24,560 matches
-
Ești prea aspră cu tine. Vino aici mâine dimineață la prima oră. — Of, dragostea mea... cât aș vrea să pot... Mătușa Zeliha a Întors chipul neliniștit de parcă ar fi putut-o monitoriza prin receptor. — Se așteaptă să mă duc la aeroport să-i Întâmpin. Sunt singura din familie care conduce, ai uitat? Aram a tăcut, admițând lucrul ăsta. — Nu-ți face griji, a șoptit mătușa Zeliha. Te iubesc... te iubesc atât de mult... Să dormim acum. De Îndată ce a Închis telefonul, mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
haine mai groae? a Întrebat Rose, În ciuda faptului că existau trei motive principale ca să n-o facă: pentru că pusese Întrebarea asta și mai Înainte, pentru că-și făcuse deja bagajul și pentru că se aflau chiar În momentul ăla În drum spre Aeroportul Tucson și era oricum prea târziu pentru astfel de Întrebări. Oricât de tentat ar fi fost să-i amintească soției sale aceste trei motive, Mustafa Kazanci a dat din cap fără să-și ia ochii de la drum. În ziua În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
soției sale aceste trei motive, Mustafa Kazanci a dat din cap fără să-și ia ochii de la drum. În ziua În care era programat zborul, Rose și Mustafa au plecat de acasă la patru după-amiaza ca să ajungă cu mașina la aeroport. Aveau două curse de făcut: una scurtă și una lungă. Mai Întâi aveau să zboare de la Tucson la San Francisco și apoi de la San Francisco la Istanbul. aceasta fiind prima ei călătorie Într-o țară În care engleza nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să călătorească În străinătate, Însă producătorii ar fi trebuit să pună un avertisment pe colecție insistând ca privitorii să nu urmărească toate cele șase DVD-uri unul după altul, să nu „călătorească“ În mai mult de o țară odată. La Aeroportul Internațional din Tucson au intrat În fiecare magazin, ceea ce Însemna un chioșc și un stand cu suveniruri. În ciuda firmei ostentative pe care scria AEROPORT INTERNAȚIONAL (un nume care i se dăduse datorită zborurilor În afara țării, În Mexic, care era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
DVD-uri unul după altul, să nu „călătorească“ În mai mult de o țară odată. La Aeroportul Internațional din Tucson au intrat În fiecare magazin, ceea ce Însemna un chioșc și un stand cu suveniruri. În ciuda firmei ostentative pe care scria AEROPORT INTERNAȚIONAL (un nume care i se dăduse datorită zborurilor În afara țării, În Mexic, care era la distanță de numai o oră cu mașinaă, aeroportul era atât de modest, Încât semăna cu o autogară de prin zonă și nici măcar Starbucks nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
magazin, ceea ce Însemna un chioșc și un stand cu suveniruri. În ciuda firmei ostentative pe care scria AEROPORT INTERNAȚIONAL (un nume care i se dăduse datorită zborurilor În afara țării, În Mexic, care era la distanță de numai o oră cu mașinaă, aeroportul era atât de modest, Încât semăna cu o autogară de prin zonă și nici măcar Starbucks nu-și dădea interesul să deschidă o filială acolo. Totuși de Îndată ce a intrat În magazinul de suveniruri, Rose a reușit să găsească numeroase daruri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Încă Încredințată că avea o relație bună cu Armanoush. La fel de Încrezătoare ca și În faptul că Marea Britanie suferise cele mai mari pierderi În ttimpul celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi au aterizat la San Francisco. Imediat ce au intrat În aeroport Rose a fost cuprinsă iarăși de febra cumpărăturilor: bunătățuri pentru drum. Fusese atât de nefericită cu firimiturile servite la primul zbor, Încât luase frâiele problemei În propriile ei mâni. Deși Mustafa Încerca din răsputeri să-i explice că Turkish Airlines
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
opt simits de la un vânzător ambulant În fiecare duminică dimineață. Totuși Armanoush s-a uitat indiferentă la mâncare. A amestecat absentă ceaiul câteva clipe, apoi s-a Întors spre mătușa Zeliha și a Întrebat: — Pot să vin cu tine la aeroport s-o luăm pe mama? — Sigur, o să mergem Împreună, a spus mătușa Zeliha și apoi le-a tradus tuturor cuvintele ei. — Vin și eu, a intervenit bunica Gülsüm. — Bine, mamă, o să mergem toate Împreună. — Vin și eu, i-au scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
