1,910 matches
-
știa toate gândurile și-i simțea toate durerile cu uimire și compătimire, dar și cu un fel de interes, ca atunci când îți pare rău de unul și te gândești că, la urma urmelor, îți faci un capriciu ajutându-l. Prin Zugrav a cunoscut-o și pe Nălbica. Era o femeie retrasă, care zâmbea cu grijă și răspundea tot așa la întrebările amabile ale lumii: Ce să fac, stau aici pe scări ori cos o haină ori fac aia și aia. Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Ba se cuibărea într-un om care văzuse icoana de la Snagov, ba venea ca unul care auzise de minunea pe care o picta Ioniță, vrând să se încredințeze cu ochii lui. Și de fiecare dată dădea informații, îl îndemna pe Zugrav să schimbe ori să facă aia și aia, până ce fața lui Pampu începuse să se desprindă, ca dintr-o oglindă, să aibă viața și forța ei, într-o singură imagine, venită de la capătul lumii. În stânga altarului făcuse o scenă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pe Pampu din realitatea celor 40 de zile ori din pictura aceasta luminată prin fereastra îngustă și înaltă a bisericii din Comoșteni. Nu e lipit doar de imaginea lui Pampu, ci și de clipele pe care le-a trăit alături de Zugrav, holbându-se la zidul care prindea viață, și mai simte încă oboseala din capul pieptului lui Anton și lacrimile de neoprit care curgeau din colțul ochilor Făniței ori agonia care l-a doborât pe când era Barbu Cocoșaru, mort în fața picturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Ionașcu era logofăt mic, iar copiii lui erau puși în slujbe pe la Divan și în cancelariile domnești. Între aceștia era unul care îi aducea aminte și de Bubos, și de Măcelar, dar care avea ceva și din entuziasmul artistic al Zugravului. Îl chema Gligore și era funcționar la un calem domnesc, unde ținea evidența taxelor pe care le hotărâse însuși domnitorul, Alexandru Moruzi. Gligore însemna cu grijă sumele ce erau luate de la persoane particulare, de la mănăstiri, de la vamă ori de la cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
n-o definitivase încă. Imaginile erau neprelucrate și multe cadre erau luate prost. Pe la jumătatea filmului apărea Andrei Ionescu, mângâindu-și părul de la frunte și pe după ureche, până la bărbie. Avea privirea insolentă a lui Ioniță Bubosu și aroganța visătoare a Zugravului. Se mișca lent și povestea ceva, ținând țigara la distanță, în mâna stângă, sprijinită pe cot. Giulia îl privea cu ochii înfloriți, iar Zogru se uita peste umărul ei, strecurat într-un băiat subțirel, care în mod normal nu și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
să moară. La un moment dat, ea l-ar fi uitat. Dar până să-l uite! Îi era greu s-o vadă cu inima frântă și îi era de nesuportat s-o știe că suferă după Andrei Ionescu. Nici măcar amintirea Zugravului ori a lui Ioniță Eliberatoru nu puteau să-l domolească în privința aceasta. Nu putea totuși să nu admită că aceștia doi semănau cel mai bine cu Andrei Ionescu. Noaptea în care se furișase în Stroe Leurdeanu și-o mai amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
împroprietărit spătarul, și nimeni n-a mai spus nimic. Nălbica a trăit în casa pentru care omorâse cinci oameni, a îngrijit grădina și a deschis acolo un han. Iar după moartea ei, casa i-a rămas unui băiat de-al Zugravului, anume Radu Ioniță. El a închis hanul, s-a însurat și a crescut trei copii în casa moștenită de la Nălbica. Pe la 1630, rămăsese în casă o fată a acestui Ioniță, care s-a măritat, a vândut casa și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și firesc, asociat. Numele Kermeur și Bréhat erau alăturate pe fațadă. Așa cum ar fi trebuit să fie În registrul primăriei, gîndi În fugă Marie, Înainte să pătrundă plină de hotărîre În hangar, urmată de Morineau. Vreo cincisprezece meșteri - tîmplari, dulgheri, zugravi - trebăluiau În liniște În jurul ambarcațiunilor aflate În hala de construcție. Christian le propusese să-și ia o zi liberă, dar ei refuzaseră, ziceau că, dîndu-și osteneală, vor simți mai puțin tristețea... Cu toții ținuseră mult la Gildas. Marie tocmai trecea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nu judeca spre a nu fi judecat”, ne erijăm, fără să vrem, În judecătorii aproapelui, suplinindu-L pe singurul Judecător Adevărat, Care este Tatăl nostru Celest și Etern. Așadar, meritul principal al acestui volum antologic, cu care debutează editorial Doamna Teodora Zugrav, constă În procesul de conștiință, de meditație, În cenzura lexicală pe care trebuie să ni le impunem ori de câte ori suntem tentați să-i osândim pe semenii noștri, având În vedere că, În esență, orice bârfă constituie osândirea persoanei bârfite. Doamna autoare
