9,311 matches
-
pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în cartea asta Mai mult decat speră nevasta Dar mi-au rămas, că nu e greu, Mai mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fost considerat unul din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se asocieze în jurul unui SECRET, iar femeile adoră să îl afle cât mai repede. Dalila a descoperit secretul lui Samson, a cărui putere constă în lungimea părului sau. Marile secrete, privind ritualurile în lojele masonice, au fost dezvăluite de un ziarist care frecvență, din întâmplare, pe domnișoara Caron, actrița la Operă din Paris, amantă unui important membru mason, prin secolul al XVIII-lea. Actrița Marilyn Monroe, amantă lui John Kennedy, era la curent cu cel mai bine păzit secret al Statelor Unite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
teoreticieni scriitori, de la scriitori români americanizați la scriitori americani, despre „complexe” și savante contribuții profesorale românești pe teritoriul american, despre tentația concretului și orașul ca pretext literar; sau în partea a doua, despre ochiul pătrunzător și uimit al scriitorului și ziaristului Marian Barbu, care a văzut multe și a înțeles mult. „Timp de aproape cinci luni de zile, spune el, am poposit în trei state americane: Illinois, Winsconsin, Indiană, având «bursă de familie» la Chicago și în zonele adiacente acestui megapolis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu că dintr-un proiect ce se anunța promițător a rămas doar umbra unei amintiri. Urmarea este că, spre deosebire de tonul sobru și sec al Rodicăi Palade, Ovidiu Șimonca alunecă într-o tribulație ranchiunoasă al cărei ton amintește de metehnele unui ziarist de scandal. E multă otravă în rîndurile articolului cu pricina, dar și multă frustrare mocnită. Îi recomandăm domnului Șimonca o cură de primenire sufletească la capătul căreia să poată fi suficient de obiectiv pentru a fi în stare să comenteze
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
sau ajutoare? NP: Ceva îmi spunea că lucrurile complică, nu înțelegeam de ce se păstrează tăcere și nimeni nu a scos un cuvant până acum despre existența acestui mare osuar lăsat uitării în mod deliberat. Atunci m-am înarmat. Am invitat ziariști și reporteri de la ziarele și televiziunea proromânească de atunci, oameni care s-au dovedit a fi nu numai buni profesioniști, dar foarte buni români, precum Zina Cerchez, Aneta Grosu, Dina Pripa, Aliona Avram, și alții. În urma unei campanii de presă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spate la Hanu lu’ Manuc, în preajma Pieții de Flori, uneori mai cânta să-și atragă clienții), chiar în dreptul restaurantului Ciocârlia, față-n față cu Tribunalul capitalei, și al carei cadavru a fost găsit de un polițist beat cele-a spus ziariștilor că un individ în halat și cu borsalină trasă pe ochi a spălat cuțitul în ea. Atât le-a trebuit revistelor de scandal care au făcut o extraordinară vâlvă... cu multă imaginație a scriitorilor dornici de suspans și reclamă a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă spunea într-un interviu acordat în 2006 ziaristului Jean Dumitrașcu: „Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec:„Sânge rău de ce mi-aș face/ Și pe cine să te manii/ Este-o veche
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani. Fiica celebrului Zavaidoc a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
același timp. Iată, de data asta, o familie de mari români de mult uitați pe care am încercat s-o aduc în atenția românilor, judecători drepți ai trecerii în uitare a celor ce-au fost măreți. Fără materialul talentatului scriitor, ziarist Jean Dumitrașcu și al scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acest curs la parlamentarii care se predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria: „Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor”... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toți trebuie să vadă ce e de văzut?! Mai văd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la partide Bilanț la publicarea unei cărți Am publicat în cartea asta Mai mult decat speră nevasta Dar mi-au rămas, că nu e greu, Mai mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fost considerat unul din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se asocieze în jurul unui SECRET, iar femeile adoră să îl afle cât mai repede. Dalila a descoperit secretul lui Samson, a cărui putere constă în lungimea părului sau. Marile secrete, privind ritualurile în lojele masonice, au fost dezvăluite de un ziarist care frecvență, din întâmplare, pe domnișoara Caron, actrița la Operă din Paris, amantă unui important membru mason, prin secolul al XVIII-lea. Actrița Marilyn Monroe, amantă lui John Kennedy, era la curent cu cel mai bine păzit secret al Statelor Unite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
teoreticieni scriitori, de la scriitori români americanizați la scriitori americani, despre „complexe” și savante contribuții profesorale românești pe teritoriul american, despre tentația concretului și orașul ca pretext literar; sau în partea a doua, despre ochiul pătrunzător și uimit al scriitorului și ziaristului Marian Barbu, care a văzut multe și a înțeles mult. „Timp de aproape cinci luni de zile, spune el, am poposit în trei state americane: Illinois, Winsconsin, Indiană, având «bursă de familie» la Chicago și în zonele adiacente acestui megapolis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
locuința ei. Această energică doamnă conducea cu mare pricepere școala, fiind totodată o caldă patriotă.Afară de aceasta, avea meritul de a-și fi crescut 3 fii, cu toate că rămânând văduvă prea timpuriu, la 26 de ani, prin moartea soțului, un eminent ziarist și fruntaș naționalist, avu greu de luptat cu viața. Aurelia Pihaș avea o fire veselă, plină de curaj și voie bună. Aceste calități împreunate cu o energie fără seamăn o ajuta să treacă peste toate greutățile. Concertul era anunțat pentrru
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
posibil la un început de an, în coloanele gazetelor de ieri, mai vașnice, o idee mai bine scrise decît cele de azi. Unde, lăsînd deoparte generalizările ușor înțepate din textul mai în vîrstă cu vreo trei sferturi de veac, un ziarist al României din nou europene ar putea s-o recicleze aproape întocmai. De ce? O întrebare.
