12,537 matches
-
de joc și acela al privitorilor, un stadion poate să aibă gazon natural, ori acoperiș retractil. Reflectarea spațiului sportiv, în strânsă legătură cu aspectele distincte ale fiecăruia dintre domeniile vieții particulare, arată spațiul aranjat după relația socială (sportivi, vestiar, coechipieri, adversari, public plătitor diferit social, organizatori, public, spații sanitare, spații de comerț, spații de securitate), constituie obiectul comunicărilor speciale (morală, ordonată, sportivă, muzicală, arhitectonică etc.). Colosseumul arăta prin nivelul aranjării de jos în sus al publicului, al privitorilor, statutul senatorilor, cavalerilor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
dinții trimit la boală, fruntea înseamnă mentalitate, fundul se referă la umilință, inima la iubire, genunchii la flexibilitate, limba la sexualitate. Codurile sunt entități dinamice. În cadrul solidarității contractuale dintre emițătorul sportiv și receptorul public, trebuie decodificate relațiile între coechipieri și adversari, codul de comunicare între coechipieri utilizând adesea limbaje cifrate. inserția în spațiul sportiv este garantată printr-un control instituit la intrarea în stadion sau în dreptul de a privi la televizor, regulile de compromis sunt intenționale, ele rezultă dintr-un calcul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fie între doi jucători/simplu, fie între două echipe a câte doi jucători/dublu, jucătorii folosesc o rachetă pe bază de racordaj pentru a lovi o minge de cauciuc acoperită cu pâslă peste fileu, mingea trebuind să ajungă în terenul adversarului. originar din Anglia, la începutul secolului al XIX-lea, tenisul s-a răspândit mai întâi în lumea engleză, în special la persoanele bogate, în clasele superioare, tenisul este acum un sport Olimpic și este jucat indiferent de bani, de vârstă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
suportul credinței într-o lume superioară a transcendenței. Comunicarea corpului sportiv depinde de un ritm special, clasificabil alert sau lent, care depinde de emoții, sentimente și atitudini ale sportivului (dansul pe gheață), antrenat să placă suporterilor spectatori și să învingă adversarul în competiții. Codul sportivității depinde în mod dinamic de religiozitate, păstrând sistemul eterogen al artelor cu trimitere spre artele non-verbale, cu regulamente sociale, cu rutină păstrată în ceremonial. Un individ izolat nu este sportiv, acțiunea sportivă este una socială. Nu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
existând o gramatică a gesturilor potrivită fiecărui sport și fiecărei probe, gramatică predată de antrenor, efectuată de sportiv, notată de arbitru și plăcută suporterilor. Recomandările despre modul practic al mișcării membrelor, al feței sportivilor depinde de distanța față de coechipier, față de adversar, față de public, prin fairplay, bună cuviință, demnitate, moderație, dorință pentru ordine, reținere, prudență, sobrietate, prin care se deosebesc adevăratele pot fi urmărite în spectacolele sportive. Comunicarea sportivă are o forță specială, căci nu este doar constativă, reprezintă o performanță, se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Tulis Cicero (10643 î. Chr.) urmează studii de drept, filosofie și retorică la Roma și în școlile din Grecia. Chestor în Sicilia. Reputat avocat, el a avut o fulminantă carieră politică, devenind, pe rând, edil, pretor și consul. Exilat de către adversarii politici pentru un an (58 î. Chr.). Dintre lucrările sale cu caracter filosofic, merită menționate: De republica (Despre stat); De legibus (Despre legi); De natura deorum (Despre natura zeilor); De divinatione (Despre divinație); De fato (Despre destin). Cicero a avut
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Pe câmpul de luptă trebuie să ai prezență de spirit și inspirație. Cu o condiție însă: să realizezi că acolo totul e pe viață și pe moarte. Și vorba ceea, câștigă iuțela ta de mână și nebăgarea de seamă a adversarului”... Furat de gânduri, locotenentul Făgurel abia a băgat de seamă că soarele le dădea binețe deja. Era o zi de toamnă plină. Toaibă l-a simțit pe locotenent că se foiește pe banchetă și și-a descoperit fața, privind în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
raportul dintre instanțele comunicării lirice etc. Se sugerează, astfel, că lectura e și trebuie privită ca un câmp de război, cu tot ce presupune aflarea în perimetrul lui; fiecare cititor e un luptător, care trebuie să-și asume riscurile luptei; „adversarul” e, mai mereu, neașteptat (nu atât fiindcă o carte s-ar alege la întâmplare, cât, mai ales, din pricina conținutului insolit al oricărei scrieri originale): tu alegi câte-un rănit aleatoriu; cititul e în libertate / deplină; de carte trebuie să te
