24,729 matches
-
Katia Fodor * Despre Viața Veșnică... Urme de daltă în pietrele zidului Și întrebarea pusă arborilor: Despre credință, Despre felul în care așteaptă ei învierea. Cu smerenia pietrei Sau iluminarea Zidarului într-un răgaz de odihnă Cînd i se arată Surîsul lui Isus La vederea aburului Din pîine Și graba unei albine
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
Precum și blîndul sfînt Predicînd norilor. * Pereche de șoimi, Făpturi a căror îmbrățișare E mai curînd Deschiderea zilei într-o Crescătoare strălucire, Rotind deasupra pădurii. Tîrîtoare le par Toate Și nestatornice Cum ar fi Alaiul de nuntă, Albia unui pîrîu, Un zid în ridicare... * Nisip... De neîngrădit, Ca lumina. Palma în care Fiecare grăunte Aspru sau mîngîietor E o altă făptură Esențială înțelegînd în felul ei Iubirea: Sacrificiul măcinării, Chinul vîntului Care spulbră Greutatea mării Incendii care topesc Pînă și scrîșnetul. în
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
chiar să se zidească, cât încă mai e timp, acea fereastră ce dă spre Occident. Disputa, așadar, continuă. Intenția explicit exprimată la început, aceea de a familiariza cititorul român "cu istoria unui oraș îndepărtat și cu valorile culturale acumulate între zidurile lui", este pe deplin înfăptuită și constituie meritul principal al acestei mici enciclopedii, după lectura căreia îmi mărturisesc nostalgia revenirii în orașul de pe Neva, vizitat odinioară, helas, fără a-l fi avut alături pe profesorul Ion Ianoși.
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
prinseseră în evidență, cu nume, prenume, locul nașterii, renașterii, data părăsirii lichidului amniotic, călduț, paradisiac... cu tata, mama, căsătorit, necăstorit, copii, păpădii, fluturi, melci... De fapt, presupunerile, zvonurile, lăbărțările se înmulțiseră enorm. Ditamai raftul cu volume cartonate țeapăn deținea orice: zidul de bolovani de rîu, bătut de lumină, împrejmuindu-mi copilăria pierdută pe malul Nistrului, alipită imensului necunoscut... cantonul de la Merișani, cafeneaua (unde se juca biliard!) din Curtea de Argeș, pavilioanele C.F.R. din Ciceu, halta din Belcești, casa dărăpănată din Iași, de pe Socola
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
una a slobozit o bășină zăpada e bună dar înțelepciunea departe * mulțimile citesc scrisul meu în zăpadă soldații scriu în zăpadă pentru ciori ciorile duc mesajele noastre la oraș îi fac pe negustori să tremure se-adună ei înfricoșați pe după ziduri soldații le pișă zidurile pe-afară se zice și tremură și așteaptă * barbarul a cântat înainte să-l ucidem era prea slab să muncească dar avea o voce melodioasă spunea povești despre spirite era de-acum acasă printre ele se
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
bășină zăpada e bună dar înțelepciunea departe * mulțimile citesc scrisul meu în zăpadă soldații scriu în zăpadă pentru ciori ciorile duc mesajele noastre la oraș îi fac pe negustori să tremure se-adună ei înfricoșați pe după ziduri soldații le pișă zidurile pe-afară se zice și tremură și așteaptă * barbarul a cântat înainte să-l ucidem era prea slab să muncească dar avea o voce melodioasă spunea povești despre spirite era de-acum acasă printre ele se poate spune că Hun
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
spui că-s neagră și că-s moartea ta. 7 Prieten, Doamnă Brună, rob smerit: Suntem ca trei actori de comedie; Tu hărăzită altuia, nu mie, Iar eu de soartă ție hărăzit. Și nu așa, oricum, ci pe vecie, La zidul ocnei priponiți cumplit, Dar, chiar dacă nu-i scris să-ți fiu iubit, Eu nu m-aș cere-afară-n slobozie. Și-un gând nemernicos îmi dă târcoale: Ce-ar râde hoții dacă ne-ar vedea! Cu greu lăcat la gleznă fiecare, Precum
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
om chiar un anumit om orice ar face și gândi cum ar putea concura piatra poate prin curiozitate frică debordantă uimire și vis incandescent" făclie nebună în plină amiază ce nebun în plină amiază ochii mei sutiene funebre luminează visează ziduri lungi lungi lungi acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși noaptea preaplini degetelor
