11,260 matches
-
I. Citește cu atenție textul următor: “Vicu se trezise de dimineață. Zăpada se grămădise în pervaze ca o fascinantă pisică de Angora și parcă nimic altceva decât albeața, abundența și calmul ei îl invita la mari excursii sufletești. Și, poate, aburul cozonacilor ce-și astâmpărau fierbințeala în cămară. Și, desigur, multe altele: netezimea cearșafului, caldul curcubeu al scoarței din perete, fuga ireală a fulgilor de zăpadă din oglinda de la șifonier... Și cartea de pe noptieră, primită în ajun cadou, răsfățându-și
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
epuiza cunoașterea sa niciodată - și atunci Dumnezeul lui Clare este precum cel recunoscut de Chatterton: nelimitat, infinit, insondabil.] Heccar and Gaira, an African eclogue / Heccar și Gaira, eglogă africană - "Tigrul cel răsunător"; "Arcași negri ai sălbăticiilor"; "chinurile arzătoare ale zilei"; "aburii întunecoși noptatice rouri distil[înd]"*; "crunte furtuni vu[ind]"; "Moartea înarip[ind] săgeata"; "nisipul însîngerat"; "chilia umbroasă" a Amintirii**; "sînge pururi dînd miasme". [*the dark vapours nightly dews distil[ing]: Ideea "distilării" ("rourilor", apelor sau a altor fenomene) apare obsedant
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
death of Mr. John Tandey, Senr. / Elegie, la moartea dlui John Tandey, Sen. - "Lira ce dizolvă sufletul"; "Sumbra-întunecime de la Miezul Nopții". The Shepherds / Păstorii - "Pînza de păianjen din Creierul unui Poet". Kew Gardens / Grădinile din Kew - "În Glanda-i Pineală Aburii alunecă".* [*Into his Pineal Gland the Vapours glide: Chatterton - probabil inspirîndu-se din ideile lui Descartes, potrivit cărora sediul sufletului se află în glanda pineală - pare a fi intuit importanța acestei glande din centrul creierului în economia ființei umane: de curînd
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mai mult ca oricând. Trăim zile amare! Să nu ne lăsăm copleșiți. Cu tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stadiul descoperii legilor naturii și modul lor concret de utilizare. Se constată că evoluția nivelului tehnico științific de-a lungul timpului istoric urmează o creștere foarte lentă până la apariția mașinismului (inventarea și extinderea folosirii, după anul 1750, a mașinilor cu aburi și a mașinilor unelte, care au avut ca efect amplificarea forței fizice a omului și creșterea productivității muncii), după care evoluția este foarte rapidă, de tip exponențial. În figura 1 este reprezentată grafic această evoluție, având în abscisă timpul istoric
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
atomului prin analogie cu cea a sistemului solar. W. Shakespeare a scris drama „Hamlet” folosind o ternă legendă daneză. Ch. Darwin a creat Teoria selecției naturale prin observarea selecției vitelor de rasă de către oameni. James Watt a inventat motorul cu aburi observând capacul de pe ibricul cu ceai. Gutenberg construiește o tiparniță prin analogie cu o presă de struguri. S. Morse - inventatorul telegrafului - constată că semnalul se atenuează foarte mult la o distanță de câteva mile, și construiește stații de retransmitere a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
neșcolarizate: G. Stephenson - inventatorul locomotivei, J. London - prozator american, B. Franklin - inventatorul paratrăsnetului. T. Edison - cel mai mare inventator a avut puțină educație formală, frecventând școala doar pentru câteva luni. Creatori cu altă specializare: Fulton construiește prima navă cu propulsia aburului, fiind bijutier; Bell inventează telefonul, fiind medic, profesor la o școală de surdo-muți, Morse inventează aparatul electromagnetic al telegrafului și alfabetul care îi poartă numele, fiind pictor, J. Watt - a inventat motorul cu abur, fiind ceasornicar, Fabre - a fost părintele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Fulton construiește prima navă cu propulsia aburului, fiind bijutier; Bell inventează telefonul, fiind medic, profesor la o școală de surdo-muți, Morse inventează aparatul electromagnetic al telegrafului și alfabetul care îi poartă numele, fiind pictor, J. Watt - a inventat motorul cu abur, fiind ceasornicar, Fabre - a fost părintele entomologiei (ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor), fiind învățător, Arkwright a inventat mașina de tors bumbacul, fiind bărbier. a fost concluzia, în anii ’30, a unui studiu al unei fundații americane
