1,937 matches
-
profesor de film la Universitatea Națională din Karlsruhe, iar din 2002 a devenit director al institutului pentru film ZKM. În filmul său, „Unknown Quantity” (2005), Ujică a încercat să realizeze un experiment multi-media. Astfel, printr-o proiecție în buclă, a pus în scenă două conversații între Paul Virilio, arheolog media și filozof, si Svetlana Alexievich, jurnalista rusă și autoarea unei cărți despre Cernobîl. În 2006 a participat la festivalul de film TIFF, unde a susținut un masterclass cu tema „Arhiva imaginara. Material secundar
Andrei Ujică () [Corola-website/Science/308590_a_309919]
-
mulți ani înainte de 1989. Pe de altă parte, necesitatea înființării lui s-a încadrat în politica de discriminare și segregare "rasială" a populației evreiești, proces care nu era de bun augur. Până în toamna anului 1944, la Teatrul Barașeum au fost puse în scenă 40 de piese de diferite genuri. La reușita acestor spectacole au participat actorii Jeni Șmilovici (1912-1965), Agnia Bogoslava (1916-2009), Alexandru Finți (1901-1972), Beate Fredanov (1913-1997), Leny Caler (1904-1992) și Dida Solomon-Callimachi (1898-1974); regizorii Moni Ghelerter (1905-1979), Sandu Eliad (1899-1979) și
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
de strânsoarea lor. Galerie Complexul din Pergamon se distinge nu numai prin ansamblul arhitectonic, ci și prin operele sculpturale, ce aparțin unui așa zis ""baroc pergamonian"". Sculpturile ce alcătuiesc frizele Altarului lui Zeus, întinse pe 110 metri, printre care ""Gigantomachia"", pun în scenă momente dureroase redate în mod expresiv prin compoziții tridimensionale, adesea sub forma unui suprarealism anatomic. Expresia sentimentelor, forța detaliilor și violența mișcărilor sunt caracteristicile stilului pergamonian. În perioada elenistică începu și practicarea artei portretului, până atunci neobișnuită la vechii greci
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
19 ani când s-a alăturat kibutzului Afikim (numit pe atunci Kibutzul Hashomer Hatzair URSS, în inițiale ruse „CCCP”) din Galileea de jos,lângă Yavneel, lucrând la construcția de șosele, de asemenea ca pantofar și pescar. Când membrii cooperativei au pus în scenă o „operă” ebraică „Carmela”, Mordechai, cunoscut încă sub numele de Mitia Pieptene sau "Mitia Masrek" ("masrek" însemnând în ebraică "pieptene" ca și numele său rusesc de familie "Greben") a dirijat o „orchestră” constituită dintr-o concertină și mai multe muzicuțe
Mordechai Zeira () [Corola-website/Science/318497_a_319826]
-
iubesc”, regia Mihai Iacob, o dramă sentimentală jucată de Alexandru Repan și Ilinca Tomoroveanu. A început să scrie, în numai doi ani publicând un volum de piese istorice, (printre care se afla drama „Veac de iarnă”, cu trimiteri la totalitarism, pusă în scenă la Constanța) și un volum de versuri, intitulat „Filtru”. În 1972, în calitate de exeget al operei lui Shakespeare, a fost invitat la o reuniune internațională la Stratford-on-Avon, locul de naștere al marelui dramaturg englez. La sfârșitul reuniunii, Ion Omescu a luat
Ion Omescu () [Corola-website/Science/336557_a_337886]
-
Paris, și a cerut azil politic. Timp de zece ani, între 1975 și 1985, a predat arta dramatică la Conservatorul de la Maastricht. În acest timp, în 1981 a fondat „La Compagnie de théâtre Ion Omesco”, cu care, la Paris, a pus în scenă piese de Michel de Ghelderode, August Strindberg și Sławomir Mrożek iar în 1991, în Belgia, la Courtrai, piesa Othello, de Shakespeare. Fiind un specialist de talie europeană în materie de Shakespeare, a publicat, la prestigioasa editură pariziană „Presses Universitaires de
Ion Omescu () [Corola-website/Science/336557_a_337886]
-
trupa română, au fost înființate secțiile germană și maghiară. Secretar literar al trupei a devenit Robert Reiter (Franz Liebhard) care, împreună cu actorul și dramaturgul a tradus în limba germană piesa „Oamenii de azi” de Lucia Demetrius, piesă care a fost pusă în scenă de Rudolf Schati, în 11 decembrie 1953. A lucrat la acest teatru până în 1968. Din acel moment a participat la punerea în scenă a multor piese, continuând să joace pe scena din Timișoara. Unul din personajele preferate a fost "Vetter
Hans Kehrer () [Corola-website/Science/310338_a_311667]
-
și armonie. Dimensiunea socială și obiectivă ia locul celei poetic-ficționale a poveștii </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR"><i>design</i></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">.</spân></spân></p> </spân></p> Asemeni piesei puse în scenă anul trecut de David Schwartz, <spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR"><i>Între granițe</i></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">, si </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR"><i>Corp străin</i></spân
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">i</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR"> scoate pe urmașii lui Hâm, feciorul lui Noe, în afară umanității (o temă ce face de altfel obiectul principal al unei alte piese de teatru, pusă în scenă de Radu Jude, ce și-a avut și ea premieră zilele trecute) ; iar preoți ortodocși, pastori calvini, rabini și fanatici musulmani se reunesc pentru a arăta că extremismul intolerantei religioase e distribuit corect și echitabil și că arghirofilia nu e
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
cu o paletă deschis luminată. Stilul lui de perspectivă este remarcabil; în Palazzo Labia Veneția , el a colaborat cu un expert în perspective Girolamo Mengozzi Colonna. Faptul că Colonna este creată de asemenea pentru a pune partea luminoasă spre compoziția pusă în scenă de ficțiune.
