15,786 matches
-
lui Boltanski și Thévenot. Această primă rețea i-a influențat pe unii autori orientați spre artă și cultură: Bessy, Chateauraynaud și Heinich; CSI (Centrul de Sociologie a Inovațiilor), în jurul lui Latour și Callon, este specializat în observarea practicilor științifice, lor alăturându-li-se, în sociologia artei, Hennion. Ilustrând această generalitate a "probei", Latour (2001, pp. 241-243) scrie: Totul este probă [...]. Nu există altceva decât probe de tărie sau de slăbiciune [...]. Pentru a defini lucrurile, trebuie probe. Este real ceea ce rezistă la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ai bunurilor astfel calificate constituie cealaltă parte importantă a morfologiei culturale. "Publicurile" sunt mai mult sau mai puțin numeroase, durabile, fidele și cucernice. După Hennion (1993), muzica se definește prin ceea ce face, ea constituie o mijlocire. Aici, sociologia iubitorului se alătură și întărește dragostea pentru concertele rock, adică grupul afectiv și emoțional. Același lucru este valabil, la Paul Yonnet, în cazul sportului și al jocurilor (1999). Colectivele determinate de patrimonializare Patrimoniul constituie fenomenul pornind de la care putem ilustra aceste idei. Procesul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Manet, Claude Monet, Paul Signac, simbolizează această trecere. Pictând în aer liber, după tehnici inedite până atunci, ei nu ezită să contrarieze normele de lucru și regularitatea formelor pe care școlile și academiile continuau să le transmită. Monet, de exemplu, alătură pete și tușe de culoare cu scopul de a trece direct de la umbră la lumină. Putem, în această privință, să ne raportăm la tabloul său Impresie: răsăritul soarelui (1872), expus la Muzeul Marmottan. Prin eliberarea de convențiile academice, impresionismul continuă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
descriu această atitudine de delegare a judecății, asimilată câteodată unei dezangajări. De asemenea, prin impulsul dat unor operațiuni de mecenat (votarea unei legi și defiscalizarea parțială a întreprinderilor "cetățenești"), statul înțelege să se dezangajeze; tehnicile de bugetizare: se aliniază, se alătură, se acumulează direcții bugetare prin "cuceriri succesive și convergente", după cuvintele lui Mesnard, fără să se acorde prea multă atenție calității bunurilor și serviciilor care rezultă; astfel, se comandă sau se organizează ca după un "catalog", într-o stare de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și că trimite sistematic un tip de artă la clasele sociale care-i corespund. Astfel, el definește "arta populară" prin clasele ("populare") care o consumă (Carroll, 1998). Acest reproș se întâlnește cu critica "sociologismului" operată de Boudon (1995), care îl alătură cu această ocazie pe Bourdieu lui Becker, în operația lor de reducere a bunurilor la condițiile sociale ale consumatorilor sau ale producătorilor. Această critică a fost reluată chiar și de Heinich (1998 și 2001). Putem nota că reproșul de "sociologism
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la privilegiile voastre; faceți ca Legea să reintre în atribuțiile sale; reînchideți Legislatorul în rolul său. Ne-ați neglijat, ne-ați atacat, pentru că nu ne înțelegeați, fără îndoială. Așa cum ați deschis prăpastia cu propriile voastre mâini, grăbiți-vă să vă alăturați nouă, în propaganda noastră în favoarea dreptului de proprietate, dând acestui cuvânt, repet, semnificația sa cea mai largă, incluzând aici și facultățile omului și tot ceea ce reușesc ele să producă, fie că e vorba de muncă sau de schimb. Doctrina pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la Bordeaux, în data de 23 februarie 1846, în care a fost constituită Asociația bordeleză pentru libertatea schimburilor. Curând mișcarea s-a propagat în întreaga Franță. La Paris, un prim nucleu, format din membrii Societății economiștilor, la care s-au alăturat pairi ai Franței, deputați, industriași și negustori, a pus bazele unei asociații care trebuia să cuprindă întreaga Franță. Grupuri importante s-au format de asemenea în Marsilia, Lyon și Le Havre. Acest vechi spirit de libertate, care a produs marile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au reușit să obțină succes în societăți mai deschise și mai orientate către piață, cum sunt Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Care a fost diferența dintre societățile pe care le-au părăsit și societățile cărora li s-au alăturat? Libertatea de a concura pe piață. Cât de trist este pentru țările sărace că mercantilismul și restricțiile în țările lor de origine îi împing în străinătate, astfel încât nu pot sta acasă și îmbogăți vecinii și prietenii punând la lucru spiritul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
