618 matches
-
și bun medic. Sicriul, până la mormânt, a fost urmat de o mare mulțime de ploieșteni. Olchovsky, mai târziu doctor, a fundat sanatoriul din Calea Călărași. Eminent practician, mort tânăr, cosit de o boală mizerabilă. Emil Frunzescu a părăsit medicina pentru ziaristică, apoi pentru stenografie și pentru avocatură. Sabin, doctor, actualmente la R. Vâlcea, Nae Tomescu, distins medic de copii, mort după război, luat de un erizipel. Manicea a murit fără să ajungă doctor; Chiriac Ionescu, actualul chirurg, a fundat sanatoriul din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
zic de Casa Poporului. Sunt multe exemple de succes de pro și contra. Eu nu cred că m-aș fi putut adapta ălora. Deși prin '78 sau '79 m-am bucurat de succes la ședința Cenaclului literar al Facultății de ziaristică din cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu". Nu am citit, așa cum s-ar putea crede, poeme cu tovarășul sau tovarășa, Patria și Poporul. Boul și vițelul. Dimpotrivă! Am fost chiar șocat de participanții rebeli ai acelui cenaclu. Țin minte că a fost o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
concluzii destul de sigure din ceea ce am putut sau n-am putut să realizez cu mijloacele pe cari împrejurările mi le-a (!) pus la dispoziție. Deoarece în acest scurt raport vreau să vin cu o propunere concretă, îndeosebi în ce privește "contrapropaganda" noastră ziaristică în străinătate, mă voi mărgini la câteva observațiuni generale, rezervându-mi pentru alte rapoarte propunerile în ce privește propaganda pe altă cale decât cea ziaristică. În legătură cu dorința exprimată din partea Direcțiunei presei prin ultimele instrucțiuni date atașaților de presă de a plasa în
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
dispoziție. Deoarece în acest scurt raport vreau să vin cu o propunere concretă, îndeosebi în ce privește "contrapropaganda" noastră ziaristică în străinătate, mă voi mărgini la câteva observațiuni generale, rezervându-mi pentru alte rapoarte propunerile în ce privește propaganda pe altă cale decât cea ziaristică. În legătură cu dorința exprimată din partea Direcțiunei presei prin ultimele instrucțiuni date atașaților de presă de a plasa în massă articole și informațiuni în presa străină, să mi se dea voie să observ următoarele: Cât timp am fost atașat de presă la
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
la Neue Zuricher Zeitung, Vaterland (Lucerna) Eclesiastica (Friburg) La Suisse (Geneva) etc. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu mi se publice articole în care puneam la punct afirmațiuni din alte isvoare, tendențioase sau false. Găsesc că această contrapropagandă ziaristică "trebuie să rămână" îndeosebi pentru Elveția, dar cred că și pentru Germania și țările nordice - una din principalele datorii ale atașatului de presă, fiind extrem de eficace. (Un exemplu: ziarul Vaterland ne înjura, acum e anul, aproape lunar prin corespondențele unui
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
la asemenea articole de rea credință. Nici datele și de-acum înainte - cerându-i-se atâtea lucruri de făcut - nici timpul fizic. De aceea supun aprecierii Dvoastre această propunere: Să se creeze la Direcția propagandei o secție a "contrapropagandei pe cale ziaristică" compusă din câțiva redactori, cari să se ocupe esclusiv cu "articole-răspunsuri" cari trebuiesc date la articolele tendențioase sau greșite, apărute în presa străină. Atașatul de presă ar trimite firește articolele dușmănoase direct la secțiunea "contrapropagandei ziaristice" - și de acolo ar
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
în presa străină. Atașatul de presă ar trimite firește articolele dușmănoase direct la secțiunea "contrapropagandei ziaristice" - și de acolo ar primi "articolul-răspuns" pe care el urmează să-l dea ziarului împricinat. În ce privește propaganda în străinătate pe alte căi decât cea ziaristică, îmi voi permite să Vă expun propunerile mele altădată". În Elveția, Lucian Blaga are ocazia să-l cunoască pe Nicolae Titulescu. Poetul, filosoful, diplomatul Blaga era el însuși o personalitate, la vârsta deplinei afirmări (avea 32 de ani). Întâlnirea cu
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
de purificare socială și ideologică ale sectorului de cadre de la Universitate. Datele ți le vom furniza pe parcurs prin tovarășul Ilie. Imposibil, deoarece mi s-a recomandat latura pedagogică a profesiei... a refuzat bine motivat și vizibil descumpănit viitorul profesor. Ziaristica rămâne pentru mine doar un vis de viitor ceva mai îndepărtat, a mai adăugat acesta. Păcat! Mare păcat! Și nu uita să te ferești de prieteni!... l-a concediat tovarășa, ci ciupindu-și delicat verigheta de pe inelarul stâng. Vrăjmașii poporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
