20,435 matches
-
minorei este stabilă, fiind de nivel mediu, însă a existat o perioadă în care aceasta a întâmpinat probleme în această direcție (absenteism, rezultate școlare slabe), motivul fiind determinat de plecarea temporară a mamei sale la muncă în Germania. Informații privind abuzul sexual Minora încadrează la categoria „evenimente importante” violul a cărei victimă a fost, bătăile tatălui și cele două plecări de acasă, mai sus menționate. Raportându-se la infracțiunea a cărei victimă a fost, M. menționează că situația a pornit de la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
este modestă, sigurul susținător în acest sens fiind d-na L., aceasta lucrând la un magazin ca vânzătoare (600 ron), alocația minorei și pensia de întreținere pe care o primește de la tatăl său in cuantum de 150 ron. Informații privind abuzul sexual Victima P.N. locuiește în comuna Mircești impreună cu mama sa. În luna august 2010 a venit in vizită la bunicii materni în comuna Valea Seacă, sat. Conțești. În seara de 23 august P.N. după ce s-a plimbat cu o
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sportiv. Înainte de incidentul cu C.C. se pregătea pentru susținerea unui examen în cadrul armatei s-au poliție. Datorită faptului că acum are cicatrice și nu mai poate susține un efort fizic constant , trebuie să se orienteze spre alt domeniu. Informații privind abuzul În seara zilei de 18 aprilie 2011, victima R.D. împreună cu prietenul său D.T . mergând pe drum, în dreptul casei lui B.V. au fost înjurați de către C.C.(15 ani) care se afla sub influența băuturilor alcolice și a drogurilor.Aceștia nu i-
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
învârtind un cuțit , i-a scuipat și înjurat. RD. A încercat să îl deposedeze pe C.C. de cuțit. În acel moment acesta a ripostat violent și la înjunghiat pe R.D. la nivelul abdomenului și la omoplatul stâng. Ca urmare a abuzului la care a fost supus R.D, a necesitat treiyeci de zile de îngrijiri medicale. Imaginea despre propria persoană 1. părerea despre sine („cum mă văd eu”): D. se percepe ca fiind o persoană sigură pe ea cu stimă de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
le asigură un trai decent. Minora este elevă în clasa a șaptea la Școala Normală Vasile Lupu din Iași, situația școlară este medie, nu absentează de la ore. Fratele său are 15 ani și este elev la aceiași școală. Informații privind abuzul În ziua de 15 august 2010, în jurul orelor 12-12.30, tatăl minorei A.C., și-a trimis fica să aducă apă de la locuința surorii sale, M.A., aflată în apropierea casei.Dorind să nu-și deranjeze mătușa, minora l-a înștințat
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
școlarizare și calificare al abuzatorilor, consumul excesiv de alcool (uneori chiar de droguri), diferite tulburări sau boli psihice (traume din cursul copilăriei), anumite mentalități preluate din familia de origine se numără printre cei mai importanți factori care determină sau numai favorizează abuzurile comise de minori împotriva minorilor. În ceea ce privește trăsăturile care definesc victimele se pot menționa urmă toarele ca fiind mai frecvente: 1. vârsta - majoritatea victimelor au între 10-17 ani, deși există cazuri, mai izolate, de victime aflate sub aceste limite de vârstă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
printr-un slab nivel educațional și de calificare sau care nu are un loc de muncă stabil, muncește cu ziua, este alcoolic sau bea în exces, are antecedente penale și se confruntă cu traume psiho-emoționale, fiind, el însuși, o victimă abuzului în familia de origine este, de asemenea, un factor de risc pentru copil. 6. Existența unei mame cu conduite imorale. În ceea ce privește caracteristicile abuzatorilor acestea includ: 1. vârsta - în general, abuzatorii au vârsta cuprinsă între 12-18 ani; 2. mediul de proveniență
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
tulburări psihice - o parte dintre abuzatori se confruntă cu asemenea tulburări, fiind instabili din punct de vedere psiho-emoțional, între altele și datorită traumelor din perioada copilăriei; 7. existența antecedentelor penale în unele cazuri, abuzatorii au antecedente penale, fiind ”familiarizați” cu abuzurile sexuale care au loc. 8. perpetuarea abuzului - numeroși abuzatori au fost abuzați, ei înșiși, în perioada copilăriei, de către proprii părinți.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
confruntă cu asemenea tulburări, fiind instabili din punct de vedere psiho-emoțional, între altele și datorită traumelor din perioada copilăriei; 7. existența antecedentelor penale în unele cazuri, abuzatorii au antecedente penale, fiind ”familiarizați” cu abuzurile sexuale care au loc. 8. perpetuarea abuzului - numeroși abuzatori au fost abuzați, ei înșiși, în perioada copilăriei, de către proprii părinți.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