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe care l-a dat cărții sale de debut literar. Astfel, a rezultat o carte frumoasă, interesantă și instructivă, profund moralizatoare prin bogăția de Învățăminte pilduitoare. Nu știu să existe altă asemenenea antologie religioasă. Întreprinzând o cercetare laborioasă, Doamna Teodora Zugrav debutează editorial cu brio și, fiind un discipol de toată lauda al Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul omenirii, va deveni, nici vorbă, prolifică scriitoare religioasă, Îmbogățind Încontinuu literatura română. Oribilă carte Spunem „oribilă” pentru că, așa cum vom
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
viață. Grădinița s-a isprăvit, zburând, din viața lui și a altora ca el, precum, o rândunică, la sosirea toamnei. Au zburat, aproape la fel, și clasele elementare. Așijderi - cele de gimnaziul de meserii. De aici, Lo, a ieșit un zugrav, faianțar mozaicar, gresier, de excepție; bașca, la fel de priceput, În meserii Înrudite cu cele pe care le-am numit. Și, prin ani, Lo sa făcut așa cum l-a văzut, acum, nu departe de intersecție, doamna educatoare Iuli. Înainte de a se despărți
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
grosolan tencuiți și zugrăviți cu șablonul și cu mâna, imitând picturile pompeiene, și îndeosebi porfirul, prin naive stropituri verzi și roșii. Însă sistemul de perspective și festoane în loc să fie tratat pe întregul câmp al anticamerei, printr-o optică falsă de zugrav, era tăiat în două secțiuni corespunzând fiecărui cat, indicând G. Călinescu astfel în chip supărător lipsa de coeziune a planurilor. În sfârșit, tavanul imita prin zugrăveli casetoanele unui plafon roman. Acest sistem de decorație, precum și crăpăturile lungi și neregulate ale
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
alterna fluierul cu vocalizările și se extazia înaintea propriei opere, care consta din aplicarea cu ajutorul unui șablon, confecționat, precât părea, de el însuși, a unui feston cu fructe sintetice în partea de sus a peretelui exterior. La întrebările lui Stănică, zugravul se recomandă ceremonios. Era Sohațchi. Se dadu repede jos, luă de braț pe Stănică și-l vîrî în casă. O aduse numaidecât și pe Ana. Lui Stănică, agresoarea lui Titi îi făcu o impresie excelentă. Trupul ei plin, aproape gras
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Prietena mea, dacă ar fi fost acolo, ar fi avut mână liberă de la mine să se îndrăgostească de Raicopol. "E un om sincer" i-am șoptit unui tip din apropiere, cu o scară, cu o pompă și-o salopetă de zugrav, iar ăla s-a uitat la mine cu o scârbă inimaginabilă... - Lasă gargara, măi, idiotule. Rade, mai bine, ce s-a-ntîmplat! - Cum ce? Omul tavanelor a prins să mă fixeze cu o scârbă indescriptibilă, n-auzi?... Iar între timp, măi, copii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cafea. Povestirea ta, în principiu, este bună. Povestirea ta curge fluent. Dar din povestirea ta lipsește ceva. În vagonul acela nu erau și femei? - Este chiar direcția către care m-am și răsucit să privesc... Imediat ce m-am săturat de zugrav și de scară... Răsucire acompaniată cu înjurături. Am pornit să le consolez pe foarte viitoarele mame, câte se nimeriseră singure prin apropiere. Se nimerise numai una. Mirela. Cu care am schimbat impresii, numere de telefon. Și, întrucît în vagon tocmai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
e aici!" De la lucru mic ies banii! Ascultă ce zic oamenii, pe urmă bagi capital în fleacurile astea și să-mi spui mie cuțu dacă nu ți-o place. - Știu, jupîne, știu... 86 - Păi dacă știi, de ce nu chemi, mă, zugravul să-ți scrie pe ușă: Bun, curat si ieftin? Cumpără-ți un cântar, fii cinstit, că omul la asta se uită, cum îi pui punga mpalanță! La preț arde-l, că nu știe. Tu iei zahărul cu zece lei, i-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ilie Arghir, de vindea harnașamente de cai, pinteni pentru ofițeri, zăbale, cuie de cizmărie, toval, pingele, tocuri de cauciuc, petlite și alte nimicuri. Deasupra ușii largi și înalte a prăvăliei lui noi spânzurase o firmă de patru metri lățime. Un zugrav îndemînatic scrisese pe ea: "La șaua lui Traian", magazin de mărunțișuri și