1,038 matches
-
Iată de ce pentru un exemplar dotat, ambițios sau care pur și simplu are ceva de spus lucrurile sânt cu mult mai complicate în comunism decât în societățile occidentale. Cea mai mare parte din energia de care acesta dispune, în loc să fie pusă în slujba realizării proiectului propriu, este cheltuită pentru ceea ce s-ar putea numi "cursa cu obstacole" la care candidatul la performanță e chemat să participe zi de zi pe parcursul întregii sale existențe. Ei bine, lichelele sânt organizatorii acestei curse cu obstacole. Ei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
muncă, de istorie, de cultură și de viață, cât și idealul de omenie, scump nouă, tuturor. Profesoara - Elena Pintilescu: “Am găsit în prezența discretă și sobră a profesoarei de limba română Elena Pintilescu un exemplu de profesionalism și seriozitate, calități puse în slujba celei mai nobile misiuni a unui dascăl: insuflarea în conștiințele celor mai tinere vlăstare a interesului și respectul față de limba maternă. Uneori, doamna profesoară mi se părea dură, neclintită în deciziile dumneaei, precum o furtună în mijlocul verii. Aveam, atunci, senzația
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când aniversa vârsta de treizeci de ani. Stau mărturie numeroasele danii pe care Maria Vochița le-a făcut acestei biserici. Românul atribuie vestitului domnitor atribute legendare. Poporul l-a numit „cel Mare” pentru că mari au fost faptele sale. Și-a pus în slujba țării și a credinței mintea, brațul și inima. Nu a întreprins nici o acțiune armată care să nu fie pusă în slujba țării sale, pentru liniștea și binele ei. A dus peste tot tratative numai pentru a-și sluji țara. Cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atribuie vestitului domnitor atribute legendare. Poporul l-a numit „cel Mare” pentru că mari au fost faptele sale. Și-a pus în slujba țării și a credinței mintea, brațul și inima. Nu a întreprins nici o acțiune armată care să nu fie pusă în slujba țării sale, pentru liniștea și binele ei. A dus peste tot tratative numai pentru a-și sluji țara. Cu judecată dreaptă și cumpănită, a cruțat poporul și oastea când a simțit că nu poate să câștige o bătălie. Ajuns cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lipsurile și mizeriile lor. Dar inițiativa colegului Arteni mai înfățișează și o nouă lectură pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor, când totul este plătit și pus în slujba anumitor credinți și ideologii politice, ce nu fac altceva decât să tulbure și să otrăvească viața patriarhală, inițiativa d-sale, susținută fără nici o subvenție de la nimeni, luptând cu multe greutăți și adversități omenești, este de mare curaj, aș putea zice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De altfel, în articolul „De vorbă cu cititorii", din primul număr, redacția zice: „Nu urmărim scopuri personale, nu urmărim pricopsirea noastră, nu suntem mânați nici de ambițiunea de a ne vedea numele scris la tipar, ci pur și simplu, ne punem în slujba poporului, contribuind, bineînțeles, după puterile noastre, la alungarea întunericului ce predomină satele noastre, totodată luptând pentru apărarea cauzei învațătorești. Nu suntem subvenționați de nimeni, nu 2 Publicat în „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875-2005, TipoMoldova, Iași, 2005
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tribunilor și valoare nu numai tupeu!). Cel care avea măcar cea mai mică observație asupra comportamentului social, cultural și politic al „martirilor” - comportament nu întotdeauna cinstit, corect și logic - era etichetat imediat - bineînțeles în numele poporului - drept un vândut, un nepatriot pus în slujba dușmanilor etc. „Nu te atinge de cele sfinte” - era exclamația mânioasă cu care ți se cerea să-ți reprimi observațiile critice. Așa a început să funcționeze pe pământ basarabean un clișeu pe care 1-am numit - parafrazându-1 pe H.-R
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și mențiuni despre unele confruntări militare târzii, din 1918-1919. Erau doar adăugiri cu rol edificator, câteva tușe imprecise, aruncate pe ici și colo în vasta frescă a Unirii. Introduse ca suport evenimențial moralizant, supra-argumentau retroactiv justețea idealurilor și a mijloacelor puse în slujba lor. Anul 1918 era pus sub semnul "luptei pentru supraviețuire" duse de o Românie care se străduia să își continue existența, în ciuda dezastrelor din jurul său. Pentru ea, prăbușirea imperiilor vecine a fost deopotrivă periculoasă, prin contagiune, dar și promițătoare, prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au făcut parte din realitatea efectiv trăită a epocii respective. Din păcate, adevărul nu este niciodată suficient pentru a justifica o istorie. Mai precis, el ajunge doar un