voia să-l cunosc ca eventuală achiziție pentru ediția Platon. Pentru Noica era decisiv faptul că băiatul avea instrumentele puse la punct - greacă, latină, ceva ebraică, apoi germana, engleza și franceza. Ne despărțim de el și ne îndreptăm - ni se alăturase între timp și Andrei - spre cantină. "Vă mărturisesc, dragii mei, că încep să-i judec pe viitorii cărturari și după fizionomie. Ați văzut: băiatul poartă ochelari, e blond limfatic și pare să aibă Sitzfleisch. Un corp nesportiv, greoi sau, dimpotrivă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Sorel, marcând fiecare pas, recapitulând periodic, creând suspansuri, întreținînd tensiunea și stârnind curiozitatea, producând spectaculoase "răsturnări de situații", făcând din autorul logician un cavaler rătăcitor care îi întîlnește în drumul lui pe Frege, Wittgenstein și von Wright, li se alătură o vreme, despărțindu-se de ei în final pentru a-și găsi drumul către un nou Land, în care logica este pusă să însoțească istoria într-o lume a posibilului, a lui "ceea ce putea fi" și "va fi fiind". Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai întîi prin vorbe și în spirit, și între ei străjuiește mereu, ca supremă justificare a întîlnirii lor, admirația declarată a Friedgardei pentru aforismele lui Cioran. Mai există însă un mic amănunt și acela este fotografia pe care Friedgard o alătură scrisorii sale din 12 aprilie. Strălucirii aforismelor, pe care Cioran i le-a oferit fără să o cunoască, Friedgard le răspunde cu imaginea ei, ceea ce înseamnă cu privilegiul vârstei și cu frumusețea ei. Imaginea aceasta strecurată în plic este o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avea o viață a lui, care trebuia respectată, o viață dictată de viața paginii și acompaniind-o în chip necesar. E singurul plâns la care, asistând, nu m-am simțit stânjenit. Mai mult, era un plâns căruia i te puteai alătura, pentru că de fapt el depășea drama unei persoane și devenea plâns în orizontul unui destin comunitar. Cred că românii nu mai știu astăzi nici măcar pentru ce trebuie să plângă. Când nu cad în bășcălia care le însoțește ca o umbră
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
destin comunitar. Cred că românii nu mai știu astăzi nici măcar pentru ce trebuie să plângă. Când nu cad în bășcălia care le însoțește ca o umbră ființa socială, nu sânt capabili nici să genereze plânsul istoric și nici să se alăture celor care știu pentru ce anume se cuvine să plângă. Nu se poate spune că plânsul nu a jucat un rol în viața regelui Mihai. Copil fiind, a plâns din cauza vexațiunilor pe care mama sa, regina Elena, le-a suferit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
espresii geografice, o schemă pentru însemnarea unei adunături de oameni fără legi și fără cultură. În Moldova [în] special boerimea nu mai semăna de fel cu Nistor și Grigorie Urechi, cu Miron Costin, limba naționala e într-o vădită decadență alăturată cu frumoasa și spornica limbă a cronicarilor. Țara nu mai este decât o moșie mare, administrată în felul unei moșii, un complex de latifundii în care dreptul privat e drept public, moștenirea averii teritoriale moștenirea puterei în stat. Pentru că nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că țara e învinsă, sărăcită și ruinată pentru un șir de ani și simțindu - se singur ostenit de luptă, ba chiar de tron, văzând că Serbia e prea slabă și intervenirea cu neputință, se zice ca el ar voi ca alăture cu guvernul sau să însărcineze pe unchiu - său Germani cu misiunea de-a merge la Constantinopole, ca reprezentant personal al tronului, și de-a trata direct cu Înalta Poartă. Pregătit pentru toate eventualitățile, și-au pus în siguranță averea sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acest interogatoriu public cât se poate de mulți aderenți ai partidului dominant și că aceștia au căpătat instrucții de-a face presiune asupra guvernului și Camerei și