18,056 matches
-
este ignorată și care este încorporată în definiția FBSA, anume tranzitivitatea. a) Prin tranzitivitatea relației de preferință socială, Arrow are în vedere o condiție care pare rezonabilă. Să ne imaginăm că suntem într-o situație de alegere (individuală), în care alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o mulțime de alegere nevidă. Dacă am căzut de acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o mulțime de alegere nevidă. Dacă am căzut de acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele disponibile. Să presupunem că avem nevoie de o mașină de spălat (s), un frigider (f) și o mașină de cusut (c). Din premisa excludabilității mutuale nu putem alege decât unul dintre aceste aparate. Comparăm (f,s), (s,c) și (f
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alege decât unul dintre aceste aparate. Comparăm (f,s), (s,c) și (f,c). Dacă găsim că preferăm f lui s și s lui c, dar pe c lui f, ne vom găsi în imposibilitatea de a selecta una dintre alternative fiindcă fiecare este dominată de o alta. Rolul tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel de probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
una dintre alternative fiindcă fiecare este dominată de o alta. Rolul tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel de probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă adeptul interpretărilor slabe, voi reține doar ideea că majoritatea, formulată în cadru binar arrowian nu dă întotdeauna rezultate tranzitive, acest lucru nefiind însă valabil decât pentru anumite profiluri de preferință individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să aibă importanță în ierarhizarea alternativelor una față de cealaltă este cea provenită de la cele două alternative comparate. Pentru a argumenta în favoarea acestei condiții se folosesc câteva exemple în care ea pare intuitivă. Reiau exemplul lui Miroiu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să aibă importanță în ierarhizarea alternativelor una față de cealaltă este cea provenită de la cele două alternative comparate. Pentru a argumenta în favoarea acestei condiții se folosesc câteva exemple în care ea pare intuitivă. Reiau exemplul lui Miroiu (2006): „Să presupunem că suntem la un restaurant și vrem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să aibă importanță în ierarhizarea alternativelor una față de cealaltă este cea provenită de la cele două alternative comparate. Pentru a argumenta în favoarea acestei condiții se folosesc câteva exemple în care ea pare intuitivă. Reiau exemplul lui Miroiu (2006): „Să presupunem că suntem la un restaurant și vrem să comandăm o ciorbă. Ospătarul îmi spune: avem ciorbă de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
minut ospătarul revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!” [Miroiu, 2006, p. 178]. Totuși, se pot găsi și exemple în care încălcarea independentei față de alternativele irelevante poate părea naturală. În (1985), Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1985), Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare. footnote>: „Luăm o cursă de mașini. Există trei potențiali concurenți, x, y și z; x este o mașină care este capabilă de a dezvolta o viteză foarte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare. footnote>: „Luăm o cursă de mașini. Există trei potențiali concurenți, x, y și z; x este o mașină care este capabilă de a dezvolta o viteză foarte mare, dar y este mai manevrabilă. Din acest motiv
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai potrivită pentru o cursă aglomerată. De aici, x poate bate pe y într-o competiție între ei doi, însă într-o competiție în care apare și z, y va bate pe x” [Sugden, 1985, p. 170]. Dacă independența față de alternativele irelevante este o condiție rezonabilă sau nu este mai puțin important pentru scopul meu aici. Ceea ce este important este faptul că ea are cel puțin două efecte importante. În primul rând, alături de alte condiții, creează un cadru informațional puternic neutru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Ceea ce este important este faptul că ea are cel puțin două efecte importante. În primul rând, alături de alte condiții, creează un cadru informațional puternic neutru. Nu voi dezvolta însă aici această idee. În al doilea rând, prin folosirea independenței față de alternativele irelevante, toate regulile poziționale sunt eliminate din mulțimea FBSA acceptabile. Între ele, cea mai cunoscută este regula Borda (1781) care alocă fiecărei alternative un număr de puncte pe care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puternic neutru. Nu voi dezvolta însă aici această idee. În al doilea rând, prin folosirea independenței față de alternativele irelevante, toate regulile poziționale sunt eliminate din mulțimea FBSA acceptabile. Între ele, cea mai cunoscută este regula Borda (1781) care alocă fiecărei alternative un număr de puncte pe care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale, fiind, de asemenea, nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc că este imposibil de argumentat împotriva unei alegeri unanime. Spre exemplu, Buchanan și Tullock (1962) și-au fundamentat întreaga teorie a alegerilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această preferință în preferință socială, în vreme ce criteriul creștindemocrat scoate această alternativă din sfera de alegere a indivizilor și o trece în cea a Evangheliei, interzicând-o (aceeași problemă ca și în cazul drepturilor inalienabile - condiția de nonimpunere nu este satisfăcută). footnote>. Un alt tip de reguli de decizie socială, care nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. Un alt tip de reguli de decizie socială, care nu sunt Pareto inclusive, este reprezentat de unele reguli poziționale. În (1998), Saari argumenta faptul că regula pluralității ar fi eliminată de condiția Pareto slabă. Această regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reguli de decizie socială care admit doar anumite profiluri de preferință individuală. e) Condiția de nondictatură apelează la cea mai simplă pretenție atunci când avem în vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula dictatorială), este unul important
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula dictatorială), este unul important dintr-un motiv pe care îl voi enunța în secțiunea următoare.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecare elev are cerințe diferite, astfel Încât un educator este nevoit să modifice curriculumul și să dezvolte trasee educaționale pornind de la realitățile școlii și cerințele elevilor. În funcție de tipul dizabilităților sau cerințelor speciale, educatorii ar mai putea lua În considerare și următoarele alternative: - simplificarea unei comunicări verbale, reformularea sau repetarea, dacă elevii nu au Înțeles, utilizarea unui limbaj simplu și convertirea lingvistică a textelor Într-un limbaj accesibil; această măsură vine În ajutorul elevilor cu dizabilități intelectuale, al celor cu dificultăți de Învățare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de Încredere În forțele proprii, diminuarea nivelului motivațional, dezorientare, absența intereselor și a expectanțelor pozitive În activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați În permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări În plan social-acțional și relațional (În raport cu posibilitățile reale), pe fondul unei resemnări sau al unei răzvrătiri, văzută ca o constantă a conduitei și personalității acestora
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mediu, religioase, pe cele individuale sau de grup, cu motivațiile lor). Acest fapt solicită toleranță și respect față de varietate și diversitate, perspectivă opusă modelelor care uniformizează și omogenizează, oferind modele adaptative și polivalente. Viziunea evaluării incluzive și diferențiate favorizează diversitatea alternativelor metodologice de realizare a evoluării, elevul putând opta pentru una sau alta dintre ele pentru propria evaluare și Învățare, alegând-o pe cea care i se potrivește mai bine. Evaluarea polivalentă constă tocmai În această ofertă de alternative diferențiate care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]