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și îi va avea drept apărători prea puțin energici doar pe aceia care ar urma să aibă foloase din orânduirile cele noi. Ajutorul prea puțin energic al acestora din urmă își are izvorul, pe de o parte, în teamă de adversari, întrucât aceștia au legile de partea lor, iar, pe de altă parte, în neîncrederea oamenilor, care, într-adevăr, nu cred în lucrurile noi decât atunci când constată că ele se verifică printr-o îndelungată experiență. Urmează de aici că, ori de câte ori un
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
întrucât aceștia au legile de partea lor, iar, pe de altă parte, în neîncrederea oamenilor, care, într-adevăr, nu cred în lucrurile noi decât atunci când constată că ele se verifică printr-o îndelungată experiență. Urmează de aici că, ori de câte ori un adversar are prilejul de a lovi, o face cu patimă de partizan politic, pe când ceilalți se apără fără vlagă; astfel încât cel ce vrea să introducă legi și orânduiri noi și se sprijină pe aceștia este în primejdie de a nu izbuti
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lui; deci Alexandru VI nu putea să aibă încredere în nici una dintre forțele respective, deoarece ele aparțineau în întregime familiilor Orsini și Colonna și partizanilor lor. Trebuia ca această situație să fie schimbată și să se provoace tulburări în statele adversarilor, pentru a putea pune stăpânire pe o parte dintre ele. Lucrul acesta a fost ușor; papa i-a avut de partea lui pe venețieni, care, din alte motive, îi aduseseră pe francezi în Italia; lucru pe care el nu numai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fi putut, cu siguranță, să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci, dacă n-ar fi fost cavaleria, care să-i lovească pe spanioli, aceștia i-ar fi nimicit pe adversari. Cunoscând ceea ce lipsește atât unei infanterii, cât și celeilalte, se poate alcătui o altă nouă, care să reziste cavaleriei și să nu se teamă de infanterie; lucru care va fi cu putință atât prin noul model al armelor, cât și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
din când în când, razna pe unde poftește ea. în acel Ev Mediu deosebit de frământat de tot felul de războaie, nimeni nu se putea considera înconjurat numai de prieteni. Nici chiar Charlemagne, care nu mai era un împărat oarecare. între adversarii lui, fățiși sau ascunși, a apărut, la un moment dat, unul mai îndârjit decât toți ceilalți. Era contele Girard, stăpânitor al castelului Vienei și al pământurilor înconjurătoare. Cum, pe atunci, de la vorbă la faptă nu era nici măcar un pas, cei
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
era și posesorul unor titluri care îi permiteau să obțină șefia acelui tribunal. Pe care să-l dirijeze în așa fel încât să obțină condamnarea. Licențiat în drept canonic, el era și doctor în teologie. Foarte interesați în lichidarea temutului adversar, englezii s-au dovedit încântați ca procesul să intre pe mâini franceze. Condamnarea ar fi apărut în ochii mulțimii ca una perfect justificată, iar ei s-ar fi simțit protejați în fața oricărei acuzații. în atingerea acestui scop murdar, ei au
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
încheiem ziua bine, rogu-te să citești cu glas plin aceste rânduri. Am luat din mâna călugărului cele câteva pagini. ― Să citesc rând cu rând tot ce scrie aici, sfințite? ― Numaidecât, fiule. Altfel nu vom putea pătrunde în mocirla gândirii adversarilor secularizării. ― Întâi am să citesc din Scrisoarea Sfântului Calinic de la Cernica, adresată ministrului Cultelor pentru a nu seculariza averile Mănăstirii Frăsinei. Și spune Sfântul Calinic: “Nu vă puteți închipui cât de grozav mă izbi acel anunț, puindu-mă din nou
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
zi, am descoperit că puteam să joc fără tablă. Șah orb. Și, firește, mi-a făcut plăcere să-mi demonstrez posibilitățile la acest capitol nou. La început, mă mulțumeam să joc cu spatele la tablă, notând mutările pe o foaie de hârtie. Adversarii îmi anunțau răspunsurile lor. Ulterior, am complicat puțin regia acestui spectacol. Stăteam singur într-o cameră, lângă un telefon, iar adversarii mei în altă cameră. Eu fără tablă, ei cu tablă și ne comunicam mutările la telefon... Până când, într-o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
