1,073 matches
-
școală, nefiind frustrați de bucuriile și binefacerile copilăriei. Școala vieții Este viața o școală cu adevărat? Da! Viața este o școală permanentă pe tot parcursul ei, de la început și până la sfârșit, aflată la îndemâna tuturor. Omul învață cât trăiește, spune o zicală populară plină de adevăr. Orice împrejurare de viață este o lecție pentru trăitori, pentru cei ce fac din propria experiență un izvor de învățăminte. Spre deosebire de școala-școală, școala vieții are câteva trăsături distinctive. Nu toți elevii participă la aceleași lecții, în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
toți oamenii, pentru toate domeniile de activitate, mai cu seamă în cel al creației, pe care am sintetizato în aforismul ce urmează: Ceea ce prin ereditate nu ai dobândit,Nicicând și de nimic nu poate fi înlocuit. Coerciția în educație O zicală populară cu valoare paideică spunea că pe copil să-l bați cât încape să doarmă de-a curmezișul patului, lăsând să se înțeleagă că începând de la o anumită vârstă bătaia nu mai are putere de îndreptare, ba chiar poate avea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
nedorit are parte de o primire glacială. Dacă este vorba de o petrecere restrânsă, de familie, sau chiar de una cu deschidere mai largă, persoana care nu se află pe lista invitaților nu are loc la masă, adică, așa cum spune zicala, n-are scaun. Nu numai musafirii nedoriți, sosiți intempestiv la o petrecere deranjează cu prezența lor. Chiar și unele vizite neagreate provoacă reacții negative, de respingere din partea gazdelor. În astfel de situații, acestea recurg la manifestări subtile pentru ca musafirii să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
gondolierul care ne cânta O sole mio. În Piața San Marco, am mâncat în extaz înghețate cu frișcă, în vreme ce mii de porumbei învârtejau nebunește aerul din preajmă, nu aveam destui ochi pentru splendorile din muzee, pentru superbele biserici. E o zicală potrivit căreia „Dumnezeu a creat lumea, dar a sculptat Italia“. — Povestește-mi ceva care nu figurează în nici un ghid al Italiei, am rugat-o pe un ton liric. — Tot bătând trotuarele Romei, zâmbi Ioana, mi s-a rupt pantoful și
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
-l atacăm acum, pe loc, mai ales ținând seama de slăbiciunea ariergărzii. Dacă facem asta, vom deveni conducătorii imperiului. Nu, nu. Nu sunt de acord, interveni Kobayakawa. Hideyoshi este singurul om care poate restabili pacea și ordinea. Iar o veche zicală a samurailor spune că nu se atacă un inamic aflat în doliu. Chiar dacă ar fi să rupem tratatul și să atacăm, dacă supraviețuiește, va reveni să se răzbune. — Nu putem lăsa să ne scape ocazia asta, insistă Kikkawa. În ultimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aș îmbătrâni, nu mă simt prea matur, ceea ce mă îngrijorează. — Cineva a spus că, după vârsta de patruzeci de ani, omul ar trebui să nu mai șovăie. — Asta-i o minciună. — Așa crezi? Un domn nu șovăie niciodată - așa e zicala. În cazul nostru, mai adevărat ar fi că patruzeci de ani e vârsta primelor șovăieli. Nu-i destul de valabil și pentru tine, Inuchiyo? — Continu să faci pe prostul, Senior Maimuță. Nu sunteți de aceeași părere, domnilor? Inuchiyo le zâmbi însoțitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
atât de pe uscat, cât și de pe mare. Dar, adevăratul centru de atac e în interiorul castelului, nu în afară. Sunt convins că vasalii lui Katsutoyo vor veni astă seară aici. În timp ce analiza cuvintele lui Hideyoshi, Fujitaka medită din nou la vechea zicală: „Cel ce-și cruță oamenii îi va putea folosi în vremuri de restriște.“ Privindu-l pe Hideyoshi, fiul lui Fujitaka își aminti și el ceva. Când soarta clanului Hosokawa se aflase la o mare răspântie, iar vasalii săi se adunaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acasă? Ceva este de neînțeles”. Iată-ne și la portița chiliei. În curte nimic nu spune că prin preajmă ar mai fi o ființă omenească. Bătrânul se oprește și când își liniștește răsuflarea îmi spune: --Cred că știi ce spune zicala. --Care zicală, părinte? --Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Asta însă nu trebuie să degenereze în lenevire - a sfârșit bătrânul vorba, cu zâmbet blajin. --Am să urmez întocmai sfatul sfinției tale... Am intrat în chilioară, unde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
