7,862 matches
-
Aiurea este poleit. Să știi că aici se muncește pentru fiecare cent. Nimeni nu-ți dă nimic - toți ți-ar lua totul. Iar după o perioadă - eu o numesc „timpul limită”, sau „pragul” - îți dai seama că ai, undeva în adâncul sufletului, un gol care doare, care se cere umplut, și căruia începi să-i pui un nume pur românesc: dor. Și iată așa, cum vezi din attache, drumul meu spre Canada începuse în zilele revoluției, chiar fără să fi știut
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
fi refuzat să bombardeze un anume teritoriu. TÎnărul locotenent ar fi fost judecat de un tribunal militar, degradat și Închis pentru mulți ani. Sau nu ar fi refuzat; depusese un jurămînt militar, trebuia, cînd primea ordin, să omoare oameni. Din adîncul unei eprubete se ridicase un asasin. Nu, erou. Pentru că va fi, la rîndul său, ucis de un soldat al armatei adverse și, post-mortem, va primi o medalie. Un altul va ieși un medic vestit. Alți Thomași vor ajunge profesori, ingineri
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
udându-i fața. S-a aplecat și i-a sărutat obrajii pe care i-a simțit mai calzi decât era temperatura în cameră și s-a bucurat. - Ai să-ți revii curând, dragul meu frățior! Te rog! Te rog din adâncul sufletului să-ți revii! Cum îi spun mamei acum? Ce mă fac? Trebuie neapărat s-o anunț și mor de durere când știu cum va primi vestea... Cum s-a întâmplat, Tinu dragă? De ce nu vorbești, fratele meu drag? De ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
când vorbesc și s-a străduit din toate puterile să se miște, să se întoarcă. Și-a dat seama că toate eforturile sunt zadarnice. A oftat adânc și a încercat să înțeleagă, să-și concentreze voința spre altceva. Simțea în adâncul sufletului că numai prin propriul efort de voință va rezista. În acele momente, dacă cineva ar fi urmărit indicatoarele aparatelor la care era conectat, ar fi observat, cu surprindere, desigur, că pulsul i s-a accelerat, că organele vitale îi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fermă, împinsă în față când privea înainte. Nu știa și nici nu ar fi crezut dacă îi spunea cineva că el, bărbatul frumos din fața ei, se minuna în același fel cu privire la ea. După ce a simțit că s-a scăldat în adâncul mării Egee, Eugen părăsi albastrul intens al ochilor ei pentru a poposi în răsăritul de soare descoperit pe buzele roșii, naturale. Da! Avea gură fermecător de frumoasă, cu buze conturate discret și, în același timp, foarte bine desenate de Creatorul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
amintesc mereu? Ce mai pot schimba în tot ce a fost?” ... Era ziua lui aniversară și o invitase... - Te aștept și pe tine. Ești invitata mea specială și nu se poate să lipsești, Iuliana, îi vorbise Relu, privind-o în adâncul ochilor. - Nu știu ce să zic... Știi, este așa..., pe nepusă masă și va trebui să-mi conving părinții să... - Să ce? La vârsta ta mai ceri voie părinților? Ești de comă, băi, Iuliana! Ai împlinit 18 ani, ești majoră, ești stăpână
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
asta? Nu trebuie să înțelegi doar așa..., am răspuns eu bățos, încercând să par că m-a jignit. Eu sunt cu adevărat îndrăgostit de tine și... - Foarte frumos. Mulțumesc! mi-a tăiat ea vorba, zâmbindu-mi și privindu-mă până în adâncul sufletului meu rănit de un refuz la care nu mă așteptam. Când tu ai propus să fim prieteni, am fost încântată, am fost fericită chiar, pentru că aveam nevoie de un prieten mai mare ca mine, iar tu păreai să fii
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dorit să fie fără de sfârșit. Ajunseseră deja aproape de lac și Iuliana s-a smuls de la brațul lui pentru a alerga pe mal, traversând spațiul verde, deși observase plăcuțele cu înscrisuri de interzicere a accesului. De acolo privea în lungul și adâncul lacului într-o liniște exterioară și interioară pe care Eugen a simțit-o și a respectat-o. Nu s-a apropiat de ea, dar a continuat să privească femeia din fața lui, descoperind cu vădită plăcere câtă bucurie se citea pe
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