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși noaptea preaplini degetelor morții grei de febră se lasă sfâșiați sfărâmați surâși în spume (1972, Cluj, pe zidul ce desparte Calea Turzii de Cimitirul Házsongárd) căderea în film la prima vedere pare o nimica toată la a doua parcă ar fi o adâncire în ceva deja de demult știut apoi devine din ce în ce mai neobișnuit de te scoate pe neobservate
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
verdele e verde, nu-l macină nimic, spiritul se odihnește și nu auzi nici zgomotul cataligelor strânse ca niște vreascuri, trufia dată flăcărilor, rumegușul mistuit, făina în jar ca pielea trupului părăsit. Despre apă Dintr-o dată va arunca apă deasupra zidurilor, și cărămizile vor străluci, spinarea cailor va scoate flăcări, se va aprinde focul din ea așa cum galopul face să ardă pielea lor lac de sudoare animalele ude vor fi mai frumoase arătându-și culoarea deplină, în pântecul apei ce reculeg
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
creștem, și mozaicul va fi mai strălucitor sub jetul de apă, ca spinarea de focă ieșită la mal, ca păstrăvul țâșnit din cascadă, ca obrazul tău transpirat, pe care-l spală iubirea născut aproape... Dintr-o dată apa va izbucni deasupra zidurilor potopul va strânge leșuri secerând de-a valma furtuna desfăcându-și baierele nebună, nesătulă va biciui cu lespezi de talazuri apa sărată și apa dulce în amestec și toate înecându-le până și pietricelele mozaicului își umflă pântecul strălucitor pișcoturi
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
cu darul stropilor de apă aghiazma în fântâni arteziene, în gheizere și apa ca un fierăstrău ce taie felii de marmură, ghilotina ce decapitează perfecte lespezi. Cu susur cristalin un păstrăv la oblânc. Vom fi și noi apa țâșnind deasupra zidurilor, mușcând din var, hălăduind mortarul acestui cosmos ce-și schimba fața, moare și se naște în scutece de apă în giulgiu de izvor, în jilțul chiuvetei în foița de aur și lacrimi. Săgeata în arc Ei credeau că bolile apar
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
Ion Horea Câtă lumină Câtă lumină în această stingere! Câtă culoare în această pieire! Mai întârzii și tu ca o părere, fie și-atât! |n loc de cântări la ferești, rugăciuni și vitralii mesaje de dincolo prin ziduri vibrări de cupole, sub genunchii tăi cenușă de clopote... De la fereastră De la fereastră urmăresc desfrunzirea peisaj fantomatic vara răsfoită de vânt o zi, o lună, apoi orga plopului împăcat sub clătinările iernii... nimeni nu întreabă nimeni nu așteaptă răspuns De
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
brusturii vechilor prejudecăți verbale. Vroisem să folosesc cuvintele “mele”, numai cele ale mele. N-am putut, nici nu am început măcar, oprindu-mă desigur, dinainte, “incapacitatea” de-a o face. Visam, trîntit în șezlong, după amiaza, cu ochii în lumina zidului de cărămidă de la cîțiva metri de mine, ca la o femeie la poezia mea finală! * Și iar îmi amintesc. Întotdeauna începeam o poezie, mecanismul îmi era declanșat ca prain farmec de un cuvînt, un cuvînt ce pînă atunci, deși-l
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
Dumitru Chioaru Piața Aurarilor Înalte ziduri cu flori în ferestre escaladate de-o scară de piatră adăposteau larma negustorilor de giuvaeruri în Piața Aurarilor mătăsuri catifele și atlazuri se vălureau sub adieri de vînt cununi de mireasă armuri cavalerești măști viu colorate se-nfiorau pe stîlpii
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
pe stîlpii proaspăt vopsiți în fiecare zi de tîrg cărți învelite-n piele scoase din teascul unui meșter neamț sub degetele inelate ale tîrgoveților îmbrăcați în haine de duminică - nimic din ce-a fost! - privirea mi se rotește oarbă pe zidurile în dărîmare o copilă cu cîrlionți de aur și cunună de mireasă coboară Scara Fingerling plutind își împrăștie rochiile peste pietre și joacă șotron mîna mi se inelează-n preajma ei brusc o strivesc sub pleoape și piere într-un rîs
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
plutind își împrăștie rochiile peste pietre și joacă șotron mîna mi se inelează-n preajma ei brusc o strivesc sub pleoape și piere într-un rîs zglobiu ca și cum ar ploua cu monezi de aur deasupra acoperișurilor Butoiul de aur Într-un zid din Pasajul Scărilor intrai ca în peșteră un bec împrăștia lumină palidă pe lungile mese întinse consumatorilor în picioare - și eu am stat în picioare la Butoiul de aur mai singur decît orice om mai întunecat decît soarele-n eclipsă