este de neînțeles”. Iată-ne și la portița chiliei. În curte nimic nu spune că prin preajmă ar mai fi o ființă omenească. Bătrânul se oprește și când își liniștește răsuflarea îmi spune: --Cred că știi ce spune zicala. --Care zicală, părinte? --Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Asta însă nu trebuie să degenereze în lenevire - a sfârșit bătrânul vorba, cu zâmbet blajin. --Am să urmez întocmai sfatul sfinției tale... Am intrat în chilioară, unde mirosea a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spune că vinde “o casă aice în târgu în Eși, cu pivniță de piatră ce iaste pe Podul Vechiu, în capul Arcarilor”. --Prietene, umblând eu prin cele “Documente privitoare la Istoria Orașului Iași”, am întâlnit unele care confirmă pe deplin zicala: “La omul sărac nici boii nu trag”! --Adevăr grăit-ai. Da’ spune-mi, unde bați? - m-a întrebat gândul de veghe. --Dacă îți spun, ai să zici că cârtesc împotriva celor sfinte. --Numai să ai dreptate, că nu-i supărare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum era să-mi amintesc de acest zapis dacă nu mi-ar fi sărit în ochi mențiunea: “toați sânt iscăliți armanești”. În timp ce tovarășul meu de hoinăreală vorbea, am privit spre soare și niciodată nu mi s-a părut mai adevărată zicala: “Mi s-a așezat soarele drept inimă”. --Știi ce mai vreau să-ți spun, prietene? - am reluat eu vorba, furat de imaginea celor două biserici: “Sfântul Sava” și “Maica Precista”... --De unde să știu eu ce poate gândi un om
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
îs pe măsura celor care au făcut afacerea. Ca să te lămurești, uite ce spune diaconul: „Într-această tocmală a noastră fost-au de față vecini de pre uliță din sus și din gios”. După cum se vede treaba, îi ca în zicala: „După sac și petec.” Asta cam așa-i, fiule. Cum se face de sfinția ta știe tot ce scrie în cărțile acela, dar și ceva în plus? Spui vorbe mari și...cine știe...poate și adevărate...Dar să lăsăm astea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pare că a cam fost părăsită. Nu-i părăsită, dar neîngrijită sigur este...Ca să ne dumirim, amintește-ți ce scrie în zapisul lui Palade Radomeschi din 10 august 1716 (7224). Nu știu de ce, dar prin minte mi-a trecut repede zicala: „Cine nu are bătrâni, să și-i cumpere”. Eu însă am lângă mine o comoară...Înțelept și de o bunătate fără margini...Uite și acum m-a trimis taman la acel zapis care vorbește chiar despre această casă: „Adecă eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
122% din numărul total de voturi, din care 99,99% provenite din diasporă. Și asta, înaintea redistribuirii mandatelor rămase... Oare cu ce bate Dumnezeu? Cred că ar trebui să mă bucur și eu acum, fiindcă am descoperit, în sfârșit, sensul zicalei populare „Dumnezeu nu bate cu ciomagul”. A trebuit să treacă o bucată de vreme, ca adevărul să iasă la suprafață ca uleiul și acum mulțumesc lui Dumnezeu, că nu nevastă mea, care este foarte sensibilă și-i vine greață ori de câte ori
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
acestei democrații complet idioate, crezând că fac bine, mi-a replicat că nu e ceva sănătos fiindcă în mentalitatea marii mase a poporului român, se cunoaște foarte bine că, facerea de bine e f..... de mamă, nu mai spun, fiindcă zicala deja este o perlă din înțelepciunea noastră populară. Că ar fi mai bine, să iau exemplu de la nea Chirvase, care joacă șah pe banca din centru și care de când cu penuria asta, s-a apucat să facă versuri pline de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
rugă închisă și stricată, ce o am deschis și am acoperit-o și o am îngrădit și de toate ce-au trebuit o am grijit”. Vorba ceea, părinte: ai stăpâni, ai și necazuri! De unde până unde ai dat-o pe zicale: Așa s-a întâmplat cu mănăstirea Copou, fiindcă satul Rufeni, după cum se știe, era în stăpânirea acestei mănăstiri, dar după ce a devenit metoc al Trei Sfetitelor aceasta a pus mâna pe satul Rufeni. La ieșirea de sub ascultare însă nu a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
