16,963 matches
-
cu pseudonimele G. Roman, Ion Trestianu, G. Veroni. U. a fost un important animator cultural al Moldovei de Sud interbelice și, totodată, ultimul secretar al societății literare Academia Bârlădeană (1933-1943). De altfel, scrierile sale de tinerețe simt din plin pecetea „academică” a zonei. Primele cercetări cu caracter critic și istoric - Poetul G. Tutoveanu, Istoria literară a Bârladului (1936), G. Ibrăileanu și Bârladul (1939), Tecuciul literar (1943) - au o valoare exclusiv documentară atât în sens obiectiv (ca baze de date), cât și
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
de lucrări și studii despre literatura română și ca organizatoare a unor acțiuni în aceeași direcție: cursuri de învățare a românei, comunicări la simpozioane de românistică sau de limbi neolatine la universități din Padova, Udine și Cluj-Napoca, participarea la schimburi academice sau între instituții culturale din Praga, Cluj-Napoca, Cracovia și Bratislava. În lucrarea colectivă Slovník spisovatel˚u rumunsko (1984) semnează aproximativ o sută de articole privind literatura interbelică și critica literară din România. La aproape două decenii, în 2001, realizează împreună cu
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
română, București, 1868; Odă la Elisa, București, 1869; Fidanțata imperatorului, București, 1870; Opere complete, seria A, t. I: Comedii, scenete, București, 1878, [t. II]: Teatru. Drame, București, 1878, seria B, t. I: Conferințe și discursuri, București, 1878, t.II: Discursuri academice, București, 1882, seria D, t. I: Didactica, București, 1883, seria E, t. I: Novele, cugetări, foiletoane, bibliografii, varia, București, 1883, seria B, t. II: Memorii prezentate Academiei Române în 1887-1888, București, 1889, t. III: Memorii prezentate Academiei Române în 1888-1889, București, 1890
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
de ani al penitenciarului din Iași. După ce urmează primele clase la pensionul greco-francez al lui Constantin Athanasiade și la școala de la „Trei Ierarhi” cu învățătorul I. A. Darzeu, X. își continuă studiile la Academie (fosta Academie Mihăileană) și la Institutul Academic, unde îi are profesori pe Titu Maiorescu, Nicolae Culianu, Grigore Cobălcescu. În 1867 este calificat primul la examenul de absolvire, iar în toamna aceluiași an devine student în drept și filosofie la Berlin, datorită bursei oferite de societatea Junimea și
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
rostește o cuvântare publicată în „Convorbiri literare”, revistă la care colabora din 1868. Intră, la Iași, în magistratură (mai întâi ca procuror de secție, după aceea prim-procuror), apoi practică avocatura și concomitent face parte din corpul profesoral al Institutului Academic. În 1883, când la Universitatea din Iași se înființează Catedra de istorie națională, X. se prezintă la concurs și devine titular, fiind definitivat în 1886. Între 1896 și 1912 tipărește Istoria românilor din Dacia Traiană (I-XIII), la care lucrase
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
1920 și 1923 își continuă studiile la Viena, apoi la Tübingen, unde își susține doctoratul în filosofie cum laude, cu teza Das Wertungsproblem in Schillers Abhandlung „Über naive und sentimentalische Dichtung” (1923), sub îndrumarea lui Karl Groos. Intră în învățământul academic: suplinitor la Conferința de estetică de la Universitatea din București (1924), docent (1927), conferențiar (1930), profesor titular (1944) la Catedra de estetică și critică literară, transformată în 1948 în Catedra de literatură universală (ulterior și comparată), al cărei șef va fi
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
II, Craiova, 1932, 226-229; Călinescu, Cronici, II, 308-311; Șuluțiu, Scriitori, 386-396; Petru Comarnescu, Sistemul de estetică al profesorului T. Vianu, RFR, 1935, 2; Papadima, Creatorii, 469-472; Chinezu, Pagini, 228-229; Streinu, Pagini, I, 230-235, IV, 212-224, V, 310-313; G. Călinescu, Versificație academică, ALA, 1935, 758; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 61-62; Vrabie, Gândirismul, 322-325; Călinescu, Ist. lit. (1941), 828-829, Ist. lit. (1982), 912-913; Lovinescu, Maiorescu post., 371-377; Cioculescu, Aspecte, 716-717; Baltazar, Evocări, 283-286; Petru Comarnescu, Humanism și istorism în gândirea lui Tudor
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Xenopol (1973) și Vasile Pârvan (1975) -, se regăsesc, potențate de o interpretare și o structurare adecvate, în sinteze monografice și în ediții de anvergură. Studiul Mihail Kogălniceanu istoric (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), micromonografia Mihail Kogălniceanu (1984) și ediția academică dedicată scrierilor istorice reprezintă punctul de plecare obligatoriu al oricărei noi abordări științifice a activității marelui înaintaș. Imaginea de arhitect inspirat, de constructor temeinic, într-un cuvânt de fondator al României moderne, ca și aceea de îndrumător al culturii și
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