la acest capitol nou. La început, mă mulțumeam să joc cu spatele la tablă, notând mutările pe o foaie de hârtie. Adversarii îmi anunțau răspunsurile lor. Ulterior, am complicat puțin regia acestui spectacol. Stăteam singur într-o cameră, lângă un telefon, iar adversarii mei în altă cameră. Eu fără tablă, ei cu tablă și ne comunicam mutările la telefon... Până când, într-o altă zi, am descoperit că nu mai aveam nevoie nici de adversari. Puteam să-mi fiu eu însumi adversar. Am început
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Stăteam singur într-o cameră, lângă un telefon, iar adversarii mei în altă cameră. Eu fără tablă, ei cu tablă și ne comunicam mutările la telefon... Până când, într-o altă zi, am descoperit că nu mai aveam nevoie nici de adversari. Puteam să-mi fiu eu însumi adversar. Am început să joc singur, gândind pe rând din perspectiva albului și a negrului. Am făcut asta mai întîi la tablă. Mutam piesa albă, pe urmă îmi combăteam intențiile cu piesele negre. Acest
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
telefon, iar adversarii mei în altă cameră. Eu fără tablă, ei cu tablă și ne comunicam mutările la telefon... Până când, într-o altă zi, am descoperit că nu mai aveam nevoie nici de adversari. Puteam să-mi fiu eu însumi adversar. Am început să joc singur, gândind pe rând din perspectiva albului și a negrului. Am făcut asta mai întîi la tablă. Mutam piesa albă, pe urmă îmi combăteam intențiile cu piesele negre. Acest joc, nu știu dacă vă dați seama
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și mă sfâșiam și mai mult. Începeam să mă suspectez pe mine însumi și, cumva, să mă apăr de propria mea umbră sau s-o urmăresc bănuitor pe furiș ca să-i aflu intențiile. Cel care mă privea din oglindă era adversarul meu. Trebuia să nu mă uit în ochii lui ca să nu mă divulg. Trebuia să mă feresc de mine însumi și trebuia să mă lovesc pe ascuns. Astfel, tot ce până atunci fusese clar în raporturile cu mine însumi a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
se strecurau în sală și se informau discret dacă nu cumva numele lor fusese pronunțat între timp. Sânt lucruri știute, dealtfel. De mai multă vreme, Robespierre nu mai luase cuvântul în Convenție și tocmai asta îi punea pe gânduri pe adversarii săi; se întrebau ce se pregătea în spatele perdelelor albastre care atârnau la geamurile camerei lui din rue Saint-Honore. Căci impenetrabilul Robespierre era și mai de temut când tăcea. Furtuna care plutea în aer amenința oare să le măture capetele? Le
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
înaintea imprimării, spre examinare comitetelor. Dar spre seară, plimbîndu-se pe Champs Elysees cu Eleonore Duplay, Robespierre a privit liniștit soarele ce cobora în spatele arborilor și a spus: Va fi timp frumos mîine". Semn că nu se temea prea tare de adversarii săi... În aceeași seară, în sala de deliberări a Comitetului Salvării Publice, care fusese dormitorul reginei, Saint-Just, a cărui prietenie cu Robespierre era binecunoscută, își redacta discursul pentru a doua zi sub privirile îngrijorate ale celorlalți. "Tu scrii acolo actul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-i mulțumesc pe toți? Înțeleg că de sentința mea depind foarte multe. Nu e vorba doar de un om. E vorba de toate patimile care s-au învolburat în jurul acestui om. Dacă pronunț achitarea, vor urma răzbunări sângeroase. Dacă nu, adversarii lui Robespierre se pot deda la noi excese. Și toate acestea din vina mea... Îmi aduc aminte că într-o noapte m-am dus la o prietenă care lucra la un spital. Ningea liniștit ca în poveștile de Crăciun, iar
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Eu cred că nu s-a petrecut nimic... interveni Bogdan. Multe actrițe nu sânt altceva declt simple mașini de fabricat plăcere. Ceea ce mă miră însă e că bărbatu-său i-a cruțat viața. ― Așa se întîmplă de obicei: suprimi pe adversarul cel mai periculos, care, la rîndu-i, te-ar putea ataca, am spus eu. ― Racine a făcut altfel, reluă Mihaela, a otrăvit-o pe femeia infidelă, pe actrița La Duparc. ― Care Racine, autorul Andromacăi...? făcu Amely. ― Da, da,' chiar el. ― Habar
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
intrat, la întîmplare, într-una din cafenelele de pe bulevardul Elisabeta. La o masă, Bogdan își sorbea tacticos șvarțul. Fiind un virtuos al biliardului ne-am apucat să jucăm câteva partide de carambolaj. Am pierdut pe toată linia, ceea ce făcu pe adversar să constate: ― Azi nu prea ești în formă. Înainte de plecare, Bogdan (referindu-se la "familie") mă întrebă: ― Ce faceți mîine? (A doua zi era duminică.) Dacă n-aveți vreun proiect, veniți la noi. ― Imposibil, dragul meu. ― De ce? ― Pentru că... ne-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]