generos... să nu credeți însă că pe fondul acestui bombardament comparativ subconștientul meu ar fi dezvoltat vreo aversiune față de Victor. nici pomeneală. orice aplicare a teoriei freudiene se prăbușește în fața cazului meu. nicio secundă nu mi s-a dezvoltat în adîncul sufletului vreo reacție de respingere sau, Doamne ferește, de ură față de fratele meu mai mare. nu, dimpotrivă, toată viața l-am admirat sincer pe Victor. m-am simțit apărat și protejat de existența lui. el a fost pentru mine ca un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mai repede. rotițele cu zimți devin mai zgîrietoare întrucît zimții devin mai ascuțiți. Vocea știe că X n-a observat din nou un detaliu esențial. Papagalul doamnei Bordaz a dispărut din colivie. În schimb X a observat altceva, iar în adîncul lui speră că Vocea nu știe ceea ce a reținut el, ceea ce i s-a înfipt acum în creier ca o schijă. Și anume faptul că toate ceasurile din apartamentul doamnei Bordaz s-au blocat la ora 6 și 37 de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
un public masculin ceea ce înseamnă că Domnișoara ri primea în ea energia a zece, a o sută, poate a o mie de bărbați. această mașină sofisticată numită creier prelucra cu o plăcere nebună fantasmele strecurate subtil de Domnișoara ri în adîncul cuvintelor și frazelor sale. Creierul genera apoi forțe pe care corpul n-ar fi reușit să le producă singur, iar Domnișoara ri făcea dragoste, prin mine, cu zece, cu o sută, cu o mie de bărbați în același timp, altfel
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
peste cîteva zile, iar tatăl meu mi-a răspuns calm „nu e nicio problemă, poți să ajungi mîine sau poimîine”. Ușurat, am coborît din tren, ușile glisante ale vagonului s-au închis și trenul s-a pus în mișcare. în adîncul sufletului meu însă vinovăția continua să crească întrucît îi dădusem de înțeles tatălui meu că în acele două zile urma să „lucrez” intens, dar de fapt cel mai mult îmi doream să merg imediat la cinema pentru a vedea un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ameninț, dar să știi că o nouă revoluție se profilează la orizont. revelația pe care am avut-o eu în ce te privește nu va rămîne fără urmări. Viitoarea etapă a omenirii va fi revoluția onirică. te vom elimina din adîncul ființei noastre, din arhitectura care ne structurează accesul la vis. Îți vom tăia capul și vom construi un nou raport social între viață și vis. 34. sunt mort de trei ani. nu vă mint, zac în acest apartament de trei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mușca buzele privindu-mă era limpede că eu trecusem de fapt prin corpul ei, prin mintea ei, prin fantasmele ei și că frisonul fin exprimat de buza de jos era semnul unui cataclism intern, al unui orgasm produs undeva în adîncuri. era ca și cum, urcînd pe un munte, ne-am fi jucat cu niște bulgări călduți rostogoliți pe pantele unui fost torent vulcanic. Dar căldura acelor bulgări nu era decît simptomul unor gigantice declanșări de energie și convulsii chimice petrecute în interiorul scoarței
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cadou pentru un scriitor, dat fiind că toate visele sale pot fi acum reținute ? Gîndește-te, GUȚĂ : de azi înainte nu vei mai suferi nicio pierdere onirică, altfel spus nicio pierdere în materie de vise. tot ceea ce subconștientul tău scuipă din adîncurile sale se transformă în descriere, în cuvînt. îți dai seama ce materie vei avea la îndemînă pentru viitoarele tale romane ? aproape că nici nu va mai fi necesară vreo construcție pentru romanele tale onirice, unele din ele vor fi perfecte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mă invita. Domnișoara ri îmi dădu voie să o conduc la Gara saintLazare pentru a lua trenul spre Deauville-trouville. nimic solemn sau tragic sau dramatic nu se întîmplă între noi în acele momente, nicio presimțire rea nu se născu în adîncul meu. Ultimele sale cuvinte, înainte de plecarea trenului, fură cît se poate de banale, dacă este să țin cont de stilul ei : „nu uitați să mă mai visați din cînd în cînd”. romanul i l-am descoperit chiar a doua zi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
