9,447 matches
-
așezate pe treapta de beton a digului și privim întinderea aceea ucigașă de apă tulbure și agitată sau care, poate, mulțumită de câștig, își râgâia în barbă. Femeia cu ochi goliți de tristețe își deapănă, parcă doar sieși, povestea tristeților amare: feciorul ei are trei copii, soția a plecat mânată de bătăile lui și scandalurile nesfârșite. Era cizmar și mai aducea câte un ban în casa... Acum au rămas pe drumuri... Și din când în când, își șterge cu dosul palmei
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
numără banii.Sforile îi strâng din ce în ce mai crunt încheieturile.Păpușarul le strunește cu îndemânare și zâmbește larg publicului după fiecare reprezentație. Ar zâmbi și ea copiilor care îi îndeasă dulciuri în mâinile imobile. Dar nu cunoștea nici gustul „dulce” și nici „amar”. Cuvintele nu aveau simbol în puțina ei rațiune. Pe când păpușarul dormea liniștit, a pornit așa, hai hui pe străzi.A nimerit într-un „azil de suflete” ...Lumea îl numea „anticariat”. Aici zăceau vechii prieteni ai oamenilor. Unii plecați, alții emancipați
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
lăsat să mă văd alături de el, să-mi imaginez o clipă de perfecțiune netrăită și În același timp să mă urăsc pentru că-l lăsasem să plece. Eram șocată de felul În care toată euforia se preschimba rapid Într-o stare amară de regret. M-am scufundat În apă, În scopul unei deșteptări Întârziate. Niciun efect. Înnebuneam deja, simțeam că am febră, apa mă opărea și nici măcar nu-mi mai păsa. Era un fel de dezolare totală, căreia nu-i puteam face
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Pentru ultimul zbor Aș vrea să mă unesc cu tine-n zbor! Să zbor până aproape de Soare, Să plonjez de pe un nor, În marea plină de lacrimi amare. Să mă înghită apa mării... M-a părăsit spiritul epicurian. Să cad în brațele uitării, Cu valuri violente drept gorgan. Pentru mine să poarte marea doliu, Valuri rupându-se că un bici de apă. Tristețe să-mi fie adusă că
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93414]
-
Beniamin s-au adunat în urma lui Abner, au făcut o ceată, și s-au oprit pe vîrful unui deal. 26. Abner a chemat pe Ioab, și a zis: "Oare mereu are să sfîșie sabia? Nu știi că la sfîrșit va fi amar? Pînă cînd vei pregeta să spui poporului să nu mai urmărească pe frații lui?" 27. Ioab a răspuns: "Viu este Dumnezeu că, dacă n-ai fi vorbit, poporul n-ar fi încetat pînă mîine dimineață să urmărească pe frații lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
chiar meschin. Asta se întâmpla mai târziu, în aceeași zi în care trecusem prin dezastrul comun - Chestionarul/Lipsa sălii de gimnastică. Mă aflam în sala de mese și eram înconjurată de pacienții care îmi sorbeau fiecare cuvânt. Simțeam o plăcere amară să am în fața cui să-l fac praf pe Luke. Și exact asta am făcut: l-am făcut praf și pulbere! Nu am sugerat că Luke e un hoț. Am spus-o de-a dreptul. Ce mai conta? Nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că în unele dimineți luam cocaină înainte să plec la serviciu. Rostind cuvintele cu voce tare, pentru prima dată, impactul trădării lui Luke m-a lovit cu o forță reînnoită. Am simțit cum trădarea aia mă umplea de o furie amară. Și luai? m-a întrebat Mike. Cuvântul „nu“ mi-a stat pe buze, dar m-am forțat să-l înghit la loc. —Câteodată, am răspuns eu nerăbdătoare, deranjată de faptul că trebuia să explic asemenea lucruri unui fermier nesofisticat. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de fulgi de porumb, a adăugat Margaret. —Și singura ei jucărie era o coală de hârtie pe care trebuia s-o împăturească în diverse forme. Cu toate că la ea acasă avea grămezi de păpuși și de ursuleți. Am plâns cu lacrimi amare, îngrozită de ceea ce distrusesem. Eram unicul vinovat pentru faptul că familia mea era privată de propria-i casă. Și asta numai pentru că fusesem un purceluș. — Nu putem să ne luăm altă casă? m-am milogit eu. A, nu! Amândouă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