pielărie. Peste drum se țineau șelarii, pălărierii și croitorii. Dorobanțul, pe numele său adevărat Gheorghe Herghelegiu, ținea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri și centuri, jartiere de elastic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mai mare dragul să stai pe capră, să dai bice calului, cu căruța plină. Numai când se topeau zăpezile începea balamucul. Domnul Bică adăpostea sania și scotea droașca de tablă, cu arcuri vechi de otel. O vopsea bine, punea un zugrav să-i scrie numele cu literele cele mai mari, ungea osiile roților și striga la el: - Gata, puturosule? Treci de încarcă pîinea! Mielu aducea iapa din grajd, că o iapă avea domnul Bică, mică și îndesată, ținută bine cu nutreț
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o vreme nu-și mai vede de casă. Parcă-l mănâncă ceva... Ghicitoarea își căută cărțile, le risipi pe pat, suflă .deasupra lor și spuse pe șoptite, amestecîndu-le: 4- Douăzeci și patru de frați, Așa bine să dați, '-* Cum v-a zugrăvit zugravul. Dac-o fi bine, de bine să iasă, Dac-o fi rău, de rău să iasă, Dacă craiul de tobă cu dama de verde, Au cu gândul, au cu trupul, Cade la așternut pe drum de seară, Cu dar de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o noapte și și-a umplut un lighean cu nisip jilav, atunci umezit de rouă. Azi un lighean, mâine altul, poimîne altul, a strâns cât i-a trebuit. Nătângul de păzea avutul primăriei n-a băgat de seamă. Încă un zugrav își pavase bucata lui de curte cu bolovani și nu 1-a spus nimeni. Au venit și alegerile, a ieșit și domnul primar Rigo, mahalagiilor ce să le pese? Așteptau să sosească lucrătorii să le paveze străzile, după făgăduială. A
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și să-și Împodobească nu obrazul, ci sufletul: „Dacă vrei să te iubască bărbatul tău cu credință Și de voiești Înțălepțîi să-ți caute cu umilință, Uită-te de vezi pe mere ce roșală strălucește Și trandafirii pe carii nici zugrav nu-nchipuiește Firea s-au silit a face acea vie zugrăvală Ș-a lor dulce frumusăță vesălește, iar nu-nșală. Lasă, dar, fățărnicia ș-a obrazului schimbare, Căci frumusăța firească robește pre om mai tare.” Tot el adaugă la un poem scris
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
într-un cuvânt de ordin profesional și de proveniență recentă, tari pe noțiunile învățate în școală, cu oroarea ineditului, de un patriotism fără nuanță, gata de a respinge orice valoare nouă în numele "povestitorilor neamului" sau al lui N. Grigorescu, "marele zugrav al țăranului romîn". Ioanide era un om fin și blazat și se agasa de dogmatismul acestei rase sănătoase, însă fără subtilitate. Știa prea bine că nimeni nu-l înțelegea aci, recunoștea totuși rezerva respectuoasă a tuturor, voința de a nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plata datoriei, fiindcă sunt foarte strîmtorat". Intrară deci în clădire și Suflețel vîrî capul pe toate ușile, să vadă ce este în odăi. Camerele de jos erau parchetate și zugrăveala era în curs. Gălețile de vopsele ședeau adunate pe jos, zugravii aflîndu-se probabil undeva în siestă. În fața celor doi se înălța o somptuoasă scară de piatră fără balustrada de fier, încă nemontată. Hagienuș și Suflețel se suiră pe ea tiptil și ajunseră în holul de la etaj. Aci tavanele se sprijineau pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
febră ridicată, infecții; delirium-ul trebuie tratat imediat prin identificarea și intervenția la nivelul cauzelor acestuia, pentru a preveni leziuni cerebrale sau eventuale accidente pe care pacientul le poate provoca. 7.2.3. Amnezia Studiu de caz Pacientul este un zugrav, în vârstă de 46 de ani, cu un istoric de abuz îndelungat de alcool. A mai avut două internări pentru detoxifiere, dar datele heteroanamnestice arată că nu a mai consumat alcool de câteva săptămâni și nu a prezentat semne de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu realizează deficitul de memorie și vor nega argumentele ce vin să confirme acest deficit. Ei par să nu se îngrijoreze din cauza multiplelor goluri mnezice sau pot construi diverse povești menite să acopere aceste goluri, la fel ca în cazul zugravului, prezentat mai sus. Ei pot deveni agitați când cei din jur le evidențiază lipsurile mnezice sau pot chiar să îi acuze că pun ceva la cale împotriva lor. 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice Amnezia poate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]