17,588 matches
-
familie bi-parentală cu a celor care trăiesc într-o familie divorțată (294) și, în sfârșit, cu a celor care au pierdut un părinte prin deces (70 de adolescenți, cel mai adesea tatăl: 54, mama: 13, ambii părinți: 3). Comparați cu adolescenții provenind din familii intacte, cei din familiile divorțate prezintă mai multe semne de suferință și o scădere a stimei de sine. Ei au, de asemenea, mai puține rezultate bune la școală și episoade mai frecvente legate de consumul de alcool
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
școlare mai slabe decât cele ale băieților cu familii intacte și chiar decât ale fetelor din familii divorțate. Aceste concluzii epidemiologice și constatări obținute cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar sunt asemănătoare propriilor noastre constatări asupra unei populații de adolescenți care au apelat la consultație. SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și chiar decât ale fetelor din familii divorțate. Aceste concluzii epidemiologice și constatări obținute cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar sunt asemănătoare propriilor noastre constatări asupra unei populații de adolescenți care au apelat la consultație. SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apelat la consultație. SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem un procent de episoade depresive la adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent este cu atât mai mare cu cât părinții prezintă o tulburare anxioasă adăugată stării depresive: dacă unul dintre părinți prezintă un episod depresiv major, avem un procent de episoade depresive la adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescent de 13%; această frecvență este de 22% dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți deprimați. După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dacă este vorba de o agorafobie și de 26% în caz de tulburare de panică. În anchetele ascendente, Bouvard (1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți deprimați. După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1987) găsește un procent de tulburări depresive de 37,76% la părinții cu adolescenți deprimați. După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
După Strober (1988), 72% dintre familiile adolescenților deprimați major au tulburări afective. Kandel și Davies (1982) au găsit o corelație semnificativă între tulburările depresive ale adolescentului și cele ale părinților. În cadrul propriei noastre populații clinice, formate din 102 cazuri de adolescenți deprimați care au apelat la consultație, am găsit 25% mame anxio-depresive, procent mai ridicat (36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
36%) în caz de episod depresiv major, și procente mai mari atunci când este vorba de fete: 50% dintre fetele deprimate au o mamă cu patologie anxio-depresivă (21% dintre băieții deprimați au o mamă anxio-depresivă, semnificație: p < 0,05). Pe ansamblul adolescenților deprimați, tatăl prezintă mai rar decât mama (11,5% contra 25%) probleme anxio-depresive. Totuși, în episodul depresiv major (Tabelul 4-I), 33% dintre băieți aveau un tată anxio-depresiv (contra 27% la fete) în timp ce mama este mai rar anxio-depresivă (21% contra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anxio-depresive. Totuși, în episodul depresiv major (Tabelul 4-I), 33% dintre băieți aveau un tată anxio-depresiv (contra 27% la fete) în timp ce mama este mai rar anxio-depresivă (21% contra 50% la fete). TABEL 4-I Probleme de sănătate ale părinților la adolescenții suferind de EDM EDM Mamă anxio-depresivă Tată anxio-depresiv Băieți 21% 33% Fete 50% 27% În populația generală, aceste corelații sunt mai dificil de stabilit în măsura în care, în mod obișnuit, nu dispunem decât de chestionarul adolescentului. Bailly și colab. (1990) constată că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Probleme de sănătate ale părinților la adolescenții suferind de EDM EDM Mamă anxio-depresivă Tată anxio-depresiv Băieți 21% 33% Fete 50% 27% În populația generală, aceste corelații sunt mai dificil de stabilit în măsura în care, în mod obișnuit, nu dispunem decât de chestionarul adolescentului. Bailly și colab. (1990) constată că adolescenții veniți la prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suferind de EDM EDM Mamă anxio-depresivă Tată anxio-depresiv Băieți 21% 33% Fete 50% 27% În populația generală, aceste corelații sunt mai dificil de stabilit în măsura în care, în mod obișnuit, nu dispunem decât de chestionarul adolescentului. Bailly și colab. (1990) constată că adolescenții veniți la prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de adolescenți „la prima consultație”. Probleme de sănătate ale părinților Probleme de sănătate ale tatălui ale mamei Non-deprimați 14% 13% Prost dispuși 23
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de adolescenți „la prima consultație”. Probleme de sănătate ale părinților Probleme de sănătate ale tatălui ale mamei Non-deprimați 14% 13% Prost dispuși 23% 27% Depresivi majori 34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de adolescenți „la prima consultație”. Probleme de sănătate ale părinților Probleme de sănătate ale tatălui ale mamei Non-deprimați 14% 13% Prost dispuși 23% 27% Depresivi majori 34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Prost dispuși 23% 27% Depresivi majori 34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile cu copii și adolescenți deprimați și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv. Comparația dintre familiile cu copii și adolescenți deprimați și familiile cu adulți deprimați (Neuman și colab., 1997) arată că frecvența apariției tulburărilor de dispoziție în primul grup este de două până la trei ori mai mare decât în al doilea. Ținând cont de acest rezultat, autorii trag concluzia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în apariția depresiilor precoce (cu debut în copilărie sau adolescență) decât în depresiile adultului. Kovacs și colab. (1997) s-au întrebat dacă prezența antecedentelor familiale de tulburare de dispoziție era un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice non-timice. Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat la consultația psihiatrică pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]