numai la locul mănăstirii, unde a fi rânduit”. Cum se vede, vodă a rânduit toate acestea ca un bun gospodar. Părinte, cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul mănăstirii Sfântul Spiridon și al Schitului din Codrul Iașilor - după cum spune vodă în hrisovul din „Vălet 7269”: „tâmplându-să den oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor... am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
descoperit”... În sfârșit, am ajuns la chilie. Până tu te vei juca cu apa, eu am să așez masa. Când totul a fost pregătit, eram și eu gata... După ce ne-am ospătat, bătrânul m-a făcut atent: Și acum, știi zicala... Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Să nu te abați cu o iotă de la spiritul zicalei. Așa voi face, mai ales că lichiorul sfinției tale îmi face semne îmbietoare către culcuș... Somn ușor, fiule! Cred că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
totul a fost pregătit, eram și eu gata... După ce ne-am ospătat, bătrânul m-a făcut atent: Și acum, știi zicala... Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Să nu te abați cu o iotă de la spiritul zicalei. Așa voi face, mai ales că lichiorul sfinției tale îmi face semne îmbietoare către culcuș... Somn ușor, fiule! Cred că am să dorm ca un copil după baie. Nu mă îndoiesc. Profitând de căldura tomnatecă, am luat un lăicer și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care îmi vine în minte este Suze aruncând un plic de ceai într‑o cană, în timp ce rupe cu dinții ambalajul de la un KitKat. Cred că e în sens invers acelor de ceasornic, zic în cele din urmă. E din cauza vechii zicale „Dracu’ se strecoară în juru’ ceasului... da’ nu merge niciodată de‑a‑ndăratelea.“ Ce spun eu aici? Și de ce mi‑oi fi luat brusc accentul ăsta scoțian? O, Doamne, am băut prea mult. — Fascinant! zice Kent, luând o gură de ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
armenești. Acum stătea față în față cu singurul om din această parte a lumii care avusese curajul, abilitatea și înțelepciunea de a dejuca planurile unui împărat de talia lui Napoleon. Cu o discreție desăvârșită. Lui i se potrivea într-adevăr zicala „tace și le face”. Dante Negro își admira victima. În această stare de spirit, călărea într-o seară spre locuința prințului. Umbra munților coborâse mult când, pe o uliță săsească, pictorul îl zări pe Manuc intrând într-una din acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și vrei să iasă murături? Arată niște dinți curați.“ — Îi auzi? întrebă uimit perceptorul districtual, cu gândurile distrase de strigătele mulțimii. Mai multe murături la un loc fac o droaie... ce e o droaie? Guptaji, orășelul ăsta e plin de zicale pe care nu le-am mai auzit. — „Când bivolii se bat, recoltele au de suferit“, continuă mulțimea. „E iarnă grea dacă se mănâncă-ntre ei câinii. Orice cocoș se bate mai bine de pe grămada lui de bălegar. Nu sufla fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și condiții insalubre și asta într-un loc sfânt. Și, fără-ndoială, problema noastră cu muștele se va agrava. — Trebuie să respingem categoric solicitarea ta, zise inspectorul sanitar șef. — Da, spuse și perceptorul districtual, care continua să se gândească la zicale. Numai că, la finalul zilei, când își dădură seama a că nu elaboraseră nici un plan funcțional, coduseră înapoi spre casă oarecum spășiți. Șeful poliției îi aduse Colectorului Districtual vestea că maimuțele fuseseră în altă expediție și făcuseră un raid prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Dar mariajul meu e ca și terminat și se spune că uneori ți-e mai ușor să te descarci în fața străinilor. Alison nu mai auzise niciodată vorba asta, dar, dintr-odată, i s-a părut că e cea mai minunată zicală din lume. Nu-i nimic. Dă-i înainte, l-a îndemnat ea surâzându-i într-un fel care spera ca poate fi catalogat drept drăgălaș. —Tu ești căsătorită? În așteptarea răspunsului, omul o studia fără perdea. — Nu. Nu sunt nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
rău pentru chestia asta, i-a răspuns Nick cu o expresie de regret. Mie îmi place să socializez și știi ce se spune: „Cel mai repede se mișcă omul care merge singur“. —Îmmmm! Susan nu părea prea convinsă. Cred că zicala asta se referă la expediții de lungă durată, nu la întâlniri de societate. Nick s-a dus către pat, a dat pilota la o parte și s-a băgat sub ea. —Oricum, pe Caitlin n-o deranja niciodată s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]