loc comun printre altele și își pierde reprezentativitatea; devine un detaliu neglijabil, pus în slujba acelor trecuturi care se transformă treptat în noțiuni, cifre, cuvinte-cheie. Cum școala este, prin excelență, un instrument de clasificare, înseși istoriile sale se supun acestui proces de clișeizare. Desigur, un manual nu poate găzdui amintirile tuturor, rostul său fiind tocmai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost aduse la cunoștința regelui. Adus la el, acesta i-a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeul adevărat pe care-L adora. Dar el l-a întrebat pe rege, zicând: „De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu-și Țara sa, se pune în slujba altei Țări străine?”. Și când regele a răspuns: „«Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu», preaînțeleptul bărbat a zis: «De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
prinț creștin, stăpânii,/ Spre partea-aceea și-au întors privirea;/ Nu mai zăcură pe covor păgânii,/ Ci fiecare, cunoscând uimirea,/ Voi să-i vadă chipul, albul mâinii". Punctul nevralgic detectat de Boiardo în poemele cavalerești este deci miraculosul, pe care îl pune în slujba unor forțe mai puțin demne, chiar oculte, după cum le înfățișează istorisirea pe scurt a personajului feminin ("El, ce Uberto dal Leone este,/ de stirpe nobilă și-naltă fală,/ fu izgonit din țară fără veste,/ iar eu la fel, cu dânsul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Cezar Markovici și deținutul H-123, "un bătrân vânos, condamnat la douăzeci de ani de muncă silnică". Cezar, fost regizor de film, susține genialitatea lui Eisenstein cu filmul Ivan cel Groaznic, dar celălalt deținut nu acceptă ideea că arta poate fi pusă în slujba justificării tiraniei. Nu este întâmplător că personajul care se opune acestui mod de a face artă este un bătrân. Ca și Kordubailo din povestirea O întâmplare în gara Kocetovka, bătrânul deținut aparține altei orânduiri, iar gândirea lui nu poartă amprenta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai mult decât orice scriere a literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea literară este pusă în slujba transmiterii mesajului despre atrocitățile spațiului concentraționar, deoarece faptele nu se impun de la sine întotdeauna atenției. Forța mesajului soljenițian vine, în cea mai mare măsură, din nivelul artistic al scrierii, riguros construite, din originalitate, din profunzimea ideilor și a trăirilor. G.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fost prins de ostași în biserică, pe când slujea, și ars de viu în fața sfântului altar, pentru vina de a-i fi îndemnat pe creștini să nu aducă jertfe unui idol al goților. Fiind vorba despre faptul că Iakonov s-a pus în slujba regimului stalinist, prezența bisericii în roman ar putea fi înțeleasă ca o sugestie în acest sens; Iakonov nu a urmat acest îndemn, iar jertfa adusă "idolului" comunist este propria conștiință. 384 А. Солженицын, В круге первом, том 1, ed. cit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dovedească îndrăzneală, să propovăduiască noul în creațiile lor. Deși închisă în 1955, "Școala de literatură și critică literară Mihai Eminescu" formează scriitori și critici literari ambițioși, învățați cu anumite condiții materiale, deprinși cu disputele, dar și cu spiritul unei literaturi puse în slujba poporului. "De fapt, tineretul "crescut" de partid și care ar fi trebuit să reprezinte în literatură elanul revoluționar devine o adevărată problemă pentru regim. Lui nu-i e teamă să trăiască mai bine și mai variat. El refuză austera morală
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la exigențele producției asociindu-i la elaborarea strategiei și la definirea condițiilor de muncă; trebuința omului de a gândi, de a-și folosi gândirea pentru a produce ceva folositor, de a stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor întreprinderii, a mijloacelor de a le atinge; conduce și controlează oamenii, făcându-i să înțeleagă, să adere. Alți autori procedează prin luarea în considerare de la început a unui
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
Eugenia Buraga, o fiică pentru eternitate a comunei Dănești • Eugenia Buraga, chiar dacă nu este originară de pe meleagurile vasluiene, a devenit, totuși, un reper cultural, pentru eternitate, al județului nostru. A fost o femeie simplă, care și-a marcat existența efemeră punând în slujba culturii vasluiene realizările în care și-a concentrat întreaga viață. O carte și o casă muzeu din comuna Dănești. Se împlinesc 29 de ani de când Eugenia Buraga nu mai este printre noi. Acum, în prag de primăvară, un ghiocel și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