b) Direcția de acțiune medico-psihiatrică reprezentată prin Szasz, Cooper și Laing. Aceștia pun în discuție conceptul de „boală psihică”, formele clinice ale bolii psihice și regimul de tratament și internare. Pentru ei „boala psihică” este o „invenție a psihiatrilor”, un abuz de putere care atentează la libertatea individuală. Etiologia bolilor psihice studiază cauzele și condițiile care duc la apariția tulburărilor psihice. Acest model de înțelegere al producerii fenomenelor psihice morbide este preluat ca modalitate de gândire din sfera medicinei somatice, dar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului. Paracelsus clasifică nebunia în următoarele patru grupe: 1) Lunatici, la care boala este legată de influența fazelor lunare; 2) Insanii, care desemnează o afecțiune ereditară; 3) Vesanii, la care boala este caracterizată prin pierderea simțurilor și a rațiunii datorită abuzului de băuturi și a unei rele alimentații; 4) Melancolici, cazuri în care nebunia este datorată unui viciu intern al naturii acestor indivizi. O altă clasificare, dintr-o epocă mai analitică, este cea a lui Plater (1609) care distinge tot patru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca forme sublimate de conduite de refugiu, imitație etc. - Bufee delirante legate de o puternică încărcare emoțional-afectivă a individului. Comportamentul delictual este o trăsătură dominantă a stării de dezechilibru psihic, care generează o stare dis-socială. Ea se manifestă prin furt, abuz de încredere, vagabondaj, uzurparea de titluri și funcții, consumul și traficul de droguri etc. Clasificarea psihopatiilor De regulă se consideră că psihopatiile sunt tulburări psihopatologice de caracter și personalitate specifice vârstei adulte. J. de Ajuriaguerra, ca și alți autori, le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
plăcere interzisă sau de o practică prohibită de adulți adolescenților, - fascinația legată de percepția unui pericol potențial și care conferă experienței toxicomanice o valoare inițiatică, înlocuind în felul acesta ritualurile de trecere de la copilărie la vârsta adultă, - conotația antisocială a abuzurilor de substanțe toxice, de droguri, fapt care dă semnificația unui refuz al valorilor tradiționale, integrându-se astfel într-o mișcare de contestare caracteristică crizei de adolescență, - evaziunea dintr-o lume percepută ca ostilă sau fuga de o realitate considerată ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constă din următoarele: - instalarea unei stări de neliniște anxioasă cu agitație neexplicabilă pentru individ, - tulburări de somn, - iritabilitate, instabilitate emoțională și tendință la depresie, - cenestopatii, preocupări obsesive, - idei de culpabilitate, inutilitate, de autoacuzare, - restrângerea câmpului de interese și al comunicării, - abuzul de alcool și medicamente psihotrope, - idei de suicid. b) Etapa trecerii la actul de suicidal propriu-zis se caracterizează după K. Menninger prin următoarea triadă simptomatică: „dorința de muri” (to wish to die), „dorința de a omorî” (to wish to kill
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și rarefierea accelerată a produselor alimentare de primă necesitate au dat naștere unui sistem de relații sociale tipic pentru orice epocă de penurie, ale cărui principii de funcționare (scurtcircuitarea căilor obișnuite de acces la bunuri și servicii, traficul de influență, abuzul de funcție, recompensa în produse etc.) se situau la antipodul celor oficiale, dar erau infinit mai eficiente, fiindcă asigurau supraviețuirea celor mulți și chiar o oarecare prosperitate (pentru o minoritate, desigur). Pe lângă faptul că așteptarea la rând („coada” prozaică) a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
niște intelectuali! Se pare că era un avertisment pentru o serie de academicieni și profesori care începuseră a obiecta contra politicii ruinătoare a clicii ceaușiste. În următorii ani, Securitatea, constatând starea de spirit foarte încordată a poporului, a evitat noi abuzuri. Se temea de o izbucnire, mai ales în condițiile în care în Uniunea Sovietică și în alte țări socialiste interveneau schimbări democratice. Până la urmă, clocotul a răbufnit, iar Securitatea, în ansamblu, s-a ferit să se opună fățiș. Începea perioada
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întreținerea unui climat de teamă. Forme de teroare Din această perspectivă, se poate pune problema raportului dintre teroarea generată în mod direct în perioada violentă a regimului comunist și frica de zi cu zi. În România, regimul Ceaușescu a semnalat abuzurile comise în perioada Gheorghiu-Dej, asumând cel puțin în mod indirect existența terorii. Ulterior, prin formulările socialismului științific, propaganda de partid considera că evoluția istorică a regimului avea ca efect, printre altele, scăderea rolului represiv al statului. Toate aceste elemente ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
