11,054 matches
-
În cele ce urmează, vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile Națiunilor Unite) și regional (Uniunea Europeană). De asemenea, vom încerca trecerea în revistă a unor documente internaționale (The Millennium Declaration, Agenda 21) sau regionale (Agenda 2000, Rural Development Regulation 1257/1999) specificând pentru fiecare tipul de politici de dezvoltare rurală pe care le promovează. Actorii internaționali și dezvoltarea rurală Deși scopul declarat al Națiunilor Unite este păstrarea păcii și securității lumii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile Națiunilor Unite) și regional (Uniunea Europeană). De asemenea, vom încerca trecerea în revistă a unor documente internaționale (The Millennium Declaration, Agenda 21) sau regionale (Agenda 2000, Rural Development Regulation 1257/1999) specificând pentru fiecare tipul de politici de dezvoltare rurală pe care le promovează. Actorii internaționali și dezvoltarea rurală Deși scopul declarat al Națiunilor Unite este păstrarea păcii și securității lumii, cea mai mare parte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în Declarația Mileniului (Millenium Goals). Declarația Mileniului, adoptată de 147 de conducători de state și de 189 de state membre ale Națiunilor Unite, concentrând opt dimensiuni îngrijorătoare ale lumii în care trăim și propunând 18 măsuri specifice, este o „veritabilă agendă a dezvoltării globale viitoare”. Se vorbește despre o lume a valorilor comune, care să asigure standarde decente de viață pentru fiecare. În 1992, la Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valorilor comune, care să asigure standarde decente de viață pentru fiecare. În 1992, la Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele de implementare a acestor obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților din mediul rural, conservarea pământului și îmbunătățirea managementului agricol. Programul de dezvoltare rurală cuprins în Agenda 21 face referire la revizuirea politicilor agricole și la planificarea și integrarea programelor de dezvoltare din perspectiva agriculturii multifuncționale în vederea asigurării securității alimentare și a dezvoltării sustenabile Dezvoltarea este un fenomen dinamic, extrem de complex și greu de definit. De-a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care acoperă peste 90% din teritoriu. Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurală în cadrul Uniunii Europene îl reprezintă dezideratele promovate de Sistemul Națiunilor Unite, fiind, practic, adecvarea perceptelor de dezvoltare durabilă, integrată și multisectorială la realitățile Europei. Începând cu 1998 (Agenda de la Lisabona), ruralul este definit ca una dintre valorile fundamentale și definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită și promovată. În iunie 2001, la Göteborg, Consiliul European a concluzionat faptul că politica de dezvoltare rurală va fi mai mult orientată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurală va fi mai mult orientată spre asigurarea bunăstării oamenilor, animalelor și plantelor, a conservării mediului, a grijii față de natură și a unei alimentații sănătoase punând-se accent mai puțin pe aspectele legate de susținerea pe piață a agriculturii. Conform Agendei de la Lisabona, politicile de dezvoltare rurală vor trebui aplicate în toate statele UE extinse, vor funcționa pe principiul subsidiarității, iar implementarea lor se va face prin parteneriate între organizații private și private și societatea civilă. Scopul trebuie să fie întotdeauna
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produselor agricole generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat, iar fondurile Uniunii Europene
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat, iar fondurile Uniunii Europene destinate dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diversificării și specializării, măsurarea își dezvoltă funcția stimulativă, devenind un instrument democratic de control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „Pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei îi dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Este important de remarcat că, înainte de generalizarea folosirii indicatorilor în practica actuală a instituțiilor internaționale, publice și nonguvernamentale cu preocupări în zona
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale, integrând și preocupările particulare în acest sens din literatura de specialitate românească. În prima secțiune, sunt punctate câteva dintre cele mai importante reuniuni internaționale din ultimul timp pe tematica dezvoltării sociale, consecvent cu ideea promovată în acest capitol că agenda politică internațională modelează cercetările privind măsurarea dezvoltării sociale. Ulterior, se prezintă câteva dintre cele mai cunoscute sisteme de măsurare a dezvoltării, punându-se în evidență opoziția dintre indicatorii economici și cei sociali și diferența dintre indicii compoziți și sistemele de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