luat o lingură mare și a Început să Împartă ashure dintr-o oală imensă În boluri mici de sticlă, câte o lingură și jumătate În fiecare. Se Întreba de ce mătușa Zeliha nu voia s-o ia și pe ea la aeroport. Cu siguranță era destul loc În mașină. I-a trecut prin minte că poate mătușa Zeliha Încerca s-o țină departe de musafiri. Asya observase că maică-sa nu fusese deloc Încântată la vestea că Mustafa se Întorcea acasă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Armanoush a răspuns: — Genocidul. — Nu cred că asta se potrivește cu tiparul tău. Asya i-a zâmbit mătușă-sii trecând peste traducere. În clipa aceea mătușa Zeliha și-a făcut apariția În bucătărie Înarmată cu poșeta. — Ei bine, pasagerii pentru aeroport, e timpul să plecăm! — Vin cu voi, a spus Asya aruncând ligura pe blatul de bucătărie. — Am vorbit deja despre asta, a răspuns mătușa Zeliha pe un ton indiferent. Însă vocea aceea parcă nu era a ei. Se strecurase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de sub pământ. Privind pe fereastra bucătăriei cu lingura În mână, Asya a oftat văzând mașina Alfa Romeo de un argintiu metalizat plecând. — Vezi? s-a Întors ea spre Sultan al Cincilea. Mătușa Zeliha nu voia să merg cu ele la aeroport. Iar e rea cu mine. Ce prostie din partea ei să-și dezvăluie latura vulnerabilă seara trecută când merseseră la băut! Ce prostie din partea ei să creadă că În sfârșit Învinseseră bariera dintre ele. Nu va dispărea niciodată de tot. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
s-a făcut poftă nu atât de o țigară, cât să fumeze acea țigară Împreună cu Caricaturistul Alcoolic, deși faptul că-i era atât de dor de el o surprindea. Mai erau cel puțin două ore până când se Întorceau musafirii de la aeroport. De altfel, chiar dacă Întârzia, cui avea să-i pese? și-a zis. Câteva minute mai târziu, Asya a Închis Încet ușa În urma ei. Mătușa Banu a auzit ușa, Însă Înainte să o poată striga, Asya se strecurase deja afară. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aminte, Într-un mod mai subtil decît fleacurile de care se lăsa mai Întîi ispitit, de călătoria pe care o făcuse. În Mexic, Își amintise că nu mai avea prea multe lingurițe acasă, astfel că Își cumpărase trei duzini. La aeroport, lingurițele rînduite În bagajul de mînă declanșaseră soneria detectorului electronic de arme de foc, devenit cu prilejul ăsta detector de lingurițe de cafea. Datorită poliției mexicane, François Învățase să pronunțe corect cucharilla de café. Ah! Dacă ar putea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
niște adepți ai sectei Calea Săbiei, oameni meticuloși care te atacă zbierînd Kâtsu! Sabia adversarului tău se ridică. Tôtsu! Craniul ți-a fost despicat În două. Avusese nevoie de un ceas deșteptător ca să nu Întîrzie a doua zi dimineața la aeroportul Mirabel, unde urma s-o aștepte pe Delphine. Venea să stea cu el cîteva zile. Angajase o limuzină. Nu voia să se ducă s-o aștepte cu autobuzul și nici cu taxiul. O chemase În ajutor. Se refugiase la Montréal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dar poate că ar fi băut la Seul un excelent sake sec, fără adaos de alcool și de zahăr. Dusese vreme de cîteva luni o viață de star rock - viața unui star rock de mîna a doua! -, dînd interviuri pe aeroporturi, plictisindu-se În apartamente de hotel de lux, unde comanda șampanie și somon afumat În plină noapte spre a se consola că era singur. La cinci dimineața, se ducea să scotocească În minibar și după ce se Îmbăta, dădea telefoane unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
că o Întîlnire fixată nu se poate concepe decît la dimensiunea Întîlnirii ratate. Oamenii Îi așteptau cartea, ceea ce era măgulitor pentru el, dar cartea nu intrase În librării, așa cum uneori avioanele nu mai aterizează niciodată, deși oamenii au venit la aeroport ca să aștepte pasagerii. Și de atunci, de cinci ani de zile, nu În cabina unui Boeing 747 i se părea lui François că se instalează cînd se așeza În fața mașinii de scris, ci la bordul Vasului fantomă. Continuase să lucreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pielea goală: zeci și zeci de băieți. Eu Îmi păstrasem chiloții. Nu eram obișnuit cu vizitele medicale la școală. Nu la școala doamnei Marie-Isaure aș fi putut vedea așa ceva. Acum aveam unsprezece ani și locuiam Într-un oraș care avea aeroport internațional și număra mai mult de o sută de săli de cinema, un oraș care era capitala unei țări. Alături de colegiul din Bruxelles, școala mea de la Avignon părea coliba unui cioban. Am fost puși să suflăm În niște baloane, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
