1,162 matches
-
Mulți internauți români got butthurt, adică au sărit de fund în sus la zicerea lui Bernie Sanders: „Today, people living în Bucharest, România, have access to much faster Internet than most of the UȘ. That`s unacceptable and must change”. Ei traduc asta așa: „Sanders e profesorul care spune clasei «N-ați fost în
Don`t get butthurt, internăucilor! () [Corola-blog/BlogPost/339053_a_340382]
-
Îți recomandăm Garda de Fier n-a avut internet Prin urmare, post-adevăr nu poate să însemne decât că ai avut acces la adevăr, l-ai consumat și acum îți faci siesta. Or, cei care înghit click-bait, gawk, fake news, baliverne, ziceri nejustificate în vreun fel, rămân exact în pre, ante, cis-adevăr, dincoace, înainte de adevăr, nu ajung nicicum la el, nu-l consumă câtuși de puțin. Ca să li se potrivească, deviza veche de peste un veac a ziarului New York Times, All the News
Post-Truth și Postul Paștelui () [Corola-blog/BlogPost/339197_a_340526]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DOREL SCHOR - ZICERI (149/150) - PUNCTUL PE „I” & SĂ FIM SERIOȘI Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului PUNCTUL PE „I” • Ce ghinion... Să vrei să pui punctul pe „i” și să te împiedici într-
PUNCTUL PE „I” & SĂ FIM SERIOŞI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341013_a_342342]
-
totuși, își dă aere! • Nimicul este inepuizabil. • Ea a fost la Amsterdam... El s-a dus la Amsterdama... • Eu nu am simțul umorului?! Să fim serioși! Dr. Dorel SCHOR Duminică, 22 martie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (149/150) - PUNCTUL PE „I” & SĂ FIM SERIOȘI / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PUNCTUL PE „I” & SĂ FIM SERIOŞI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341013_a_342342]
-
o șansă de înălțare și purificare și nu ca un spectacol hidos în care să poți spune : „să ne iubim ca două cotlete”. O fi și acesta un mod de a scrie poezie! Am tot făcut mereu apel la o zicere a lui Goethe: trebuie să pornească de la inimă ceea ce este destinat să ajungă la inimă. O fi puțin, o fi mult, cine mai știe?! S-au dat de-a lungul timpului milioane de definiții poeziei și probabil că i se
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
se aduc în ultima vreme d-lui Manolescu, președintele USR? Ai să-i reproșezi ceva? Ion Creangă spunea cam așa: poate să mă și bată cineva, numai să nu fiu de față! Domnul Nicolae Manolescu se înscrie perfect în această zicere. Mereu nu este de față la ceea ce se întâmplă în Uniunea Scriitorilor, la problemele multe și grave pe care le au scriitorii. Cred că fără revistele literare, multe din ele editate datorită eforturilor financiare ale unora și altora, nu ale
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
Vișan, Alexandru Vlad, Carmen Vlad, Ion Vlad, Tudor Vlad, Maria Vodă Căpușan, Mircea Zaciu, Grigore Zanc, Constantin Zărnescu, Aurel Gr.Zegreanu și Octavian Gr. Zegreanu. Numărul mare de scriitori clujeni menționați și în acest volum mă face să închei cu zicerea lui Titu Maiorescu: Scriitorul trebuie înțeles ca un creator în plină evoluțiune. Să nu ne întrebăm, ce devine? Crește, stă sau dă înapoi? “ Referință Bibliografică: Scriitori clujeni în Dicționarul Academiei Române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1028
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL ACADEMIEI ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342039_a_343368]
-
ba divorțează... Dar au rămas bătute-n cuie năravurile-n gropi dosite, cu cerșetori printre gunoaie și cu dezbateri prelungite despre politici fel de fel, încât bătuta tot pe loc rămâne-al nostru vajnic țel. HORA DEZBINĂRII Înțelepciunea românească în ziceri este încrustată, precum aceea-n care omul constată că-i e capra moartă, și-atunci condus de bunătate și de-o iubire creștinească, înalță rugi ca și vecinul cu capra lui să păgubească. Așa fiind mentalitatea, nu-i de mirare
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Acasă > Cultural > Modele > ZOLTAN TERNER - UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENȚIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Autor: Zoltan Terner Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului E greu de spus dacă în „zicerile” lui Dorel Schor joacă rolul principal ironistul sau reflexivul. Aș zice că în aceste
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