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
coincis cu a 50-a aniversare a seriei, ce a început odată cu "Dr. No", în 1962. "Skyfall" a fost primit pozitiv de critici, fiind lăudat pentru jocurile actoricești ale lui Craig, Bardem și Dench, dar și pentru scenele de acțiune puse în scenă de Mendes. A devenit cel de-al șaptelea film cu cele mai mari încasări din toate timpurile la momentul lansării, și a câștigat două premii BAFTA, două premii Oscar și două premii Grammy. În Istanbul, agenții MI6 James Bond și
007: Coordonata Skyfall () [Corola-website/Science/330993_a_332322]
-
Hitler a susținut o politică de „lebensraum” ("Spațiu vital") pentru poporul german, care, în practică, însemna expansiunea germană teritorială înspre Europa de Est. În august 1939, în vederea punerii în aplicare a primei faze a acestei politici, Guvernul nazist sub conducerea lui Hitler pune în scenă Incidentul Gleiwitz care a fost folosit ca un motiv de război pentru invazia Poloniei în luna viitoare (septembrie 1939). Aliații Poloniei, Marea Britanie și Franța și-au onorat alianța lor cu Polonia și ulterior au declarat război Germaniei. În 1941, din
Listă de pretexte de război () [Corola-website/Science/325617_a_326946]
-
Producții TV din Berlin). A devenit un nume în lumea germană de teatru și film lucrând ca prim asistent de regie și regizor secund. Printre filmele pe care le-a regizat și le-a produs se numără documentarul "Peter Zadek pune în scenă Peer Gyn" (2006), prezent la festivaluri internaționale și distribuit în cinematografe în Germania și Austria și cel din urmă documentar Lumea văzută de Ion B. (2009), câștigător al prestigiosului premiu Emmy.
Alexander Nanau () [Corola-website/Science/321390_a_322719]
-
evreu, doar puține personaje sunt clar identificate drept evrei în opera să, așa cum este cazul profesorului Bernhardi sau a Domnișoarei Elsa. Schnitzler a fost catalogat drept pornograf după apariția piesei "Reigen", în care zece cupluri, aparținând diverselor paturi sociale, sunt puse în scenă dezvăluindu-și impresiile și sentimentele înainte și după actul sexual, piesa debutând și încheindu-se cu o prostituată. Scandalul iscat de această piesă de tatru a primit din partea criticilor o avalanșă de invective profund antisemite . Scrierile lui Schnitzler vor fi
Arthur Schnitzler () [Corola-website/Science/311477_a_312806]
-
și opera. Istorie. Arte. Literatură. (1794/1797 - 3 nov. 1854). Conține: versuri (șapte titluri), comedii (5), drame (2); drama Cătușa (1926) - inedită, celelalte lucrări au fost extrase din publicații. Aparatul critic: cronologie, bibliografia operei lui Victor Ion Popa, Lista spectacolelor puse în scenă de V.I. Popa (completări la vol. lui Ștefan Cristea. Victor Ion Popa. Viața și descrierea operei, contribuții documentare. Minerva. București. 1973. /349 p./; Victor Ion Popa (p.651-682), în vol. Traian Nicola. Valori spirituale tutovene. Vol.5. M-P. Primăria
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
unde devine directorul "Teatrului Francez" din Edmonton și profesor de artă teatrală la Universitatea Alberta. A fost profesor la Universitatea Națională Australiană și regizor la Canberra, în Australia, timp de doi ani. După căderea regimului comunist a revenit în România punând în scenă multe spectacole pe scenele teatrelor din București, cum ar fi: "Leul în iarnă" de James Goldman (2001, Teatrul Național Ion Luca Caragiale), "Cumetrele" de Michel Tremblay (1994, Teatrul Odeon), "A fi sau ce va fi..." de Lyle Victor Albert (Teatrul
Petre Bokor () [Corola-website/Science/331776_a_333105]
-
2008), "Război și pace", adaptare după romanul lui Lev Tolstoi (2003), "Miresele căpitanului" de Larry Gelbart (2002) sau "Operele complet prescurtate ale lui WLM ȘXPR" de J. Borgeson, A. Long și D. Singer (2001) la Teatrul Nottara. În țară a pus în scenă spectacolele "Liniște în culise!" de Michael Frayn (2008, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj), " Ați auzit ce s-a întâmplat în drum spre forum?" de Plaut (2006, Teatrul Național din Târgu Mureș), "Cumetrele" de Michel Tremblay (2001, Teatrul Național „Marin
Petre Bokor () [Corola-website/Science/331776_a_333105]
-
lui Iorga, deși Sadoveanu a încercat să rezolve această problemă. Campania naționalistă a lui Iorga a cunoscut vârful în acel an: profitând de un val de francofobie în rândul populației urbane tinere, Iorga a boicotat Teatrul Național, obligând actorii să pună în scenă o piesă în întregime în limba franceză, și perturbând liniștea publică. Conform unuia din tinerii discipoli ai lui Iorga, viitorul jurnalist Pamfil Șeicaru, starea de spirit era în atât de puternică încât Iorga ar fi putut da cu succes o
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
volume de proză și romane, două traduse în Germania, respectiv Franța, Spania și Statele Unite. Diverse povestiri și nuvele îi apar în reviste literare, antologii și volume colective din România, Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Ungaria, Japonia. O piesă de teatru pusă în scenă la Gasteig, München, și apoi la Teatrul C. I. Nottara, București . Între 2005 și 2010 este director și editor al Revistei Apoziția (serie nouă) din München.
