5,602 matches
-
inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174 Violență 14 domestică 203 împotriva femeilor 68 instituțională 89 mediatizată 81, 82, 84, 193-198 sportivă 186-193 Viziune negativă asupra lumii 193 COMPORTAMENTUL AGRESIV 2 1 Agresivitatea: un comportament social specific omului? De ce este omul agresiv? În ce împrejurări devin indivizii agresivi? Procesele ce influențează comportamentul agresiv Abordarea teoretică a comportamentului agresiv Metode folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive Diferite arii de cercetare Pot fi evitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Anglia, Belgia și alte țări din Vest [5, p. 207]. Avertismente conform cărora revizuirea tratatelor va aduce războiul. Iluzia guvernanților Marii Britanii și Franței că politica de concesii va evita războiul Poziția conciliantă a Marii Britanii și Franței față de mărturii evidente ale agresivității puterilor revanșarde, cum a fost situația cu atentatul de la Marsilia din octombrie 1934, căruia i-au căzut victime Louis Barthou, ministrul de externe al Franței, fervent apărător al securității colective, și regele Iugoslaviei, Alexandru, a decepționat adânc opinia publică internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ei subliniază mai cu seamă latura nedemnă, neștiințifică, neomenoasă a mișcării. De aici provine situația tragică și aproape futilă a cugetătorului voitor de bine în lume.” Afirmând imperativul etic al rostirii adevărului, eseul respinge deopotrivă, ca arme ale impunerii lui, agresivitatea, dogmatismul și „zeflemeaua negativă de care întreaga lume s-a săturat”. De la dimensiuni și aspect grafic la organizarea conținutului, C. întreține mereu jocul de mesaje, stimulând o receptare ageră. Construită complex, chiar sofisticat (prin contribuția decisivă a lui Mircea Vulcănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
și colaboratorii săi (1993, 1986) au dezvoltat modelul teoretic al contextului social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
teoretic al contextului social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de neascultare, nesupunere și agresivitate va fi extins de copil și la mediul școlar. Stilul autorizat îmbină controlul sistematic cu un nivel înalt al suportului parental. Părinții formulează reguli și controlează respectarea lor, dar nu le impun ci le discută cu copii, la nivelul de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
de Veyne, ca "un sceptic rar"14, ne arată prin scrierile și pozițiile sale în societatea contemporană mai multe aspecte: 1) îngustimea mediei de intelectuali a căror activitate este să eticheteze; 2) un hiper-reducționism lingvistic și ideologic; 3) virulența și agresivitatea unor "critici" gratuite (ca fond epistemologic), dar comandate (instrumentalizări social-politice); 4) demonizarea lui Foucault; negativizarea unor subiecte și problematici din cărțile sale; "critica" de o impotență nihilistă a felului său de a gândi și refuzul constant de a face parte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de la vorbe și reprezentări lingvistice la imagini virtuale, obscene, violente, depersonalizate și depasionalizate. Oroarea sexuală se înscrie în ordinea capitalist-istorică a alienării unor suflete abandonate social-politic, neintegrate într-o lume meschină și închisă în proprile sale răutăți și acte impotente! Agresivitatea sexuală, sexul rece sunt echivalări ale impotenței contemporane! În felul acesta, pasiunea modernă de a mai vorbi despre sex și de a mai consuma sex la modul imaginat își află sfârșitul în manifestarea ei virtuală. Ceea ce moare nu este atât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în modul lor de a fi și de a acționa; nu pot institui structuri sociale și politice pe baza unor idei și principii de partid; nu pot exercita puterea prin "forță brută". Puterea nu poate fi confundată cu violența și agresivitatea, nici cu idolatria unor simboluri și a unor programe politice. În dezvoltarea ei modernă, puterea politică e strict legată de dreptate, iar orice deviere de la principiul dreptății în multiple raporturi sociale și politice este o contra-putere, anihilarea puterii "deținute". Puterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
