7,853 matches
-
Însă un fapt este afară de orice discuție, idioma Întrebuințată de ei și care este limba Indiei, puțin alterată prin șederea lor În Europa. Și dacă este Îngăduit de a lua concluzia de la limba unui neam la origina lui, fără Îndoială, țiganii au venit din India. Cum și când au sosit În Europa? Asta pare și mai greu de descurcat. Totuș tradițiile țărilor prin care au trecut spun că țiganii aceștia erau robi și urmăreau oriunde armatele tătărești, purtându-le merindele și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a lua concluzia de la limba unui neam la origina lui, fără Îndoială, țiganii au venit din India. Cum și când au sosit În Europa? Asta pare și mai greu de descurcat. Totuș tradițiile țărilor prin care au trecut spun că țiganii aceștia erau robi și urmăreau oriunde armatele tătărești, purtându-le merindele și munițiunile, spun că dregeau armele lor, ridicau corturi pentru soldați, și În luptă le dădeau lor arme de schimb. Între 1430 și 1450, Tătarii năvăliră În Rusia de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
năvăliră În Rusia de jos și În Cnejia Moscului, urmați de acest norod de robi; Însă Ivan al III-lea, țar al Rusiei În 1460-80, adună o armată de mercenari, porni Împotriva lor și Îi Împinse Înapoi spre Boristen. Atunci Țiganii folosindu-se de Înfrângerea aceasta, obosiți și plictisiți de vieața lor zbuciumată, ispitiți poate și prin clima și prin rodnicia pământului se răspândiră, formând grupuri mici sau mici triburi, În Basarabia mai Întâiu și mai pe urmă În Moldova și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ca răsplată un număr oarecare de zile de lucru. De atuncea datează robia acestui neam În Principatele noastre. Cu timpul, norodul acela decăzu. Nimenea nu poate mai bine de cât Pușkin, cu coloritul său pitoresc, să vă arate moravurile acestor Țigani, cu obrazul lor de coloarea cuprului, cu părul lor creț și negru, cu trăsăturile lor regulate, cu dinții lor albi și ochii lor vii și sclipitori. Nimenea mai bine de cât el n-a studiat caracterul, limba și obiceiurile lor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
liberi ca păsările, cutreeră Moldova, fără a ști unde merg și unde vor găsi adăpost, În peregrinațiile lor cântă, joacă și strigă necontenit, neavând deseori ca haină, când o au, decât o camașă, care nici nu mai ține la umeri. Țiganul poposește unde poate, subt cerul liber, În frigul cel mai strașnic ca și În căldurile cele mai Înnăbușitoare, se culcă pe pământul umed sau pe un vraf de pietre și se trezește a doua zi de dimineață, cu răsăritul soarelui
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
trezește a doua zi de dimineață, cu răsăritul soarelui, tot așà de vesel, tot așà de mulțumit ca și cum ar fi dormit pe puf. Sobru și nomad, Îi trebue o nimica toată pentru traiu; si nu se simte nici odată obosit. Țiganii se despart În triburi; fiecare trib Își are șeful său chemat Bulibașa și numit de boerul Însuși. Însemnele demnității lui sunt o manta cărămizie, o căciulă ascuțită de piele de oaie și un biciu cu trei limbi (”cnut”). Are și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Își are șeful său chemat Bulibașa și numit de boerul Însuși. Însemnele demnității lui sunt o manta cărămizie, o căciulă ascuțită de piele de oaie și un biciu cu trei limbi (”cnut”). Are și dreptul să aibă un cal. Toți țiganii Îi datoresc ascultare ca la un părinte și tare se tem de el: nenorocit este acela care nu-i arată destulă supunere, câteva sute de lovituri de ”cnut” Îl rechiamă la datorie. Când laia se mișcă, el este capul Caravanei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde dau concerte destul de frecuentate. La Iași, deseori sunt Întrebuințați ca orchestră pentru balurile mari și sărbători. Țiganii n-au nici un fel de religie, trec de la viață la moarte, fără nici o părere de rău pentru trecut și nici nădejde pentru viitor. Dela o bucată de vreme Încoace, boerii abuzând de puterea lor, i-au silit să se ducă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
1 Marcu Rozen, Op. cit., p. 88; 2 Elie Wiesel, International Comission on the Holocaust in Romania, Final Report, București, Ed.Polirom, 2005, p. 179; - 57 Deportarea rromilor în Transnistria Apariția bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea și până la regimul Antonescu, țiganii nu s-au bucurat niciodată de atenția specială a vreunui
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea și până la regimul Antonescu, țiganii nu s-au bucurat niciodată de atenția specială a vreunui guvern. Apariția problemei țiganilor tine, pe de o parte, de evoluția naționalismului românesc, iar, pe de altă parte, de modificarea regimului politic din România, petrecute în contextul politic al anului