Gheorghe Săsărman () [Corola-website/Science/324220_a_325549]
-
va fi cu atât mai mult asimilitata cu cât publicul țintă este mai vulnerabil din punct de vedere emoțional. Atacurile teroriste din 2001 i-au lăsat pe americani vulnerabili și speriați, iar această teamă a fost accentuată profund de către melodrama pusă în scenă pe aproape fiecare post de televiziune. În ceea ce părea a fi o piesă de tatru, Statele Unite reprezentau individul onest și nobil ce avea de înfruntat o mare amenințare ce se ascundea pretutindeni. În urmă unei analize a știrilor difuzate pe
Arabii și musulmanii în mass-media americană () [Corola-website/Science/335387_a_336716]
-
Takamura și Shimpei Kusano l-au descoperit și l-au făcut cunoscut în lumea literară. Ca profesor era văzut ca fiind cam excentric, dar îl pasiona predatul. Îi ducea pe studenți la plimbare în timpul orelor, dar îi și ajuta să pună în scenă piese de teatru pe care le scriseseră ei însiși. Din 1926 până la moartea sa din 1933, Miyazawa s-a străduit să îmbunătățească viața țăranilor din Iwate. A introdus tehnici agricole inovative pentru vremea lor, și noi soiuri de semințe. S-
Kenji Miyazawa () [Corola-website/Science/309409_a_310738]
-
agricole inovative pentru vremea lor, și noi soiuri de semințe. S-a lăsat de predat în 1926 pentru a organiza Asociația Țăranilor Rasu. Aduna tineri țărani în casa părintească și le ținea prelegeri despre agronomie. La fel organiza serate muzicale, punea în scenă piese de teatru, și organiza alte seri culturale. Scrierile sale din această perioadă dau dovadă de dragoste pentru pământ și pentru oamenii care îl lucrează. Multe din scrierile sale pentru copii par simple și umoristice, dar au deseori un substrat
Kenji Miyazawa () [Corola-website/Science/309409_a_310738]
-
teatru regizate de Kairišs au fost prezentate la mai multe festivaluri europene. După ce a absolvit în 1997 Academia de Cultură Letonă ca regizor de teatru și film, Kairišs a fost numit ca regizor la Teatrul Nou din Riga. El a pus în scenă începând de atunci piese apreciate de critici atât în Letonia, cât și în străinătate. Mai multe dintre producțiile sale au participat la festivaluri și turnee internaționale, inclusiv Wiener Festwochen ("Hotel Europe"), Hebbel am Ufer ("Șarpele"), Festival d’Avignon ("Hotel Europe
Viesturs Kairišs () [Corola-website/Science/335163_a_336492]
-
fermecat" de Mozart la Opera Națională Letonă, care s-a transformat mai târziu într-un scurtmetraj artistic pentru Bienala de la Veneția. S-a alăturat proiectului muzical Inelul nibelungilor după Richard Wagner la Opera Națională Letonă cu "Walkiria" în 2007. A pus în scenă ultimele trei opere ale ciclului wagnerian, obținând recenzii pozitive în revistele muzicale și de operă. Succesul obținut în regizarea operelor lui Richard Wagner i-a deschis lui Kairišs drumul către o carieră internațională în regia de operă. El a fost
Viesturs Kairišs () [Corola-website/Science/335163_a_336492]
-
Eugenia Moraru, Valentina Mănescu, corul condus de Alexandru Racu. Stagiunea 1973-1974 s-a deschis cu premiera operetei "Bal la Savoy" de Paul Abraham, sub bagheta tânărului dirijor Marian Didu. Urmează "Răpirea din Serai" de W.A.Mozart (10 aprilie 1974), pusă în scenă de regizorul german Hermann Wedekind, corul dirijat de Teodor Costin. Începând cu anul 1974, se poate vorbi despre o activitate structurată pe trei domenii, înscriindu-se pentru prima dată în repertoriu un spectacol muzical pentru copii, "Cocoșelul neascultător", poveste de
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]