6,958 matches
-
apoi observ peisajele care se găsesc acolo și le descriu. De fapt, nu e vorba de a construi o intrigă în minte, ci de a găsi o poveste care există deja în mine, de a o culege și a o așterne în scris. De aceea, ar fi mai corect să spun că nu am practic nici o libertate de alegere privitor la ceea ce istorisesc. E ca și cum totul exista deja acolo, în adîncul meu. Pot să fie filmele pe care le-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
crede că există o intruziune a realului în ficțiune, ci mai degrabă o intruziune a propriului său real, ceea ce schimbă totul. Atunci cînd scrie, nu poate și nici nu vrea să facă diferența între realul și imaginarul său. Cuvintele se aștern unul după altul (scrie pe hîrtie, cu stiloul, înainte de a trece textul pe calculator, căci o foaie imprimată îi pare autoritară, intimidantă!), paginile așișderea și ceea ce survine e ceea ce îi trebuie pentru a edifica romanul, indiferent dacă e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mare greutate să dea de paginile pregătite. Funcționarul care trebuia să alcătuiască procesul verbal i-a atras atenția că afară mai este lume care așteaptă. Tovarășul Lascu, însă, n-o grăbi cu nimic. Magdalena Ursu a început să citească propozițiile așternute pe hârtie. Era atât de pierdută, încât rândurile îi fugeau prin fața ochilor și făcea mereu greșeli. La un moment-dat sună telefonul. Tovarășul Lascu ridică receptorul și ascultă. N-a spus decât câteva cuvinte și a întrerupt convorbirea. Magdalena s-a
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
Dumnezeul. Părea o noapte fără timp și ceas, Cel Veșnic lăsând zilei doar ce i-a mai rămas. Știai, Isuse, că sosise ora Să ștergi cu suferința păcatul tuturora. Doar învierea Ta în veci de veci e trează, Omul și-așterne viața pe-o clipă și visează. Vrea unul Vrea unul să Te uite și ce-a uitat înjură Prostia-i unge zilnic cu mușița la gură. Zădărnicia lui colțoasă are toane, Vrea chipul să }i-l ia cu japca din
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
farfurii întinse, în supa cărora plutesc pîlpîitoare o mie și una de simțuri, iar printre ele simțul stelar. nu durează însă mult pînă cînd, sub tirania surîsului părintesc, farfuria începe să-și adune aripile deasupra și peste simțurile nepămîntene se așterne umbra. pentru că nu dezvoltăm pentru ele organe le pierdem și primul care se stinge e simțul stelar, cel mai fragil dintre toate. da, farfuria s-a închis acum ca un chiup dintre cele ce-n vechime se aflau la mare
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
din nou. cum ziceam, vinovăția e o problemă de carne. dumnezeule, e deja nouă dimineața și e mîine. pe o cărare îngustă, prin zăpada căzută aseară, mă căznesc să ajung la șosea. vă dați seama? dacă nu s-ar fi așternut zăpada asta, cărarea n-ar mai fi existat. dar pînă la urmă ia să nu mă mai mir eu prostește: istoria e poezia învingătorilor, iar poezia istoria celor învinși. în timp ce hoinăreai încoace și încolo prin oraș, m-am întrebat: cum
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
temporale ale unei narațiuni mai savante a trecutului continentului european, ele devin treceri de la afirmarea la creștinarea, cuceririle, dominările și crizele Europei din a doua jumătate a secolului trecut, care au dus la situațiile anilor '90, peste care s-au așternut evenimentele a încă două decenii, încheiate cu o nouă criză a civilizației occidentale. Schimbările începute în 1989 au fost pregătite după 1917 și după 1945 în mod continuu. Până spre anii 1970, Europa Occidentală s-a refăcut atât prin dezvoltarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
omului de miază zi, nu un vis nordic ca în precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia (55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui așterne o diafană pânză de mister și vis. În acest vis al omului de miază zi, nu mai predomină nuanțele cenușii, ca în visul omului de nord, ci nuanțele de roșu și galben, cărora temperamentul artistului le domolește violența și căldura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umbrit de un baldachin cu ciucuri, având drept spătar un basorelief cu sclipiri metalice, pe care te urcai pășind două trepte. Goliciunea scândurii era acoperită cu mătase galbenă, o pernă de aceeași culoare cu franjuri îi îndulcea tăria. Treptele erau așternute cu un covor lung și îngust, care venea tocmai din capătul celălalt al salonului. În sfârșit, pe o consolă, în dreapta, prezida bustul de bronz al magistrului, operă de F. Storck, ca o divinitate tutelară a capelei. În schimb, basorelieful, fixat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bine de patru ani sub călcâiul unei armate de ocupație. Instituțiile libere, ca și libertatea cuvântului, nu mai existau. Întregi economii naționale au fost distruse și industria a stagnat. Pe teritoriul Germaniei propriu-zise, după ani de aparentă invincibilitate, s-a așternut un covor de pustiire și jale; podurile erau rupte, orașele în ruine și enorma ei capacitate industrială era practic paralizată. Pentru a putea duce războiul, Marea Britanie își epuizase resursele economice și financiare; aproape întregul popor era mobilizat, toți cei de