adresa unei bătrîne doamne pe nume Warnotte ? sigur, și mai înțelept ar fi fost să o aștept pe Domnișoara ri să se întoarcă, în mod normal luni la ora prînzului ar fi trebuit să fie înapoi la Paris, dar în adîncul meu simțeam că nimic nu mai era sigur și că absența Domnișoarei ri ar putea fi de lungă durată... Dimineața de duminică este un moment ingrat în unele cartiere ale Parisului, mai ales în cele care găzduiesc viața de noapte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sens unic al mașinilor pe Calea Victoriei, artera istorică a Bucureștiului care trecea chiar prin fața Casei monteoru. omul speranțelor mele își făcu apariția după trei sau patru minute și aproape că mă făcu să rîd. m-aș fi așteptat ca din adîncurile Casei monteoru să iasă o făptură misterioasă, o siluetă cu patină gotică, un fel de Dracula sau măcar cineva care să semene cu celebrul vampir incarnat de Băla Lugosi, într-un film american mut din 1931. Dar nu, spre noi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
iubești frumusețea, luxul, pe care eu nu ți le pot da. - Și să-mi iau atunci un amant, care să-mi facă lux, și tu să trăiești de pe urma lui, nu? - Olimpio, frumusețea mea, făcu Stănică, urcîndu-se înpat, mă atingi în adâncul sufletului. Sunt legat de tine pentru vecie, uniunea noastră va fi pildă de constanță și lealitate. Lasă-ma să muncesc pentru tine, să-ți fac un altar demn de frumusețea ta. Ai să vezi tu cine e Stănică! - Suflă-n
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la el, însă, nu venea nici o rudă. Pentru ce? Olimpia dovedise un caracter acru și declarase de la început că e sătulă de rude. Astfel, Stănică nu fusese în măsură de a o prezenta multelor sale rubedenii, ceea ce îl jigni în adâncul sufletului. Lipsind această formalitate de deferență, rudele lui, surori, frați, unchi, mătuși, cumnați și cumnate, refuzară să-l viziteze, fără ca totuși să-i facă vreo aluzie oricât de puțin malițioasă asupra Olimpiei, și amintind mereu în chip cordial, în corespondență
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și au scăpat cu slujbă bisericească. Mă bat cu pumnul în piept că n-am făcut maslu pentru îngerașul meu. Ce vrei, domnule, cel mai mare intelectual, și e înfrînt de misterul universului și se întoarce la înțelepciunea poporului. În adâncul sufletului meu am fost totdeauna creștin ortodox, dar de-aici încolo devin practicant: am să postesc, să țin tradiția, să dau exemplu eu ca intelectual, ca om luminat ce sunt, noilor generații. Asculți, unchiule? Îți comunic ceva confidențial. Mi-a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
te mai întreb? Fasole mănânci, acritură în zilele de post? Anul ăsta nu mi-a ieșit varza, s-a făcut toată neagră și băloasă ca melcul strivit. Popa Țuică puse repede mâna în capul Aurichii și începu să cânte din adâncul plămânilor lui: -Domnul și Dumnezeul nostru Isus Cristos: cu darul și cu îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pre tine, Aurelio, și să-ți lase toate păcatele. Și eu, nevrednicul preot și duhovnic, cu puterea ce-mi este
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe aceste fiice cum se izgoneșterăul de la casă; și zic așa: "Blestemu-te pre tine, începătorul răutăților și al hulei, începătorul împotrivirii, și izvoditorul vicleniei; blestemu-te pre tine, cel lepădat din puterea luminii cei de sus și surpat jos întru întunericul adâncului pentru înălțare; blestemu-te pre tine și pre toată puterea cea căzută următoare voii tale; blestemu-te pre tine, duh necurat cu Dumnezeu Savaot, și cu toată oastea îngerilor lui Dumnezeu, cu Adonai, cu Eloi, Dumnezeu cel atotputernic; ieși și te depărtează
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
depuse pentru găsirea fericirii. Astfel nu se mai poate vorbi de o dorință individuală, ci de o trăire care trebuie realizată prin deschiderea spre minunea și misterul celuilalt. O astfel de atitudine face posibilă gustarea acelei fericiri care răsună în adâncul inimii proprii, de fiecare dată când este redescoperită ca fiind prezentă în propria ființă creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta este esența oricărei fericiri despre care vorbește sfântul Augustin atunci când spune: Mare ești, Doamne, și cu adevărat vrednic
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pupila... O dată se făcu fleașcă inimioara Cârmaciului. Domnule, francmasonul nu-i de ici, de colea, dumnealui suferă! Crucea și paștele mă-sii de derbedeu!..." Pune el gura pe muștiucul puturoșeniei de țeavă, ce-și petrecuse veacul tot răsucindu-se prin adâncuri, și unde nu începe Comandantul Suprem a lăcrima, cu aprinsă dragoste și părintească dojană în glas: Ieși afară, ieși afară! Cei ce te-au pârât plecară... Astălalt dinăuntru, pehlivanul, din spirit de domnișoreală, continua să se dea rănit. Că nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]