reporter la revista Viața studențească, colindând țara și realizând materiale pe diverse teme. Și, uite așa au trecut anii de studenție. Când a venit momentul repartizărilor, după examenul de licență, m-am prezentat să-mi iau repartiție, dar nu în ziaristică, așa cum îmi propusesem la începutul facultății. Am solicitat să mi se dea repartiție în învățământ ca profesor de limba română. Cât am colaborat ca ziarist, am avut și unele neplăceri. Pe vremea aceea din cauza cenzurii, nu aveai voie să spui
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
O uneltă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră. Proscris al speranței, nu poate concepe că înfăptuirea e mai întîi un act de speranță; că teoria e așteptare și mediațiune. Domnul Arghezi, întocmai ca d. Cocea în ziaristică, a făcut școală. În indigența noastră exclusivă, umbrele de idei pamfletare, fobiile sale, dar mai ales acel surd mârâit la săgeata Ideei, au fost îmbrățișate de mai slabi decât dânsul. Între victimele arghezismului nu cunosc alta mai semnificativă ca domnul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
insuportabil, anii aceia trebuia să-i trăiești, nu să Îi Îngropi crescînd mormoloci. Ce mai, Thomas Își privea odrasla, care tocmai intrase; era atent, mult prea atent, și-a da seama, trebuia să pară doar un musafir civilizat, nici curiozitate ziaristică nu trebuia să arate excesiv, chiar așa s-a străduit să se poarte. Ann arăta bine - cum altfel? Era urmarea unei selecții, se ocupaseră mulți oameni de asta; era produsul unui grup, iar totul pornise de la un genitor arătos, Thomas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Constantin Poenaru S‐ a născut la 4 mai 1951 în localitatea Mociu, ju dețul Cluj Primele 4 clase le‐ a urmat în comuna Sirineasa, județul Vâlcea, iar gimnaziul și cursurile Liceului nr.2 la Râmnicul Vâlcea. Studii universitare: Facultatea de Ziaristică în 1976 și Facultatea de limbă franceză‐ română la Universitatea din București în 1992. Publicist, poet și istoric literar a lucrat la ziarele „Orizont” Râmnicul Vâlcea și a colaborat la revistele „Ramuri” Craiova, „Vatra” Târgul Mureș, la revistele „Povestea vorbei
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe mătură, că aș pleca mintenaș de aici-încolo și să vă las ca să citiți în liniște acest articol... Cu Gina Pistol, înainte! Trebuie să o spun odată, clar, eu nu am dorit, nu doresc și nici nu vreau să fac ziaristică. Dacă pentru scrierile acestea ale mele am mai folosit uneori cuvântul articol, cred că mi-a cam fugit condeiul aiurea fiindcă este evident că tot ce scriu eu, nu se poate numi nici pe departe așa ceva, fiindcă nici nu se
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
imoral și-n for. [2] Statul e o organizare a puterilor în lupta cu masa, a oamenilor, cu natura. [3] Omenirea se mândrește când vede cât de mare e un om. [4] Precum orice casă are cloaca sa, așa și ziaristica își are canalele sale de scurgere, 227r pentru ca orice tingire să-și afle capacul și orice om semenii. 1053 {EminescuOpXV 1054} [5] rămân după aceea numai figuranți în societate [6] Este o maximă falsă de-a pedepsi orice crimă la-ntîia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
precizată. Pornind de la o serie de anchete din presa occidentală (ziarele L’Italie, Le Temps etc.) despre „cum poate fi cineva în același timp ziarist și mare scriitor”, autorul - direct implicat - consideră, apelînd la o prestigioasă tradiție, că „Frontiera dintre ziaristica efemeră și eseul durabil este foarte neprecisă. Pornind de la Voltaire pînă la Rémy de Gourmont, această literatură țesută pe evenimentul zilei a dăruit din belșug prozei franceze pagini distinse. Despărțind însă reportajul de literatură, nu limpezim și nu simplificăm nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
De cealaltă parte - mirii, „scriitori de la diverse reviste, cu pas de înmormîntare și lungi bucle lustruite”, îi provoacă autorului speculații privind originea unor clișee ziaristice despre opțiunile militare ale României: „evoluția multor fecunde peruci de foburguri, îmi zic, e înspre ziaristică și nu Poezie. Din foburguri, de pildă, au fost transplantate în presa cotidiană cuvintele pe cari se patinează atît, de sentimente și interes. E drept, unii știu, vag, franțuzește. Ba citesc și explicația pozelor din Petit Parisien illustré”. Textul continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sentimente și interes. E drept, unii știu, vag, franțuzește. Ba citesc și explicația pozelor din Petit Parisien illustré”. Textul continuă printr-o incursiune în istoria recentă, cu referire specială la