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
grandoarea suferinței, dar și a trecerii peste suferință și a rezistenței. Dacă ar mai fi adăugat ceva, nu ar mai fi fost același lucru. Există în zona sunetului a muzicii, a dialogului o filigranare, un tip de broderie, care se așterne peste realitate, dar este atât de fină broderia, încât n-o strică, n-o falsifică, n-o maltratează, ci o înnobilează. Ați lucrat cu compozitori sau ați preferat să folosiți fonotecile? În prima fază, la Sahia, când am făcut documentar-anchetă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
suferă foarte mult deoarece prețul lor este foarte ridicat iar în economate și cooperative nu se mai găsesc aceste produse”. Situația economică descrisă în câteva fraze, nu se compară nici pe departe cu cea politică pe care autorul „raportului” a așternut-o pe o suprafață de hârtie mult mai mare. Iată ce raporta tov. Bighiu: „...majoritatea comunelor și satelor au fost cuprinse în munca de lămurire a forțelor democratice din B.P.D.”. Blocul Partidelor Democrate a fost constituit în anul 1946 în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tov. Dumitru Cotruță a gândit profund, a tras mult aer în pieptu-i de aramă după care l-a expirat cu viteza uraganului până ce a putut scrie o așa gugumănie sau elucubrațiile vor fi fost ecourile propriilor gânduri, credințe și aspirații așternute pe hârtie! Spunem aceasta deoarece încă nu se uscaseră lacrimile țăranilor pricinuite de urgia bandelor sovietice înarmate care au furat tot ce le-a picat în mână atât de la sărac cât și de la bogat, cu numai trei ani și jumătate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bocanci, neuitând nici de portofele, desigur) atunci este foarte posibil ca silitorii locotenenți-superiori să fi transformat, din greșeală, și niscaiva nemți sau români în eroi... sovietici! Cert e că, din păcate, peste eroii germani sau, mai ales, români s-a așternut ceața groasă a uitării. Vrând să aflăm câte ceva despre nemții și românii căzuți pe teritoriul comunei Deleni - Vaslui, am fost în această așezare vasluiană. La Zizinca am fost sfătuiți să luăm legătura cu Ștefan Martiniuc, recomandat fiindu-ne ca bun
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
simple târguri - aceasta reprezentând o primă fază în dezvoltarea urbanistică a localităților din Moldova (secolele XIV/XV-XVIIi). Peste acest nivel, în continuarea unor elemente de modernitate prefigurate încă din a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, factorul politic intern va așterne în intervalul 1800-1864 o serie de „privilegii” (spre exemplu, recunoașterea proprietății private și dreptul comunităților de a avea propriile bugete de venituri și cheltuieli) și de cadre juridice de organizare administrativă, care vor declanșa, alături de fenomenul imigrației evreiești, o adevărată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înfăptuirea idealului național”. În mai puțin de o săptămână de la data acestui comunicat, viața orașului devenise de nerecunoscut: cetățeni străini, „supuși ai statelor cu care România se afla în război”, mărșăluind în drumul spre internarea impusă din județul Ialomița; întunericul așternut peste oraș, odată cu lăsarea serii, datorită interdicției „de a se aprinde focuri sau alte lumini vizibile în afară” (interdicție ridicată în 12 octombrie 1916); încurajarea denunțului și teama de a nu răspândi vești false; numeroasele interdicții legate de întruniri, staționări
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
surghiun de doi ani", avînd "de Berlin mare slăbiciune", evocă "frumusețea muzicei vechi ce se făcea la noi de dimineața pînă seara" și farmecul nopților berlineze atît de propice pentru cel care adevărată pasăre de noapte urăște zorile: "pe măsură ce se așterne vălul serii, renasc" căci "știu a prețui noaptea ca nimeni altul." În această atmosferă își desfășoară față de Cella Delavrancea și de tatăl său întreaga manie a unei imaginare grandori nobiliare: Se plimba prin salon cu mîinile la spate, ridica bărbia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