De ce lansarea unui film nu era rapidă, precum aceea a unor artificii? La un vechi aparat de radio, la care doar undele scurte se mai prindeau, am aflat, În ciuda paraziților și a variațiilor de sunet, că niște divizii aeropurtate ocupau aeroportul din Praga. Trupele pactului de la Varșovia invadaseră Cehoslovacia În seara din ajun, la orele douăzeci și trei, În timp ce vilegiaturiștii adunați pe faleză aplaudau focul de artificii mexican. Era noaptea de 20 spre 21 august 1968. S-a făcut ziuă, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mi-i poate avansa asumîndu-și toate riscurile Îmi serviseră ca să-i ofer cîteva pahare de șampanie cu suc de portocale lui Jennifer În ultima noapte pe care o petrecuse la Paris - a refuzat să mă lase s-o Însoțesc la aeroport și ne-am sărutat pentru ultima oară lîngă portiera unui taxi. Cu banii rămași, am plătit cheltuielile agenției, garanția și chiria pe prima lună la noul apartament ale cărui Încăperi Delphine a vrut să le zugrăvească imediat. Delphine este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sfârșitul lunii. Dar ai cărți de credit... Dacă scot toți banii, nu voi putea plăti la timp. Atunci nu-ți mai face griji pentru bani. Dacă poți plăti tu biletul de avion, mă ocup eu de restul. Te iau de la aeroport cu limuzina, grație verișoarei mele Zelda, și dormim la ea. Sau ne cazează ea la vreun hotel fițos. Plătesc eu taxiul și mesele, le deduc din impozite - cheltuieli pentru firmă. — Ești foarte generoasă, mulțumesc, dar.... Invitația suna minunat, Însă Kitty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ia. Uite adresa și telefonul meu din New York. Ne vedem la sfârșitul lunii. Nu vii să-ți iei bagajul? — Nu, nu am bagaj. — Cum nu ai bagaj? Am venit aici pe neașteptate. Se Îmbrățișară și Își luară rămas-bun. Kitty străbătu aeroportul LAX cu o geantă mică, puțini bani și fără să aibă nici cea mai vagă idee cum va ieși excursia ei spontană. După ce coborâse din avion, Începuse să se simtă mai veselă, mai deschisă la orice ar fi urmat, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
L.A., nerăbdătoare să o vadă pe Desert Rose, căutându-i fața prietenoasă În mulțime. Se uită În toate părțile, dar Desert Rose nu se zărea nicăieri. Așteptă câteva minute- nimic. Devenea din ce În ce mai neliniștită. Nu-și putea permite un taxi de la aeroport până În centrul L.A.-ului, nu avea nici măcar o hartă și nu știa nimic despre oraș. Santa Monica era doar un nume abstract În mintea ei, la fel de greu de localizat ca Marte. Nu avea telefon mobil, deci nu o putea suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
era doar un nume abstract În mintea ei, la fel de greu de localizat ca Marte. Nu avea telefon mobil, deci nu o putea suna pe Desert Rose ca să vadă ce se Întâmplase. Asta era tot? Aventura ei se termina lamentabil În aeroport? Se Întoarse În zona În care se recuperau bagajele, căutând-o pe Olga, dar rusoaica plecase. Alergă afară, sperând să o găsească În parcare. Nimic. Intră din nou În terminalul de sosiri. Se hotărî să sune de la un telefon public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
returnat. Nu am avut niciodată unul personal. Le urăsc. Kitty luă mobilul și formă numărul. Desert Rose părea foarte obosită și mormăia ceva În receptor, cum că lucrurile se schimbaseră. Verișoara ei Zelda nu o putuse lua pe Kitty de la aeroport. Se certaseră foarte rău, dintr-o neînțelegere asupra modalității de abordare a lui Charlie. Zelda o sfătuise să flirteze mai mult cu Charlie, Desert Rose nu fusese de acord și Își sfidase verișoara. Pe scurt, zicea Desert Rose, Zelda nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Ei bine, iată-mă! Îți mulțumesc că m-ai scos de-acolo! Se Întoarse și i-o prezentă pe Diane. Desert Rose, ea e Diane, o veche prietenă a mea din New York. Acum locuiește aici. Ne-am Întâlnit Întâmplător la aeroport. Ea m-a salvat. — Bună, Diane, mă bucur să te cunosc, spuse Desert Rose, părând mai interesată de papuci decât de Diane. Care Îți plac mai mult, cei albaștri cu flori sau cei negri cu sclipici? — Și mie Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]