viața, societatea. A fi în putere este dincolo de principiul violenței, iar secolul XX și toată politica lui nu se află în registrul puterii, ci în acela al violenței și al unor agresiuni împotriva civililor. Oamenii confundă puterea cu violența și agresivitatea. Oricum, unui atac (intelectual) mârșav nu i se poate răspunde decât într-un mod reciproc, cu riscul asumat de a leza anumite simboluri și autorități. Foucault este vizibil influențat de Nietzsche atunci când face o cercetare istorică, preluând de la filosoful german
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
adevărat liberă un întreg popor abrutizat de moliciunea politică și de abuzurile unei administrații nărăvite". El rămânea astfel în linia impusă de președintele partidului, prin afirmarea întoarcerii la originile liberalismului. Gh. Strat sublinia, de asemenea, patriotismul fără excese și fără agresivitate pe care îl sesizase în programul partidului al cărui membru dorea să devină 205. Participând la alegerile parțiale din prima parte a anului 1937 sub propriul semn electoral, fără cartel sau sprijin din partea altor forțe politice, partidul georgist dorea să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de față, decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național [o] burghezie autohtonă". Încercând o caracterizare a acțiunii politice desfășurate de partidul în care se înrola, Gh. Strat aprecia că îi era caracteristic "un patriotism fără excese și fără agresivitate, disprețuind demagogia și echivocul, afirmând [...] doctrina unui liberalism regenerat"357. Devenit președinte al cercului de studii al P.N.L. georgist din Transilvania, Gh. Strat va dezvolta tema liberalismului, într-o conferință susținută la Cluj în februarie 1937. El afirma că liberalismul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea neroadă a societății față de cei ce sunt altfel, ieșind din gregarismul turmei. A murit păpușa („Teatrul”, 1966), „bufonadă tristă”, se petrece la circ, unde se amestecă și lacrima, și hohotul de rîs. În Lada („Teatrul”, 1965), farsă cu elemente grotești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
de adolescent. Societatea în miniatură a colegilor mei manifesta față de mine când o condescendență distrată (eu eram un „mucos”, nu fumam și nu spuneam povești deocheate în care organele genitale, bărbătești și femeiești, deveneau personaje de sine stătătoare), când o agresivitate a cărei violență colectivă mă lăsa năucit: mă simțeam foarte puțin diferit de ceilalți, nu credeam că merit atâta ostilitate. E adevărat că nu mă extaziam la filmele pe care mini-societatea lor le comenta în timpul recreațiilor, nu făceam nici o deosebire
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din spatele draperiei nu o va păcăli. Vedeam privirea rapidă pe care avea să mi-o arunce în fața vreunei indescriptibile sculpturi contemporane. Îi așteptam comentariile, pline de un umor foarte subtil, a căror delicatețe nu ar face decât să sublinieze obtuza agresivitate a operei observate. Avea să vadă și cartierul meu, pe care voi încerca să-l evit... Va merge acolo singură, în absența mea, în căutarea unei case, pe strada Ermitage, unde locuia odinioară soldatul din primul război mondial care-i
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pacienți au avut reușite în teritoriu iradiat [14]. La pacienții candidați la transplant hepatic se sugerează că intervenția chirurgicală imediată fără un tratament neoadjuvant este cea mai bună opțiune [11]. Acest lucru este valabil doar la acei pacienți la care agresivitatea tumorii cuatificată prin creșterea ei este ridicată. Pacienții cu tumori care cresc lent beneficiază de această strategie, timpul de dublare tumorală prelungit permite o perioadă de așteptare mai mare pentru recuperare după tratamentul radiochimioterapic, la care se adaugă intervalele de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