activități științifice și didactice, Ilie Borziac a trecut cu excelență examenele cuvenite, cu o lucrare specială, absolut remarcabilă (rămasă încă în stare de manuscris), prin care a obținut titlul științific de doctor habilitat (doctor docent în alte sisteme universitare și academice). La aniversarea sa de 60 de ani, Universitatea Liberă Internațională din R. Moldova, prin Departamentul Informațional Biblioteconomic și Institutul de Istorie și Științe Politice, a fost realizat și tipărit un volum special, dedicat personalității lui Ilie Borziac, cercetător, profesor, om
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
consacrate unei etape fundamentale În istoria modernă a României, cum a fost cea a domniei lui Carol I. Plecând de la intenția de a marca Împlinirea a 130 de ani de la proclamarea Regatului, coordonatorii proiectului au lansat o dezbatere În spațiul academic privind rolul instituției monarhice În dezvoltarea statului și a societății, tendințele și particularitățile „modelului” românesc În economie și politică, direcțiile și relațiile diplomatice articulate În a doua jumătate a secolului XIX și Începutul secolului XX, dar și imaginea și reprezentările
CUVÂNT ÎNAINTE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
altul care să-l întreacă în modestie. [...] Când au venit încercările, Mircea Vulcănescu le-a primit senin și încrezător; într-un anumit fel, misterios, se integrau vieții lui religioase. În câteva zile a pierdut tot: avere, glorie, situație socială și academică, familie, libertate. Dar a rămas același. Nu s-a îndoit și nici n-a tăgăduit, a continuat să mărturisească, cu aceeași senină fermitate, credința și încrederea lui de totdeauna. Ce știm cu toții ne e de ajuns ca să înțelegem cât de
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
un ziar, „Trebuința”. În aprilie 1908 e ales membru titular al Academiei Române. Poporanismul în literatură, discursul de recepție din mai 1909, provoacă replica dură a numeroși confrați, în primul rând a lui Titu Maiorescu, al cărui aspru răspuns în forul academic pecetluiește și ruperea relațiilor amicale dintre ei. Poziția agresivă a noului academician, care minimaliza rolul poeziei populare și trecea sub semnul tezismului și al idilismului opera unor mari scriitori, e criticată în articole virulente de „Viața românească”, „Țara noastră”, „Luceafărul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și scriitorii transilvăneni, publicat în „Revista idealistă”, unde erau atacați pe nedrept Ioan Slavici, precum și alți scriitori de peste munți. Ostilitatea față de ceea ce autorul numește „poporanism” (termen prin care înțelegea întreaga literatură de inspirație rurală) se exprimă și într-o comunicare academică din 1911, Metafizica cuvintelor și estetica literară, care de asemenea a provocat reacții violente, mai ales că subtextual combătea și principiile esteticii și criticii literare maioresciene. Din iunie 1909 Z. funcționa ca delegat al României în Comisiunea Europeană a Dunării
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Condus în literatura de imaginație de principii ale clasicismului (seninătate, echilibru, obiectivitate), el se manifestă în gazetărie ca un cronicar și comentator ce nu își ascunde subiectivitatea. Mereu impecabil articulată, fraza lui devine adesea caustică, flagelantă, mușcătoare. Umorul de stil academic coexistă cu polemica acidă, chiar cu virulența pamfletară, generată de ranchiună, de erupții ale orgoliului rănit. Prin obiectul preocupărilor, scrisul jurnalistului e orientat constant spre actualitatea literară, muzicală și teatrală, iar în anii primului război mondial și în cei imediat
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
sprijin al judecăților în materie de literatură și artă e tot idealul clasic. Fără a fi totdeauna explicit formulat, acesta poate fi dedus din criteriile după care își structurează cronicile și articolele, ca și din atitudinile polemice exprimate în comunicările academice Poporanismul în literatură și Metafizica cuvintelor și estetica literară sau în studiile Leon Tolstoi, Romanul și limba română, Literatura românească și scriitorii transilvăneni. Respingând, în proză, copierea naturalistă a realității, preferința pentru patologic a unor „veterinari psihologici, ca Zola”, dezavuând
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
aduse publicării neselective a postumelor. Cerea literaturii române, îndeosebi celei din „provinciile subjugate”, mai multă „imaginație combinativă” (acuza „invenția slabă”), dar îi minimalizează pe George Coșbuc, pe Slavici, pe Octavian Goga, ajungând astfel la diletantismul atât de vulnerabil din discursul academic Poporanismul în literatură. În ansamblu însă, orientarea estetică a lui Z. este de esență clasică (efasarea: „mă păzesc de natura mea, în estetică”), cu deschidere spre modernitate (inserția ordinului de zi al generalului Cernat - considerat „document artistic sugestiv” - în romanul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
2000); bursier al Fundației Alexander von Humboldt (Germania, München, 2004, 2005); cercetător invitat la École des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Franța, 2006); coeditor al Anuarului Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, numerele 1998-2009 și al revistei Xenopoliana. Buletin al Fundației Academice „A. D. Xenopol” (numerele din 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2006); coordonator, Împreună cu Adrian Cioflâncă, al volumului In medias res (2008) și, alături de Alexandru Istrate, al volumului Romantism și modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici (2009); cărți de autor: Istorie și practici discursive