Acasă > Cultural > Modele > ZOLTAN TERNER - UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENȚIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Autor: Zoltan Terner Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului E greu de spus dacă în „zicerile” lui Dorel Schor joacă rolul principal ironistul sau reflexivul. Aș zice că în aceste miniaturale bijuterii de spirit și înțelepciune fac parte egală umorul, ludicul și eticul. Ironistul scrie „Când omul vrea cu orice preț să trăiască, medicina e neputincioasa
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
despre destinul omului și virajele lui: „Cînd te afli în adâncul văii, toate drumurile duc în sus.”, „Dați-mi altă speranța, că asta nu-mi mai place.” „Supraviețuirea este și ea o formă de existență.” Cum e și firesc, predomina „zicerile” despre oameni și soiurile lor, si despre firea omenească: „Nevinovații nu știu să se apere.”, „Spune-mi cine te laudă, ca să-ți spun cât valorezi”, „Și uscaturile fac parte din pădure.”, „Nimic nu mă enervează mai tare decât sfatul acesta
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
valorezi”, „Și uscaturile fac parte din pădure.”, „Nimic nu mă enervează mai tare decât sfatul acesta: Calmează-te!”, „Nu ai nici o problemă câtă vreme nu-ți dai seama că o ai.” Metehnele se dau în vileag de multe ori prin ziceri autoreflexive: „Promit să fiu din ce in ce mai sincer !” Un fapt anodin extras din concretul cotidian, ajunge, prin generalizare, să sugereze și sensuri de ordin etic: „Orice se murdărește mai ușor decât se curăță.” Zicerile despre conștiința sunt deseori cuplate cu aluzii la
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
se dau în vileag de multe ori prin ziceri autoreflexive: „Promit să fiu din ce in ce mai sincer !” Un fapt anodin extras din concretul cotidian, ajunge, prin generalizare, să sugereze și sensuri de ordin etic: „Orice se murdărește mai ușor decât se curăță.” Zicerile despre conștiința sunt deseori cuplate cu aluzii la patimă banilor și boală consumatorismului: „Nu te uita în portofelul nimănui, ca mulți își țin acolo sufletul.”, „Un suflet de milioane.” Unele ziceri aforistice își bazează aluzia psihologică sau morală pe o
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
etic: „Orice se murdărește mai ușor decât se curăță.” Zicerile despre conștiința sunt deseori cuplate cu aluzii la patimă banilor și boală consumatorismului: „Nu te uita în portofelul nimănui, ca mulți își țin acolo sufletul.”, „Un suflet de milioane.” Unele ziceri aforistice își bazează aluzia psihologică sau morală pe o fină distincție semantica a cuvintelor: „Am multe relații, dar nici o legătură.”, „Tot timpul mă gândesc că nu gândesc destul.” În altele, sunt puse în joc sensuri și contrasensuri: „Tare de cap
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
psiholog, Schor construește declarații confesive cu semnificații general umane: „M-am contrazis singur. Dar nu am avut dreptate.”, „Multă vreme nu m-am întâlnit cu mine însumi”,, „Nu cred să existe mulți oameni mai modești decât mine ... ” Găsim, printre aceste ziceri, si metafore cu bătaie lungă, purtând o întreagă constelație de conotații privind aspecte ale condiției umane de acum și din totdeauna. De exemplu: „Solnița nu cunoaște decât un singur gust.” În această concentrare de semnificație constă forța unui aforism de
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
dețină majoritatea?”, „Unele scaune cedează sub greutatea funcției.” Atenția la cuvinte, ocazionează cele mai diferite jocuri verbale: „Damă de pică și valetul se bucură.” Din alăturarea sau ciocnirea cuvintelor, ies scânteieri logice, ecouri, reverberații și răsfângeri de sens. Câte o zicere începe banal și virează pe neașteptate spre ironie, pigmentata uneori cu nuanțe de malițiozitate: „Cînd îmbătrânim, se accentuează calitățile și defectele. Îmi pare rău pentru dumneata.” Că orice autor de butade sau de maxime, autorul nostru cultiva sau vânează paradoxul
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
rău pentru dumneata.” Că orice autor de butade sau de maxime, autorul nostru cultiva sau vânează paradoxul, oximoronul, contrasensurile cu sens: „Încă o înfrângere că ăsta și am învins !” Că orice spirit satiric care se respectă, și acest autor are „ziceri” marcate de scepticism, uneori chiar de sarcasm, vizavi de viciile și năravurile oamenilor. Să recunaștem că e și cam greu să nu fii decepționist observând spectacolul comportamentului uman. Și mai greu este pentru cel care „vede monstruos”. Și Schor are
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