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
ea), ori în postura de arogant care refuză să ,dea seama" în fața națiunii de potlogăriile (e exclus ca ele să nu existe!) de care ești aprioric vinovat. Și asta nu pentru că n-am avea școli bune de jurnalistică ori că ziariștii români n-ar avea un IQ corespunzător. Dimpotrivă. Lumea presei e plină de domnițe deștepte și de juni perspicace. Problema e că, dacă ar prezenta lucrurile așa cum sunt ele în realitate, și-ar pierde imediat locul de muncă. E o
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
nota diapazonului scriitorului nonconformist, cum se vrea și chiar este astfel Luminița Marcu, autoarea cărții Mansarda cu portocale - puzzle spaniol, recent apărută la editura Polirom. Fragmentarea volumului în impresii de călătorie, cronici asupra cărților despre Spania, interviuri cu scriitori și ziariști spanioli, eseuri despre scriitori de limbă spaniolă etc., justifică inspirat un subtitlu care trimite la imaginea întregului reconstituit din 32 bucăți de Spanie, spaniolă și hispanism. Eseurile despre câțiva scriitori de limbă spaniolă, din America de Sud, par să fie simplu completive
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
-o în grabă pe frunte. Scriu la gazetă, ceea ce e altceva. Adrian Năstase, Florin Chilian, Nadia Comăneci, Adrian Vasilescu sau Daniela Nane (ca să nu mai vorbesc de Mircea Cărtărescu) semnează la rându-le articole, fără ca asta să-i transforme în ziariști. Instituția scriitorului la ziar există de multă vreme în România și constat cu plăcere că n-a izbutit nimeni s-o destrame. Pe de altă parte, scrisul la ziar mi-a asigurat o vizibilitate greu - dacă nu imposibil - de atins
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
a doua întrebare, cronicarul n-are cum să nu fie sentimental. Totul e să rămână corect în aprecieri. Dacă i-am cere să-și lase trăirile la garderobă, i-am contesta însăși esența umană. Toate poveștile despre neutralitatea uscată a ziariștilor sunt retorică de doi bani. Fiecare dintre ei are o echipă favorită. Atâta doar că unii o recunosc public, iar alții nu. În Italia, de exemplu, toată lumea știe cu cine ține gazetarul X sau reporterul Y și nu se inflamează
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
o recunosc public, iar alții nu. În Italia, de exemplu, toată lumea știe cu cine ține gazetarul X sau reporterul Y și nu se inflamează nimeni. La noi, în schimb, trăim în plină suspicionită, așa că fiecare cuvânt scris te expune. Știu ziariști care țin cu Craiova și sunt înjurați pentru stelism sau rapidism. Pe vremuri, Ioan Chirilă nu făcea nici un secret din simpatia pentru Dinamo, fără ca asta să-i atragă oprobriul cititorilor. Sigur, pentru mine e comod să-mi declar preferința pentru
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
Cristian Teodorescu Demisia lui C.T. Popescu din fruntea Clubului Român de Presă, cu tot cu justificarea ei, nu mi se pare blamabilă. Omul și-a făcut, în timp, mulți dușmani printre ziariști. Unii îl așteaptă la cotitură și, indiferent ce ar scrie, îl atacă. Asta și fiindcă C.T. Popescu a devenit el însuși un subiect gras. În articolele lui de opinie calcă totdeauna pedala pînă jos. Preferă să fie excesiv și de
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]