toate...”). Singura sa frică era „să nu pășesc alături... să nu fac vreo prostie: să vorbesc de comuniști, să vorbesc de... că știam că a doua zi nu mai eram acasă...”. Subiectul are o imagine clară a stilului epocii, cu abuzurile sale („Pe vremea comuniștilor, cum să vă spun eu, au fost oameni care au făcut pușcărie pe nedrept, adică, dacă înainte de a veni comuniștii eu am avut ciudă pe tine că tu erai chiabur, acum a venit rândul meu... Eu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se dorea să fie evitată traversarea tradițională a Bucureștilor de către „cortegiul” temător de atentate. Dar - s-a uitat poate - la începutul, apoi mijlocul anilor ’80, puțin după „afacerea” de abilă cursă întinsă prin «Meditația transcendentală», apoi după un scandal cu abuzuri («vile» construite nu din banii proprii) ale unor nomenclaturiști și în toiul unei „supărări” pe un scriitor devenit foarte „popular”, i-a revenit Dictatorului (care poseda zeci de vile «de protocol» și inutile încăperi, în fiecare) obsesia comunistă a «locuințelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au interzis avortul înainte de Revoluție ar trebui să servească drept avertisment pentru Statele Unite” (apud Kligman, 2000, p. 257). „A comemora victimele trecutului provoacă satisfacții, a te ocupa de cele de azi deranjează”, conchide Todorov (1995, p. 54) cu referire la „abuzurile memoriei” postnaziste și comuniste. Un individ, fie și numai în rolul de membru al unei familii, își asumă ipostaza privilegiată de victimă pentru că astfel le poate atribui celor din jur rolul de vinovați. Evocarea amintirilor de profundă intimitate ale femeilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1990, s-a reînființat Institutul de Psihologie și, desigur, am început să ne punem problema reabilitării noastre. Stările vechi se activaseră, frica dispăruse totuși. Speranța unei schimbări m-a făcut să depun în nume colectiv un memoriu la Comisia de abuzuri și, ulterior, să rezolvăm pe calea justiției situația noastră. La Comisia de abuzuri era o lume incredibilă. Un tip țipa că directorul lui, homosexual, l-a dat afară de frică spunând că este incompetent. Desigur, el se socotea victimă a directorului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
punem problema reabilitării noastre. Stările vechi se activaseră, frica dispăruse totuși. Speranța unei schimbări m-a făcut să depun în nume colectiv un memoriu la Comisia de abuzuri și, ulterior, să rezolvăm pe calea justiției situația noastră. La Comisia de abuzuri era o lume incredibilă. Un tip țipa că directorul lui, homosexual, l-a dat afară de frică spunând că este incompetent. Desigur, el se socotea victimă a directorului comunist. Un grup de călugărițe protestau că nu au difuzor la mânăstire, în timp ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iresponsabile, lașe, lipsite de rațiune, în care acuza principală a fost lipsa de discernământ a cercetătorilor? și, cum autorii acestei întâmplări se acoperă între ei și nimeni nu dorește limpeziri, ce sens mai are să-i cauți un sens? Mărturia unui abuz nesoluționat până în 2004 (Mioara Moțescu) În fostul Institut de Psihologie am lucrat 20 de ani (1962-1982), când, în baza Ordinelor MEI nr. 2685 și 2738/1982 semnate de A. Spornic, Institutul de științe Pedagogice și Psihologice a fost desființat ilegal
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost desființat Institutul de Psihologie. Institutul de Psihologie își va relua activitatea începând cu data de 15.03.1990 în subordinea MI, ca unitate de cercetare independentă (?). Deși pe nedrept stigmatizați, psihologii au avut cel mai mult de suferit, prin abuzul de putere al organelor de partid și de justiție și prin sfidarea flagrantă a legilor țării, și nimeni nu și-a asumat responsabilitatea reabilitării morale, juridice și materiale a psihologilor, după 1990. Nici Ministerul Învățământului, ce poartă cea mai mare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
șora recunoscând implicit vina MI în anularea Ordinului nr. 2738 al MI, și nici Academia Română, în subordinea căreia am trecut, nu s-au implicat în reabilitarea noastră morală, materială și mai ales juridică, prin modificarea necesară în cartea de muncă. Abuzurile și nedreptățile dinainte de Revoluție sunt oarecum explicabile în contextul social-politic de atunci. Înțelegem că justiția a fost împiedicată să funcționeze în anii aceia. Dar astăzi? În două rânduri, adresându-ne Procuraturii Generale a României (1990, 1991), un coleg din Institut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]