află într-un anumit context, temporal și spațial și este supus interpretării. Mesajul transmis de imagine aduce cu sine în discuție imaginarul ca aparținând interlocutorului, celui ce primește imaginea ca mesaj. Nu e de mirare că primele mesaje, cuvinte erau așternute pe pergament sau tăblițe de lut, sub forma unor imagini, ulterior simplificate, standardizate, ajungându-se la alfabete din ce în ce mai complexe și diferențiate, supuse unei evoluții paralele cu tehnologia, astfel că astăzi putem vorbi despre alfabete codate, cum sunt cele folosite de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru femeia creștină. Citind-o vom fi cu toții mai împliniți. E o carte de maturitate existențială. Subiectul era de mult în mintea autorului, dar a fost bine gândit, trecut prin filtrul (re)analizei, interpretărilor, (re)considerărilor, experienței, înainte de a fi așternut pe hârtie. Părintele a înțeles foarte bine cuvintele Cuviosului Antonie cel Mare, care spunea că numai tăcând întelegi și abia după ce ai înțeles grăiește. Căci în tăcere naște mintea cuvântul. Și rostind cuvânt de mulțumită lui Dumnezeu, îți lucrezi mântuirea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
alinare, cea care poate oferi liniștea mult dorită, care poate elibera de zbuciumul unei vieți îndurerate, devine o icoană a bunătății la care poetul este conștient că se întoarce permanent, fără de care aproape nu poate exista. Moartea nu reușește să aștearnă uitarea, nu poate îndepărta din sufletul nimănui imaginea mamei, ea se regăsește parcă în orice gest al unei naturi care deplânge dispariția acesteia. Cele două epitete antepuse din textul poetic citat: „dulce mamă” și „sfântului mormânt” relevă, pe de o
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a trece în revistă ceea ce au scris, iar unii pur și simplu nu au chef să facă acest lucru sau spun că cititorii vor înțelege oricum ce au vrut să le comunice. Majoritatea oamenilor sunt orgolioși atunci când scriu Odată ce am așternut ceva pe hârtie, respingem ipoteza că ceva ar putea fi scris greșit. Nu ne place să verificăm sau să facem schimbări în cadrul propozițiilor, organizării textului, a scrierii corecte, punctuației etc. Și chiar atunci când admitem posibilitatea schimbării, nu avem întotdeauna dispoziția
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mai veridic și mai nuanțat decât canonul clasic a acceptat până acum. Literatura noastră de acum două, trei sau patru generații are nevoie de asemenea intervenții energice pentru a scutura praful tipicului didactic și al obișnuințelor de lectură care se așterne peste orice operă devenită materie de admirație obligatorie și a lăsa astfel emoția cititorului să pătrundă până la miezul incandescent al unui text care continuă să vorbească minții și inimii noastre. Mircea ANGHELESCU PARTEA I PROSPEȚIMEA Prospețimea... unui "Învechit"... Motto: ,, Pare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici. Nici Eleonora Tănăsescu- Slavici în jurnalul 172 consacrat memoriei soțului său nu găsește de cuviință să ne ofere informații despre modul în care acesta își concepea opera. Ea ne spune doar că, izolat în camera sa de lucru, scriitorul așternea pe foaie într-un suflet, rândurile care nu-i dădeau pace și de care altfel nu putea scăpa. Adeseori inspirația era atât de promptă, încât Slavici nu era obligat să rescrie nimic. Așa se explică pe de-o parte existența
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe aceasta! Sunt aici cuvintele lui Grațiani rostite în fața lui Baruch, unchiul Sarei, cel mai puternic dușman al iubirii lor. Ele mărturisesc însăși rațiunea de a fi om pe care scriitorul Slavici o va apăra mereu prin tot ceea ce va așterne în paginile sale sau ale vieții proprii. Urmând linia deschisă de eroina Sara, imaginea Persidei se conturează altfel: ea este definită de raportul tragic aparent disproporționat al verbelor a trebui și a voi. De fapt ca în marile tragedii ale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ipostază s-a stabilit la Cucorani “pentru confortul fizic și psihic în casa (părinteascăă de care sunt legat cu toată ființa mea”, după cum se confesa unui coleg. Obișnuit, curând după ieșirea la pensie, în jurul oricărui cercetător, oricât de important, se așterne tăcerea... Mihai Cristea, deși suferind, s-a străduit să se mențină în conul de lumină al actualității; bazându-se pe ceea ce a fost și este, continuă nu numai să existe ci să trăiască activ. De aceea, el ocupă unul din
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]