felul în care Caragiale își definea percepția: „Simt enorm, vaz monstruos”. Firește, pentru a scrie aforisme trebuie, din start, să fii un bun cunoscător al oamenilor, știindu-le, în toate ascunzișurile lor, năravurile, moravurile și mentalitățile. În ce priveste formă, „zicerea”, trebuie să fie scurtă, clară și expresiva, altfel nu e percutanta. Dacă nu ajunge instantaneu la mintea cititorului, a și murit pe drum. Conținutul unui aforism reușit nu are voie să fie discutabil, negociabil. Și nici să dea loc la
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
aforism reușit nu are voie să fie discutabil, negociabil. Și nici să dea loc la reacții de soiul lui „Ei și?”, sau „Fii serios, nu cred!”, „Eu sunt de altă părere” sau „Ce vrea să zică asta?” Și, în plus, „zicerea” trebuie să sune bine. Și să aibă miez și noima. Și, să suprindă, să placă, să dea de gândit. Să fie acroșant. Cele mai multe din „zicerile” israelianului Dorel Schor, îndeplinesc aceste condiții. Deși e medic dermatolog și declară că e un
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
cred!”, „Eu sunt de altă părere” sau „Ce vrea să zică asta?” Și, în plus, „zicerea” trebuie să sune bine. Și să aibă miez și noima. Și, să suprindă, să placă, să dea de gândit. Să fie acroșant. Cele mai multe din „zicerile” israelianului Dorel Schor, îndeplinesc aceste condiții. Deși e medic dermatolog și declară că e un superficial, ca și organul anatomic în care e specializat, Schor își desfășoară jocul verbal aforistic între suprafață și profunzime. Unele din zicerile sale vizează adâncimi
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
acroșant. Cele mai multe din „zicerile” israelianului Dorel Schor, îndeplinesc aceste condiții. Deși e medic dermatolog și declară că e un superficial, ca și organul anatomic în care e specializat, Schor își desfășoară jocul verbal aforistic între suprafață și profunzime. Unele din zicerile sale vizează adâncimi de gand sau stârnesc în mintea cititorului asociații de adâncime. Pe Dorel Schor îl pasionează cuvintele, viața lor, relațiile dintre ele, asemănările și deosebirile, sinonimia și antonimia lor. E atent la vorbirea oamenilor, spusă sau scrisă, la
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
sale vizează adâncimi de gand sau stârnesc în mintea cititorului asociații de adâncime. Pe Dorel Schor îl pasionează cuvintele, viața lor, relațiile dintre ele, asemănările și deosebirile, sinonimia și antonimia lor. E atent la vorbirea oamenilor, spusă sau scrisă, la zicerile lor. Schor le adună de unde poate și le citează în rubrică să pe cele marcate de inedit, paradoxal, umor, istețime de observație sau exprimare originală. Îi plac fineturile adjectivale și adverbiale, mai ales cele spațiale și temporale. Dorel Schor e
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
prin vocație. Are o impresionantă colecție de artă, în permanență îmbogățire. Pe langă tablouri, colecționează însă, si ciudățenii omenești, gesturi, năravuri, tipuri, sucituri sau scâlcieri de fraze ori cuvinte. Unele intra ca materie primă în schițele sale umoristice, altele în „zicerile” sale. Aș zice că pasiunea pentru cuvinte îi vine ereditar de la antecesori talmudiști, aplecați asupra cuvintelor și literelor Cărții căutând sensurile sensurilor și jucându-se cu fineturile nuanțelor semantice ale vocabulelor ebraice. Cand nu sunt menite să ofere „învățături morale
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
Aș zice că pasiunea pentru cuvinte îi vine ereditar de la antecesori talmudiști, aplecați asupra cuvintelor și literelor Cărții căutând sensurile sensurilor și jucându-se cu fineturile nuanțelor semantice ale vocabulelor ebraice. Cand nu sunt menite să ofere „învățături morale”, aceste „ziceri” ne delectează cu vivacitatea lor, cu istețimea jocului logic și dezinvoltura cu care sucesc sensurile cuvintelor pentru a parafrază ori împrospătă vechi adevăruri. În noianul de „ziceri” sapiențiale ale lui Dorel Schor abundă jocurile reflexiv-meditative despre timp și viețuirea lui
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
semantice ale vocabulelor ebraice. Cand nu sunt menite să ofere „învățături morale”, aceste „ziceri” ne delectează cu vivacitatea lor, cu istețimea jocului logic și dezinvoltura cu care sucesc sensurile cuvintelor pentru a parafrază ori împrospătă vechi adevăruri. În noianul de „ziceri” sapiențiale ale lui Dorel Schor abundă jocurile reflexiv-meditative despre timp și viețuirea lui de către om, sub semnul tragismului vremelniciei: „Bătrânețea n-are vârstă”. „Efemerul e etern.” „Și mâine e o zi care-o să treacă.”, „Îmi doresc un trecut cât
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]