intelectuale, prin modelarea cu grijă a deprinderilor pe care fiecare individ le posedă, folosind metoda socratică a „moșitului”, a descoperirii unicității individului într-o diversitate extraordinară de personalități, pentru că numai astfel o societate poate evolua, prin descoperirea posibilităților individuale puse în slujba dorințelor comune ale societății, creându- se o armonie socială deosebită, la care fiecare sistem social visează. Una dintre prioritățile reformei învățământului din țara noastră este procesul de descentralizare. Descentralizarea la nivelul sistemului de învățământ constă în transferul de autoritate, responsabilitate
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
la exigențele producției asociindu-i la elaborarea strategiei și la definirea condițiilor de muncă; trebuința omului de a gândi, de a-și folosi gândirea pentru a produce ceva folositor, de a stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor întreprinderii, a mijloacelor de a le atinge; conduce și controlează oamenii, făcându-i să înțeleagă, să adere. Alți autori procedează prin luarea în considerare de la început a unui
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
pentru lectura cărților pe care se bazează filmele. În concluzie, relația dintre literatură și cinematografie nu trebuie să fie de com petiție ireductibilă, ci de complementaritate. Situația ideală este, cred eu, aceea în care filmul completează în mod fericit lectura, punând în slujba operei ecranizate toate mijloacele specifice de expresie artistică: imaginea, sunetul, limbajul și mișcarea. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Modul în care se reflectă o temă (familia, iubirea, banul, destinul, istoria etc.) întrun roman studiat, publicat în perioada postbelică Marin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
linii ferme. Deta liile fizice au un rol semnificativ, sugerând un caracter plin de contradicții. Astfel, Lică are calități certe, precum voința puternică, inteligența nativă, luciditate, temeritate, capa citate de a intui psihologia celor din jur, dar aceste calități sunt puse în slujba unui caracter diabolic (Tu nu ești om, Lică, ci diavol, îi spune Ghiță). Item 2: evidențierea modului în care evoluează relația dintre cele două personaje, prin referire la două episoade/secvențe/citate comentate Relația dintre Ghiță și Lică evoluează imprevizibil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
graniță. Reprezentanții creștin-democrației au militat pentru reconcilierea franco-germană în anii `20 și au realizat-o după al doilea război mondial. Europa creștin-democrată se sprijină pe trei valori fundamentale: creștinismul, pacea și democrația. Din punct de vedere economic, politica creștin-democrată este pusă în slujba omului, respingând categoric marxismul. Ea recunoaște patru puncte comune. Dreptul de a poseda un bun duce la sprijinirea proprietății private. Economia nu trebuie să devină un scop în sine, ci să urmărească o dreptate socială realizată prin intervenția statului doar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în ultimă instanță, nu contează atât suma cunoștințelor, cât modul în care sunt însușite și scopul urmărit prin aceasta. Faptul că elevul învață bine, sau chiar foarte bine, nu are prea mare valoare, dacă aptitudinile și cunoștințele sale nu sunt puse în slujba unui caracter bun, dacă nu servesc unor scopuri utile, unor atitudini valoroase din punct de vedere social. Deosebit de actuale ni se par cuvintele lui Plutarh: "Sufletul copilului nu e un vas pentru umplut cu cunoștințe, ci un cămin ce trebuie
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
împlinită într-un context social istoric dat. Mobilurile acestor eforturi? În multe cazuri intervine o motivație egoistă, aceea de a fi ca nimeni altul, de a ne situa deasupra tuturor. În alte cazuri, mobilul este unul generos-uman, de a ne pune în slujba binelui general, de a contribui la progresul și prosperitatea societății. Autoeducația vizează o paletă largă de componente ale personalității umane: continuarea, în forme specifice, a instrucției școlare, adecvarea comportamentului și atitudinilor pentru optimizarea activității profesionale, perfecționarea continuă a conduitei civice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o trilogie guvernată de paradigma "Spiritul înaintea materiei". Aceste meditații sunt dedicate celor care astăzi sau mîine sper vor învăța și vor trăi un alt tip de economie. O economie guvernată de principiile divine, de un cod moral puternic și pusă în slujba omului. Această a treia parte, așadar, începe cu invocarea atributelor divine, căci nu sunt valori mai înalte pe care să le cunoaștem și să le aplicăm în viața noastră, în comportamentul nostru, inclusiv în cel economic. Virtuțile spirituale sunt forme
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]