capul apărând de după colț ca și cum ar fi fost aninat în vârful unui par. Dar nu s-a întâmplat nimic. Când, într-un final, am acceptat ideea că nu aveam nici o altă opțiune, am urcat scările. în gură aveam un gust amar. Din cauza dezamăgirii. —Care-i treaba cu el? am bolborosit. Serios vorbind: ce naiba avea de gând? încercând cu disperare să descopăr care erau motivele pentru care Luke se purta așa, am rupt hârtia în care era ambalat pachețelul pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
învăța minte!) Nu stai în pat și nu plănuiești ca, odată sfârșit momentul scuzelor, să zâmbești cu căldură. Iar la plecare să întrebi: Există vreo șansă să mai fim prieteni? Sentimentele precum blândețea și fidelitatea nu-ți lasă un gust amar în cerul gurii. Așa mi-am dat seama, pentru prima dată, cât de egoistă și de egocentristă fusesem. Cât de înfiorător trebuie să fi fost pentru Brigit și Luke să trăiască alături de mine, de haosul pe care-l creasem. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
început să mă foiesc pe canapea încercând să mă calmez. Era duminică seara, atmosfera era minunată, nu aveam de ce să ies și să petrec. Dar nu puteam să scap de dorință. Trebuia să plec. Deja simțeam în gură gustul splendid, amar și anesteziant al cocainei și euforia de după. M-am luptat și m-am tot luptat, dar dorința era irezistibilă. —Luke, am spus cu o voce tremurată. —Păpușo? mi-a răspuns el zâmbindu-mi leneș. Cred c-ar fi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
simtă mai puțin în elementul ei într-un club de striptease. — Mă așteaptă acasă, pentru cină, a lămurit-o Sonny. Apoi și-a luat rapid la revedere de la amândouă și s-a târșâit în direcția ușii. — Ce fătălău, a râs amar Vivian. Soția mea mă așteaptă acasă, pentru cină! Dumnezeule. Ce fel de bărbat e ăla care pleacă dintr-un club de striptease fiindcă nevastă-sa a făcut drob? În orice caz, nu genul de bărbat care ar trebui să conducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Wilt tinerei masive. Tata joacă golf cu șeful poliției, îi explică fata. Vine la noi la cină și ne spune niște povești super! El zice că ar trebui să se reintroducă pedeapsa cu spânzurătoarea. — Sunt sigur că zice asta, comentă amar Wilt. Era ceva tipic pentru secretarele-șefe să aibă printre cunoștințele lor șefi de poliție care să vrea să reintroducă spânzurătoarea. Fetele de la clasa de secretare-șefe n-aveau în cap decât pe mami și pe tati și povești de doi bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
îngustă și palidă și mari ochi verzi și buze moi, murmur, lipite de buzele sale, murmur, murmurând: iartă-mă. Întindea sânii sticloși, stângul, dreptul, să-i recunoască, să-i sărute. Superbe, delicate fructe, palid-violacee, tari, zemoase, cu biberonul lung și amar. „Iartă-mă, Dominic.“ Își lipise gura de lobul urechii lui clăpăuge. „Da, m-am uitat în portofel. Să-ți aflu numele. Iartă-mă, Dominic“, și reluă ritualul, să-l trezească. Apatic, însă, stors, plăpândul Dominic, deloc grăbit să-și recunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cândva țigări și biscuiți. După aproape o oră de așteptare, apăru, în sfârșit, cu farurile mijite, Bătrâna. Sforăia, clătinându-se, zornăia din șuruburi, ușile se bălăbăneau, roțile pufneau în obositele anvelope. Piciorul pe scară. Pensionara abia de putea căra atâta amar de lume. Avansa greu, pe drumuri cotite, noroioase. Bătrâna trecu podul, începu să urce, epuizată, șoseaua cu plopi. Aici, la cotitura drumului, la intrarea în oraș, simțea întoarcerea acasă. În primii ani de studenție și, apoi, în toate întoarcerile, vehiculul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