de a cere (prin vociferări negreșit) arestarea și condamnarea celor preveniți. Dacă mai alăturăm și știrea, adusă tot de Timpul, că pentru aceeași duminică aveau să se adune tot în Dealul Mitropoliei două - trei mii de cetățeni, partizani ai conservatorilor, atunci frumos bucluc a fi fost acolo. Toate aceste sunt știri pe cari le-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru cel ce o cunoaște, nu în cuvinte, dar în locuțiuni. Căci la urma urmelor e indiferent cari sânt apucăturile de care se slujește o limbă, numai să poată deosebi din fir în păr gândire de gândire. Un singur cuvânt alăturat cu altul are alt înțeles. Să luăm bunăoară cuvântul samă (ratiocinium) și să vedem la câte locuțiuni au dat naștere: a băga de samă (bemerken), a lua sama (aufmerken), a fi de-o samă (gleicher Art sein), a ști sama
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca noi, scumpi și iubiți confrați, să formați un comitet ad-hoc, care să-ngrijească cum și voi cu toții, ori în reprezentanție să luați parte la această serbare de la care părinții noștri au dreptul de-a aștepta atât de mult. Vă alăturăm un proiect de programă a serbărei, pentru ca citindu-l să vă esprimați și voi părerea voastră, ori vro modificare ce ați dori să se efectueze în el, căci, cum am {EminescuOpIX 444} zis, nu e decât un proiect la legiuirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Maiorescu, în locul lipsei absolute de religiune pozitivă, cearcă a pune principii filozofice morale pentru a așeza stavilă unei necredințe oarbe și [2a]2 imoralității născute din ea, asta este o crimă. Dacă direcția literară către care am onoarea a mă alătura ar profesa cosmopolitismul ar trebui ca tot ce-am scris și vorbit cu să fie scris și vorbit în sens cosmopolit. Am scris puțin și tocmai de-aceea rog de iertare pe cititor dacă-i dau osteneala de-a se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Dumitru”. La fel, într-o învoială dintre răzeșii moșiilor Dimăcenii, Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată și întărită de anaforaoa marilor boieri din 15 aprilie 1828, se arată unde sunt situați Umbrăreștii, și anume „pe din sus alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
traversa Bârladul, hotarul continua spre apus, dar dintr-un punct mai nordic, despărțind Umbrăreștii de satul și moșia Bârlădenii (actualul Podoleni), continuând spre vest până „să tâmpină cu hotarul Movilenilor”; mai departe, trece Siretul și „purcede cu măsura cătră apus, alăture cu moșia Bilieștii prin două pietri, până în pârâul Dimaciului”, menționează un alt document, încheindu-se astfel și hotarul dinspre nord al moșiei și satului Umbrărești. Hotarul dinspre sud este tot unul convențional, dar între unități alăturate ca viețuire umană și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale, Catinca, în care se cuprind și „moșiile Torceștii și Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului”. f
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată de Gheorghe Duca, la 5 mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic, a fost emis documentul. Se știe că în acest an, domnitorul Moldovei a trebuit să se alăture cu propria-i oaste oștirii otomane, în campania pentru cucerirea Vienei. Domnitorul și suita sa au pornit din Iași la 20 aprilie 1683, după informația lui Neculce, la 24 aprilie după aceea dată de Pseudo-Costin, care precizează și ziua, luni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte a lui Andronic”, de asemenea nevândută inițial și pentru care ei primiseră de la răzeșii vânzători „alăture moșie pentru moșie”. Iar dacă arătăm că, în aceeași întăritură domnească din 1698, se menționează și înțelegerea survenită între Vasile Costache și Mitre Apostol, printr-un zapis „de schimbătură ce au avut între dumnealor de au dat dumnealui vornicul Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fertil sol. În urma reclamațiilor și a insistentelor cereri, țăranii au reintrat în stăpânirea întregii suprafețe de teren cu care fuseseră împroprietăriți. Ne dăm seama că Panait Balș era dornic să-și însușească suprafețe noi de teren, pe care să le alăture moșiilor de la Torcești și Blăjeri și după datele dintr-o Carte hotarnică, întocmită de inginerul hotarnic Mihail Nicoleanu, datată 13 octombrie 1872. Inginerul își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]