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
murmurînd un cîntec și împingînd cu bățul spre casă un cerc Sala Thalia Zeiței protectoare a Sibiului - Thalia cu chip de paiață rîzînd cu un obraz cu celălalt plîngînd - i-au ridicat templu înalt și gros ca o corabie în zidul de apărare a cetății breslele încrustate în steme pe frontispiciu aici coborau din calești împodobite în panglici de mătase și cununi de brad bărbații cu peruci argintii la braț cu doamnele-n rochii cilindrice de la balcon a aplaudat împărăteasa o
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
argintii la braț cu doamnele-n rochii cilindrice de la balcon a aplaudat împărăteasa o scenă din vechiul basm german cu prințul prefăcut în cerb la vînătoare-n marginea împărăției - bătrînii își mai amintesc numai flăcările jucînd la începutul războiului mondial pe zidurile Thaliei scena amurgului lumii mulți ani au plîns obrajii Thaliei sub înfrățirea secerei cu ciocanul pe stemă pînă și-a recăpătat chipul dintîi - se spune că actorii s-au retras de pe scenă cu torțe aprinse printr-un tunel deschis sub
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
prin mîneci dar nu recunoșteai pe nimeni dintre cei care fug dintre cei ce astupă fereastra prin care se văd stelele cînd nu ne mai înțelegeam adulmecam depărtări care ne amplificau bunătatea inimii și așa cum o furnică nu urcă pe zid înainte de-a consulta vîntul îmi ziceam și eu pessoa persoană instabilă în proximitatea albului nesfîrșit odată pe cînd făceam plajă norii s-au tot ghemuit într-un pahar uitat pe nisip pînă l-au spart ne-am ferit de
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
oribilă pe care o trăiesc de o săptămînă printre oameni pe care îi rog ceva extrem de simplu. Tot timpul acestor zile, de cînd am sosit de la Neptun, umblînd în dreapta și-n stînga, m-am gîndit la Ippolit, prietenul meu de zid. Îmi vine mai cu seamă în minte întîmplarea aceea (un necunoscut își pierde portofelul și el, redîndu-i-l, își dă seama că-l poate ajuta într-o situație extrem de delicată) în care Ippolit, știind că o să moară, face un bine. Dac-
Mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13134_a_14459]
-
rîndu-le urmîndu-l fără poticnire prin viclenia tinereții și puterea sîngelui lor clocotind gata să spargă vinele brațelor lor încă fragede cucerind Cetatea bătrînilor lor cu întregul domeniu văzîndu-i așadar prea mare grija pentru noua bogăție ce va să prospere-ntre ziduri ele au hotărît în sfatul din templul înălțat pe locul în care au așezat piatra Eben-Ezer să-l alunge ca stăpîn al domeniului teamă n-aveau domeniul era bine știut doar neliniștea că dacă totuși vor fi ele cele alungate
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
unor șoareci de pluș. Prelungi, degetele tale pipăie vertebrele iubitei dar nimic nu e de ajuns spre a reduce la tăcere pulsul febril, halucinanta coborâre în abis a sevelor. Ziuă, ziuă din nou, lumina învârte morișca uzată a timpului pe zidul alb se decupează umbrele nopții firișoare diafane de sânge coboară spre inelul gleznei. În zadar. Dincolo de perete cineva se preface că nu există, părul albește, ochi-s cuprinși de albeață mâna înmănușată prinde cuibul de viespi de la periferiile vârstei. Midnight
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
fluture ca și mireasma unei flori, are țîșnirea ei unică într-o clipă. Cealaltă clipă aduce altă mireasmă, altă rază, alt surîs. Există o diferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum și cea ce-mi bate foaia și zidul casei după ce-am terminat fraza asta! Ceașca mea de teracotă galbenă trăiește-n pereții ei zmălțuiți mii de stări ale scăderii temperaturii cafelei ce-o sorb. Sistemul nostru nervos e-un fleac pentr-un pietroi izbit de lumină, pentru
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
sus de cap cu lumina împrăștiată de lampadarele de stradă, vîscoasă și, vai, atît de înclinată încît umbrele se lungesc peste tot, ies pe sub uși ca niște cozi de șobolan, cotrobăiesc și se preling de-a lungul ungherelor, pe ziduri și prin șanțuri - un duel al umbrelor și nimeni nu mai are răbdarea sau curiozitatea să se întrebe de unde vin ele, cine sau ce le lasă și, mai ales, cine și ce cîștigă. era ca și cum, la tot pasul, aș fi
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]