partenerilor pentru Împerechere, controlarea agresiunii etc.). Între acestea, funcția de comunicare este aceea care pare a crea o punte Între ritualizările din lumea animalelor și comportamentele umane: „Riturile, formate filogenetic sau cultural, Îndeplinesc aceleași funcții de comunicare, de canalizare a agresivității și de menținere a coeziunii În interiorul perechilor sau al grupului” (K. Lorenz, 1966, p. 282; vezi și J.W. Smith, 1979, p. 53). Firește, etologii nu pretind că animalele fabrică ceremonii; ei susțin Însă că: a) animalele au dezvoltat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au redeschis problema corelației dintre originile sacrificiului și originile civilizației: Homo Necans de Walter Burkert și La violence et le sacre de Rene Girard. Pentru cei doi autori, sacrificiul instituie separarea dintre natură și cultură, dintre animalitate și civilizație, „domesticind” agresivitatea originară a omului. Sacrificiul, ca ritual, este operatorul care permite instituirea culturii (sumă de reguli, interdicții și prescripții nebiologice) și metafora care exprimă și actualizează această conversie (vezi pe larg discuțiile din volumul colectiv Violent Origins, editat de R.G. Hamerton-Kelly
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sânge și moartea animalului nășteau sentimente ambigue, de frică, vinovăție, triumf, dorință de a repeta gestul ucigător, sentimente care conduceau la un amestec Între conștiința puterii de a ucide și nevoia de a proteja viața celor din comunitatea umană: Creșterea agresivității a putut fi orientată În serviciul comunității cu ajutorul redirecționării, așa cum a fost ea descrisă de Konrad Lorenz. ș...ț Deoarece activitatea vânătorilor era Întărită de comportamente care vizau, la origine, partenerii umani - adică agresiunea În interiorul speciei - În locul relației biologice dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aproape uman și este tratat ca atare. ș...ț În consecință, vânatul este transformat Într-o victimă sacrificială (W. Burkert, 1983, p. 20). Cu alte cuvinte, sacrificiul este un substitut simbolic pentru omorârea din actul vânătorii, un substitut care redirecționează agresivitatea originară către o victimă non-umană și care Înlocuiește actul sălbatic al vânării cu un act controlat simbolic. La rândul său, mitul, concretizat Întâi În forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire evenimentele legate de vânătoare și de omorâre și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
victimă non-umană și care Înlocuiește actul sălbatic al vânării cu un act controlat simbolic. La rândul său, mitul, concretizat Întâi În forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire evenimentele legate de vânătoare și de omorâre și muta În imaginar agresivitatea biologică. Ritul și mitul sunt deci sisteme complementare, care, prin mijloace diferite, Îndeplinesc aceeași funcție - cea de a deplasa simbolic agresivitatea naturală: Riturile sunt modele de comportament redirecționate, al căror referent este unul deplasat. ș...ț În vânătoare și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
forma rugăciunilor cu scop magic, punea În povestire evenimentele legate de vânătoare și de omorâre și muta În imaginar agresivitatea biologică. Ritul și mitul sunt deci sisteme complementare, care, prin mijloace diferite, Îndeplinesc aceeași funcție - cea de a deplasa simbolic agresivitatea naturală: Riturile sunt modele de comportament redirecționate, al căror referent este unul deplasat. ș...ț În vânătoare și apoi În sacrificiu, modelele agresive de comportament direcționate Împotriva semenilor sunt acum direcționate Împotriva animalelor. Dar În mituri este vorba despre victime
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
afirmându-se reciproc, mitul și ritul reprezintă o forță extraordinară În procesul de formare a tradițiilor culturale (W. Burkert, 1983, p. 34) Burkert susține că sacrificiul, adică omorârea rituală, substituie și resemnifică omorârea din actul vânătorii: prin aceasta, el deplasează agresivitatea umană Înspre gesturi simbolice, care nu mai amenință specia și care garantează perpetuarea comunității. De asemenea, sacrificiul fixează anumite reguli prin care este dramatizată omorârea rituală: altfel spus, el stabilește ierarhii și norme și determină modele de comportament. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]