războiul balcanic. Pentru Vinea, „rațiunea” și „sentimentul” sînt (ca și ziaristica, și poezia...) inseparabile, iar angajarea României în război nu servește nici sentimentele, nici interesele naționale: „Război stupid cerut de cei ce-și închipuiau că vorbesc pentru rațiunea liberă și rece, pentru interesul pur; respins de cei cari respiră prin toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la care reducea sfera «prozei literare»”, pledînd totodată (pe urmele unui Mihail Dragomirescu, dar nu în spiritul lui) pentru lărgirea domeniului literarului prin includerea în categoria prozei a unor specii paraliterare: „Nimic din celelalte specii ale prozei literare, critică, memorialistică, ziaristică, oratorie, nu figurează între limitele acestui volum, și nici între zările, destul de larg deschise, dealtminteri, ale celor 6 volume” (Mențiuni critice II, ed. cit., p. 339). Împotriva concepției lui Lovinescu privind necesitatea emancipării prozei românești prin evoluția de la „subiectivismul” liric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
decît să urmărească de la ferestre situația din stradă, întrebîndu-se necontenit dacă studentul bandajat, rămas cu un singur ochi, o fi scăpat cu zile din masacru. Egalitate, pînă acum, zice Bătrînul, hahal ciondăneală, sper că-ți dai seama cum funcționează toată ziaristica asta de doi bani, uite-i cum se bat ei unii cu alții în articole, mai ceva cum au făcut-o în stradă. Ăla a fost doar preludiul, circul fără bani din deschidere. Milităreii și milițienii, uite-i cum plusează
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
noștri ( ing. Năstase Haralambie, de exemplu p.36-37). Acum, de ce să nu recunoaștem, mulți dintre noi ne simțim împinși alături cu viața când vedem că nu mai avem industrie și agricultură performante, că actul de cultură este așa și așa, ziaristica nu-și mai justifică denumirea, iar un coleg, lam numit pe Ioan Mititelu de la Vaslui, priceput nevoie mare în folosirea pamfletuluigen gazetăresc - care nu prea se mai utilizează, descoperă o nouă profesiune a copiilor și nepoților noștri. În locul celor de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
-i încântase auzul și-i răvășise sufletul, înălțându-l direct în al nouălea cer. S-au plăcut reciproc încă de la prima lor întâlnire, când au făcut cunoștință grație unui bun amic cu doi ani mai mare ca el, student la ziaristică. Marinica Bălănescu. Cei apropiați îmi spun pe scurt Ica. Pentru conformitate: sunt și absolventă a facultății de...La început a rămas uluit. Era, deci, profesoară. Așa tânără! Era imposibil! S-ar putea să fie o glumă. La gluma ei trebuia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a politicianismului ieftin care întreține destrămarea și necooperarea, până la a uita întinderile teritoriale străbune, a vorbi despre cele din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
DESPRE TEZAURUL ROMÂNESC Cum avea bunul obicei presa română odinioară, ziarul Glasul Bucovinei, nr. 920 din 17 februarie 1922 - unde au lucrat ca redactori și conducători ai publicației Sextil Pușcariu , Ce zar Petrescu, D. Marmeliuc și Pamfil Șeicaru, au făcut ziaristică militantă personalități precum Ion I. Nistor, Gh. Tofan, frații Aurel, Victor și Leca Morariu, C. Berariu, Ma ximi lian Hacman, G. Rotică, V. Gherasim, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc-Albu, Iulian Vesper, Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, dar și Nicolae Iorga
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
medalionul „Alexandru Mălin Tacu” (1969-1986), cu fotografia, iar din ceea ce se scrie, cititorul află cauza plecării tânărului. Ulterior, despre tânărul în cauză, subsemnatul a strâns sute de mărturii ale cauzei trecerii lui „dincolo de Styx” și dintr-o antologie de texte ziaristico scriitoricești am scris volumul „Mălin vestitorul revoluției”, Editura TipoMoldova, Iași, 2006. În 2008, în volumul „Personalități moldave”, Editura PIM Iași un medalion l am închinat unui alt tânăr, tecucian la origine, Dan Alexandru Boureanu, încă un poet la 14-17 ani
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Martini , reprezentantul Ștefani și ai ziarului „Corierre de la Serraʺ, dnii Georgescu - Bârlad, deputat Al.Radian, Gussi, nominalizân d și pe cei care, la șampanie, „au ridicat toasturi și au vorbit despre meritele acestui ziar, câștigat în timpul celor trei ani în ziaristica româneascăʺ, după cum se exprima ziarul de la Bâr lad. Printre vorbitori erau nominalizați: Victor Rodan, Io n Mi nulescu, Cezar Petrescu, T. Pizani, Gr. Trancu Iași, Dr. Ioanițe scu, Gr. Gafencu, Pamfil Șeicaru, G. Tutoveanu. „Domnul G. Tutoveanu evocă vremi de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]