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
km/h vor cauza pasagerilor sângerări nazale și că trenurile nu vor trece prin tunele deoarece călătorii se vor asfixia. * În 1843, lord Brunel constructorul pachebotului Great Britain (primul vas realizat în întregime din oțel și propulsat cu motoare cu abur) a fost avertizat că „vasele de fier nu pot pluti”. Eficiența cazanelor și motoarelor era privită cu atâta îndoială, încât până la urmă vasul a fost dotat și cu pânze. * În 1933, lordul Ernest Rutherford, considerat „părintele” fizicii nucleare, declara: . * Amiralul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pierderea, la numai optsprezece ani, a fiului, Cătălin Bursaci. Schimbările sunt relevante: un stil solemn, ermetic, mai livresc, amintind de maniera lui Emil Botta (Regina Nofret, Mască pentru Casandra, A nu fi Julieta), poeme sumbre, peste care parcă plutește un abur rău și care se învârtesc în cerc în jurul aceleiași stări: suferința provocată de o pierdere-absență nenumită. De această ambiguitate eleată, încremenire parcă în dosul unei măști a durerii, T. se dezbară în texte de cu totul altă factură, care continuă
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
parter, a fost căldură, calorifer, mâncarea acceptabilă, dar n-am stat mult acolo. Trecuse reeducarea, bărbații erau foarte mulți... Ne-a dus Într-o sâmbătă la baie, era deschisă ușa la bărbați și i-am văzut cum stăteau Într-un abur, ca Într-o ceață, cât erau de mulți... Și soțul meu mi-a povestit că el a dormit sub paturi, pe ciment, că nu mai era loc... Ei au fost tare chinuiți. Soțul dumneavoastră a trecut prin reeducări? Da. El
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un răstimp relativ scurt ne vom referi doar la dezvol tarea rețelei de comunicație: prin 1870, o legătură principală cu Occidentul se realiza, în sezonul cald, din martie până în noiembrie, pe Dunăre; funcționa aici un serviciu special de vapoare cu aburi, de patru ori pe săptămână, de la Viena sau Pesta până la Giurgiu. De aici, pe calea ferată inaugurată în 1869, se ajungea la București în timpul record de două ceasuri 48; după construirea căii ferate care făcea legătura cu nordul țării, călătoria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zece sinagogi, 40 de hoteluri „mai însemnate“, 100 de cafenele, 600 de trăsuri de stradă, zece poduri peste Dâmbovița (dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v. și Di mitrie Frunzescu, Dicționar topografic și statistic al României, pp. 72-75; Călăuza sau Con ducătorul Bucureștiului de maior D. Pappazoglu, București, 1871). 196. Bacalbașa greșește cu câțiva ani; în 1871 Hotel de Englitera
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
serile pe Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, boem literat, amator de cântărețe, de crenvirști și de bere. Înconjurat de câțiva prieteni, Pantazi Ghica trona în toate serile în acea atmosferă plină de fum, de miros de bere și de aburi de crenvirști cu hrean. Din când în când apărea câte un actor român care spunea cupletul. Pantazi Ghica și mai târziu Ion Moșoiu, tatăl d-lui Alfred Moșoiu, au scris multe cuplete pentru acești ambulanți, printre cari cel mai celebru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Cameră, în aceeași zi, potrivit telegramei primite de la Radu Mihai, prefectul județului, care menționa cu precizie și unele detalii indis cutabile: „Două obuze au căzut lângă casa mea“). A doua zi am aflat evenimentul. Peste noapte, patru șalupe cu abur rusești au atacat cele trei monitoare turcești care în toate nopțile staționau de pază la intrarea canalului Măcinului. În prima șalupă purtând numele Țarevici, se afla locotenentul Du basof, în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Silviu Sanie, Tudor Ghideanu și eu. Instantaneu îmi apare clară în minte fotografia făcută prin octombrie sau noiembrie 1958, în restaurantul „Moldova” din Iași: ei, bărbați mai rezistenți, au un aer proaspăt, dar pe fața mea se vede, ca un abur, amețeala. Dintre noi toți, Nicu era cel mai distins fizic, înalt, atletic. „Tip bine”, se impunea atenției: remarcat de femei, invidiat de bărbați. îngrijit, chiar elegant (lucru rar pe acele vremuri), avea, mai ales pe stradă, o mină ironică, deopotrivă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inevitabil”, am încercat eu s-o scot la gînduri mai luminoase, „sîntem condamnați la asta”. „Parcă mie - am continuat - mi-i plăcut să mă întîlnesc cu