referitoare la legătura necesară dintre politica publică și dezvoltare. O economie de piață eficientă necesită și un sector public bine dezvoltat, întărirea valorilor echității și coeziunii sociale și necesitatea implicării „mâinii vizibile” a statului și a partenerilor săi (UNRISD, 2000). „Agenda Lisabona”, promovată în cadrul Uniunii Europene, poate fi considerată ca o strategie de dezvoltare socială prin obiectivul global propus: să ajungă cea mai competitivă și mai dinamică economie din lume, bazată pe cunoaștere, capabilă de o creștere economică sustenabilă, cu locuri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat după mediatizarea sa în 1987 în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în mod esențial, agenda relațiilor internaționale, în ultimii ani. Au fost abordate, în special, trei aspecte considerate fundamentale ale conceptului de dezvoltare durabilă: economic, ecologic și social (Holmberg, 1992; Harris, 2000). În cadrul Summitului pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul înregistrat în privința dezvoltării durabile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-96</pages><volume>55</volume><number>1</number><keywords><keyword>Social-development trends</keyword><keyword>of-life</keyword><keyword>measuring health</keyword><keyword>satisfaction</keyword
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cheltenham, Northhampton. Haas, M., 1994, Improving human rights, Praeger, Westport, Conn. Hagerty, M.R.; Cummins, R.A.; Ferriss, A.L.; Land, K.; Michalos, A.C.; Peterson, M.; Sharpe, A.; Sirgy, J.; Vogel, J., 2001, „Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research”, Social Indicators Research, vol. 55, nr. 1, pp. 1-96. Henderson, H.; Lickerman, J.; Flynn, P.; Calvert Group, 2000, Calvert-Henderson quality of life indicators, Calvert Group, Bethesda, MD. Hicks, N.L.; Streeten, P., 1979, „Indicators of Development: The Search for
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să o Înțeleagă. Urmarea, cel puțin În parte, a eforturilor de reconciliere depuse de guvernul român, după 1895, pornind de la considerente mai sus enunțate, a fost aceea că, spre sfârșitul secolului XIX, problema transilvăneană a dispărut pentru câțiva ani din agenda oficială a relațiilor româno - austro-ungare. Condițiile structurale, ce generaseră problema românilor transilvăneni, au rămas totuși neschimbate. Ele au fost numai pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă adânc Înrădăcinată” În rândurile elitei românești, iar
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
urma să fie la question de l’évêque, adică numirea unui mitropolit român pentru cuțovlahii din Macedonia <ref id="48"> 48 ANIC, fond Papiniu, dosar 116, f. 4.</ref>. Apărarea specificității aromânilor figura, este adevărat, de mai multă vreme pe agenda oficialităților de la București, finanțarea școlilor și a bisericilor din Macedonia fiind principala cale de acțiune. Din 1895 ea a devenit Însă linie de acțiune prioritară. Stă dovadă, Între altele, energia cu care D. A. Sturdza a Îmbrățișat cauza românilor macedoneni după
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
oamenilor între ei. VIII) Poluarea transfrontieră Poluarea transfrontieră sau internatională apare sub forma unor efecte defavorabile provocate de un sistem economic dintr-o țară peste granițe asupra altor sisteme naturale și economice. Prin programul conferinței de la Rio de Janeiro denumit “Agenda 21’’ s-a stabilit că statele au dreptul de a exploata propriile resurse, după politici proprii legate de dezvoltare și de protecția mediului înconjurător, fără să prejudicieze însă mediul altor state sau zone ce nu sunt în jurisdicția națională. Nu
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
importanța disciplinelor și a culturii, fiind preocupați de structurarea cât mai coerentă a acestora în raport cu creșterea cunoașterii și cu formarea personalității prin cultură 47. Cartografierea lui Kliebardtc "Cartografierea lui Kliebard" În 1986, Kliebard a identificat „patru grupuri de interese” cu „agende diferite de acțiune” în dezbaterile privind curriculumul educațional. Kliebard (1986) demonstra chiar că ideile acestora au influențat sensibil educația și mersul societății americane. Aceste patru grupuri sunt următoarele: • umaniștii: sunt „paznicii vechii tradiții”, care militează pentru un curriculum menit să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
10. D.L. Solomon este creative director in training operation la Penta Mark Worldwide și cercetător la Learning Development Institute (SUA). S-a făcut cunoscut în anul 2000, când a publicat, în Educational Technology Research and Development, studiul „Toward a Postmodern Agenda in Institutional Technology” (nr. 48/4, pp. 5-20). În studiu, el citează teza sa de doctorat care, prin titlu, sugerează ambiția de a elabora o filosofie antropologică postmodernă a curriculumului (Toward a Philosophy of Institutional Technology: An Exploration of Perspectives
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]