest elev nici nu mai apare în evidențele școlii din Bârzești. Nu putem ști cum s-au simțit părinții săi, dar ne putem pune în pielea lor. Ce să facă mama Zamfira, fată de patron din Huși, și tata Costache, răzeș, proprietar de pământ cu un mic rang boieresc și funcționar public? Probabil, pentru a nu-i face de râs prin sat, s-au hotărât să-și dea copilul pe mâinile unui
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]