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
caracterul „reacționar” al instituțiilor și politicii românești, de Lucrețiu Pătrășcanu În Un veac de frământări sociale <ref id="12">12 Lucrețiu Pătrășcanu, Un veac de frământări sociale, București, 1945. </ref>, „acoperea” lipsa de referințe argumentate asupra momentului 1881. Până la tratatul academic de Istoria României, din anii 1960-1964, cu volumul relativ la perioada de după 1878 retras, se pare, „În machetă”, orice abatere de la amintita „teză” ar fi semnificat un grav delict. Degajarea scrisului istoric la români de un atât de drastic „clișeu ideologizant
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
a statului și partizani, Încă mulți, special „educați” sau sincer „devotați”, ai formei republicane, una din explicațiile laconicei prezentări a momentului constituirii Regatului de manuale școlare, de cursuri universitare chiar nou editate. În volumul VII, tomul II, din noul tratat academic de Istoria Românilor, amintitului moment i s-a rezervat nici mai mult, nici mai puțin decât un paragraf de numai 13 rânduri <ref id="15"> 15 Ion Bulei, Monarhia și rolul său În viața politică, În Istoria Românilor, vol. VII
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
istorice În școala națională din Moldova a fost elaborată În anul 1990. Autorii concepției menționau că pe parcursul mai multor decenii istoria a fost puternic ideologizată, ignorându-se adevărata istorie, iar manualele școlare la această disciplină reflectă Întru totul starea științei academice. Totodată, cursul de istorie a URSS nu constituie adevărata istorie a popoarelor țării, iar cel al istoriei Moldovei mizează pe relațiile moldo-rusoucrainene. În anul următor, Ministerul Științei și Învățământului al Republicii Moldova a aprobat prima programă pentru școala de cultură generală
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
în 2003 S. are un comitet onorific (Al. Călinescu, Livius Ciocârlie, Mihnea Gheorghiu, Adrian Marino) și un colegiu de redacție format din Sorin Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Cătălina Velculescu (membri), Manuela Anton, Alexandra Ciocârlie, Cristina Balinte (secretari). Cu un caracter pronunțat academic, destinată în primul rând specialiștilor în domeniu, S. reușește să reflecte contribuțiile din comparatismul literar românesc, dar și din cel străin. Cu toate că nu este exprimată programatic, dorința publicației de a păstra o deschidere internațională și interculturală este evidentă și s-
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
învățării și a muncii, Editura Comunicare.ro, București, 2005]. Kapitza, Sergey P., 2001, Information Society and The Demographic Revolution, Institute for Physical Problems, Russia Academy of Sciences, Moscova. Giarini, Orio; Stahel, Walter R., 1989/1993, The Limits to Certainty, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht. Guernier, Maurice, 1980, Tiers-Monde, trois quart du monde, Dunond, Paris. Hawrylyshyn, Bohdan, 1980, Road Maps to the Future: Towards More Effective Societies, Pergamon Press, Oxford. King, Alexander; Schneider, Bertrand, 1991, The First Global Revolution, Simon & Schuster, Londra. László
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de servicii de asistență socială s-a degradat treptat din cauza unui proces de subdezvoltare cronică, presupunându-se că problemele individului pot fi rezolvate automat doar printr-un mecanism administrativ. Încă din primii ani ai tranziției, au fost gândite, în mediul academic și de cercetare, multiple forme de „terapii individuale și sociale” care să atenueze efectele nedorite ale trecerilor rapide de la un sistem la altul. Strategiile de dezvoltare socială propuse de specialiștii din domeniul socialului, însoțite adesea și de exemplul unor cercetări
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetare științifică și publicistică în asistența socială s-a diversificat foarte mult, ajungând la maturitate atât calitativ, cât și cantitativ. Au apărut numeroase cărți de autor, volume colective, studii, monografii, rapoarte naționale și internaționale, rezultate ale unor cercetări comparative. Comunitatea academică și asociațiile profesionale au participat pe parcursul anilor, alături de ministerele de resort, la evaluarea stării sistemului de asistență socială și la dezvoltarea unor direcții de acțiune pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii dintre decidenții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii dintre decidenții politici au folosit aceste cercetări, alții le-au ignorat, iar alții au acționat fără nici o analiză prealabilă a problemelor sociale, contrar propunerilor făcute de comunitatea academică. Analiza problemelor sociale, precum amploarea și severitatea sărăciei, situația socioeconomică a grupurilor cu risc crescut (populația de romi, de exemplu), strategiile de combatere a excluderii și marginalizării sociale, politicile sociale pentru copil și familie, precum și pentru prevenirea și combaterea violenței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]