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea și până la regimul Antonescu, țiganii nu s-au bucurat niciodată de atenția specială a vreunui guvern. Apariția problemei țiganilor tine, pe de o parte, de evoluția naționalismului românesc, iar, pe de altă parte, de modificarea regimului politic din România, petrecute în contextul politic al anului 1940. Drama petrecută în vara anului ’40, cu pierderile teritoriale și prăbușirea vechilor valori
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în împrejurimile Bucureștiului, s-au creat mahalale infectate de oameni fără căpătâi, care ați vazut cum au inundat în stradă în zilele trecute când a fost rebeliunea. Au comis jafuri ...Toți țiganii din București trebuie scoși, dar înainte de a-i scoate, trebuie să ne gândim unde îi ducem și ce facem cu ei.” 1 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, București, Ed.Enciclopedică, 1998, p. 136; - 58 La 17 mai 1942, Ministerul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
au inundat în stradă în zilele trecute când a fost rebeliunea. Au comis jafuri ...Toți țiganii din București trebuie scoși, dar înainte de a-i scoate, trebuie să ne gândim unde îi ducem și ce facem cu ei.” 1 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, București, Ed.Enciclopedică, 1998, p. 136; - 58 La 17 mai 1942, Ministerul Afacerilor Interne a dat dispoziții pentru efectuarea unui recensământ, până la 25 mai, a următoarelor categorii: țigani nomazi (căldărari, lingurari) și țigani stabili și anume, numai
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ducem și ce facem cu ei.” 1 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, București, Ed.Enciclopedică, 1998, p. 136; - 58 La 17 mai 1942, Ministerul Afacerilor Interne a dat dispoziții pentru efectuarea unui recensământ, până la 25 mai, a următoarelor categorii: țigani nomazi (căldărari, lingurari) și țigani stabili și anume, numai acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă, din care să trăiască în mod cinstit, prin muncă, și deci constituie o povară și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ei.” 1 Viorel Achim, Țiganii în istoria României, București, Ed.Enciclopedică, 1998, p. 136; - 58 La 17 mai 1942, Ministerul Afacerilor Interne a dat dispoziții pentru efectuarea unui recensământ, până la 25 mai, a următoarelor categorii: țigani nomazi (căldărari, lingurari) și țigani stabili și anume, numai acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă, din care să trăiască în mod cinstit, prin muncă, și deci constituie o povară și un pericol pentru ordinea publică
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă, din care să trăiască în mod cinstit, prin muncă, și deci constituie o povară și un pericol pentru ordinea publică. La 25 mai 1942, recensământul țiganilor nomazi (inclusiv din Basarabia și Bucovina) înregistră 8.905 persoane. Pentru rromii nenomazi, considerați “recidiviști” sau care nu aveau o ocupație precisă, recenzarea a înregistrat 19.217 persoane, din care 11.047 urmau a fi evacuate într-o primă etapă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
primă etapă. În 1942, au fost transmiși în Transnistria, forțat, 11.441 rromi nomazi și 13.176 rromi sedentari, total 24.7171. Criteriile după care s-a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
13.176 rromi sedentari, total 24.7171. Criteriile după care s-a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit 2. La procesul principalilor criminali de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit 2. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă anti-aeriană3. 1 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 204
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit 2. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă anti-aeriană3. 1 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 204; 2 Marcel-Dumitru Ciuca, Op. cit., vol. II, p. 176; 3 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 206; - 59 Astfel, criteriile urmărite de autorități păreau că erau
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
3 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 206; - 59 Astfel, criteriile urmărite de autorități păreau că erau cele de ordine publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură acuzele la adresa rromilor din orașe erau reale. Nu crimele comise de țiganii în orașe puteau fi motivul principal, odată ce imensa majoritate a celor deportați proveneau din sate. În același timp, deportarea țiganilor nu a fost o măsură de natură socială. Dacă ar fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură acuzele la adresa rromilor din orașe erau reale. Nu crimele comise de țiganii în orașe puteau fi motivul principal, odată ce imensa majoritate a celor deportați proveneau din sate. În același timp, deportarea țiganilor nu a fost o măsură de natură socială. Dacă ar fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces de “curățire” a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces de “curățire” a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării 1. La 13
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]