anumite figuri din redacție? Totuși, mă duc, îmi predau materialele, corectez șpalturi, stau în aburi de plumb, înghit ședințe anoste, suport show-urile unor demagogi...” „Să știi - mi-a replicat - că și eu îmi fac datoria, dar fără convingere, căci am ajuns la concluzia că aproape nici unul dintre copiii acestei generații - o generație scăpată din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Serviciul Control corespondență internă și externă, de unde scrisoarea lui Tudoran ajunge rapid pe biroul colonelului Victor Achim, care va putea ști cu precizie cutia și strada unde a fost depusă scrisoarea. Lui V.A., scrisoarea i se aduce deschisă de abur și el o poate opri, ori poate să o fotocopieze și să o lase să ajungă la destinație, asta bineînțeles după ce plicul este lipit din nou la loc. Inginerul Radu Filipescu nu-și punea manifestele în cutiile poștale și astfel
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
impus mă voi folosi tot de notele lui Popa Aurel, de cartea lui Octavian Voinea și a lui Marcel Petrișor și de propria-mi experință. Celulele din Cazimcă se caracterizau printr-o umezeală permanentă, care se simțea și în aer. Aburii respirației se condensau pe pereți și șiroiau spre pardoseală, care era permanent cu pete de apă. Tavanul de beton boltit, era și el o sursă de alimentare a apei de pe jos, prin picăturile de condens, care, ca într-o peșteră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de grote, nu? Sunt câteva sub vârtej. Stau cu „gurile“ deschise, gata să înhațe tot ce le pică la îndemână. Cei ajunși acolo hoinăresc în beznă pe veșnicie. Vârtejul domina zona. Aveai impresia că din el se înalță nori de aburi uriași. Răsuna precum gemetele a nenumărate suflete în agonie. Ea a găsit o bucată de lemn de-o palmă și a aruncat-o spre mijlocul vârtejului. A plutit vreo cinci secunde pe apă, apoi a început să tremure și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în bătaia vântului, nori albi plutind pe cer, lumina soarelui reflectându-se în apa râului... Numai că asemenea priveliști nu fac decât să stârnească o tristețe și mai profundă în sufletul meu. O tristețe cumplit de ciudată. Apar ca niște aburi care trec prin dreptul unei ferestre și apoi dispar fără să lase nici măcar o urmă. Dispar ca apa la reflux. Își pierd treptat căldura și se întorc în craniul alb și rece din care au ieșit. Se afundă din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mi puse, ca de obicei, mâna pe umăr. Nu avea nici măcar mănuși. — Ești tare ciudat! Toată iarna o să ai parte de zăpadă și tu cobori de pe deal ca s-o admiri și-aici. O să te saturi de ea. Îi ieșeau aburi din gură. Ca dintr-o locomotivă. S-a întors și a privit spre poartă. — Ai venit la țanc! zise el. Poate ar merita să urci în turn. Cred că vei avea ce vedea de-acolo. Un mic spectacol de început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dacă reușim să-l recuperăm. Și-a văzut mai departe de drum, de-a lungul râului subteran, mișcând lanterna în dreapta și-n stânga. Pereții stâncoși din jur erau plini de fisuri mari, prin care se prelingea apa provenită din condensarea aburilor. Crescuseră pe ei niște mușchi lipicioși, de un verde anormal. Un verde inexplicabil pentru un loc în care nu se putea produce procesul fotosintezei. Chiar nu înțelegeam cum de era posibil așa ceva. Ba da, dacă era mâna providenței la mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o suprafață plată pentru ceainic și oale, precum și un sertar pentru cenușă. Partea din față arăta ca un dulap și avea un mâner cu ajutorul căruia se deschidea. Paznicul stătea pe scaun, cu picioarele sprijinite pe mânerul respectiv. În încăpere pluteau aburii de la ceainic și mirosea a tutun ieftin de pipă. Poate era și acela doar o imitație de tutun. Oricum, se simțea și mirosul picioarelor lui. În spatele scaunului pe care ședea era o masă mare din lemn pe care se aflau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de unde venea. În cabană era mai frig decât afară. Aerul părea înghețat. Am ridicat trapa și am luat-o în jos pe scara mobilă. Umbra stătea pe marginea patului în așteptarea mea. — Am crezut că nu mai vii, zise ea. Aburii ce-i ieșeau pe gură înghețau instantaneu. — Ți-am promis că vin și știi foarte bine că sunt un om de cuvânt. Trebuie să plecăm repede. Mirosul de aici este insuportabil. Nu cred că pot urca scara, spuse Umbra. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]