autobiografice cum a fost publicat până la urmă Plicul negru. S-a spus că autorul unor texte piezișe este întotdeauna mult mai isteț decât cel mai sofisticat dintre cenzori. Cazul lui Manea o confirmă. Biruința i-a lăsat însă un gust amar, pentru că, în cele din urmă, el a devenit conștient de „efectul deformant pe care îl are toată această codificare, obscurizare, exces stilistic, opacitate... întortochere. Cenzorul își ia revanșa printr-un fel de acțiune întârziată și de dirijare de la distanță“, nota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
europeni.“ (KARSTEN ALNAES, Kultur Dagbladet, Norvegia, 1 decembrie 1999) * „Romanul Plicul negru relevă o reală exuberanță lingvistică într-un adevărat studiu al mecanismelor societății totalitare, descrise cu ironie acidă. Realism magic în variantă central-europeană, pătruns de umor negru și satiră amară. Un roman de rar nivel artistic.“ (TERJE STEMLAND, Aftenposten, Norvegia, 13 decembrie 1999)
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să o aduc înapoi la New York. Hawthorn Street 87. Sau poate Hawthorne Street, botezată după un om și nu după o plantă - poate chiar după Nathaniel Hawthorne, romancierul demult dispărut, care provocase fără să vrea moartea tristului, ghinionistului nostru prieten. Amară conjunctură, cu puține semnificații sau poate chiar deloc, cu toate acestea însă dătătoare de fiori, ca și cum același cuvânt apărut în două contexte diferite ar fi stabilit o legătură subterană între Harry și Aurora: unul dispărut pentru totdeauna, cealaltă doar în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
că germanii n-au auzit de popcorns de la o tipă din Hanovra, căreia a trebuit acum vreo câțiva ani să-i servesc de ghid prin București. Am încheiat târziu seara de preumblare în Parcul Tineretului, cu un cornet de floricele amare de sărătură. Was ist das? întreabă ea, strâmbându-se delicios. Das ist Mais, porumb, explic eu doct, excitat de silueta unei fetițe care se juca, lovind-călărind un balon de plastic. Normal că nemții nu știu, râde din dinții ei mărunți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la moșieri și industriași. Foarte bine! O să-i priviți pe copiii noștri cum sunt, din nou, vânduți, exploatați și munciți până mor. Luați voi tot! De ce nu vorbiți? Ce s-a întâmplat? Ce e cu tăcerea asta și cu expresia amară? I-ați creat greutăți soției mele, tovarășa Jian Ching. Nu o recunoașteți deloc ca reprezentant al meu și ca lider care și-a câștigat propriile drepturi. Ce anume se ascunde în spatele acestei purtări, de fapt? Cum de pretindeți că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fac ouè umplute?! Oh, ba da! Dar ele intuiesc perfect când nu e cazul sè te serveascè cu ouè umplute! Am inteles! Bine, mè, Matei! Dar cu fata aia, Ioana, te-ai mai întâlnit? Ziceai cè e drèguțè! eu zâmbesc amar, Da, e drèguțè! rostesc în timp ce imi trece prin minte scenă de azi-dimineațè de la Muzeu, AnM sugerându-mi sè mè cèsètoresc cu Ioana pentru cè, nu-i așa, legètura noastrè nu mai poate continua, ne chinuim amândoi și asta ne va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Foița subțire fâșâia strident când o dădea la o parte de pe gravura Îngălbenită cu chiparoși și ruine. Concertele Anei Maria, pregătite În casa spațioasă unde el intra de două ori pe săptămână, bucurându-se dinainte de cafeaua cu dulceață de cireșe amare, de farfurioara cu pricomigdale și de fanteziile erotice În timp ce asculta Brahms, erau singurele la care și-a permis să piardă timpul pe atunci. Trebuia să adune bani din meditații, să dea diferența la liceu și, poate - de ce nu? -, să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mistic și nici măcar iubirea. Sunt doar un visător și un nevrednic slujitor al Domnului. Îmi exersez singur și prea des umilul meu organ masculin, fără să înțeleg de ce mi s-a dăruit bucuria înălțării imediate prin el, dar și conștiința amară a căderii în păcat. Zbor și cădere cauzate de unul și același organ. Sigur că vreau să mă bucur de el, dar fără să devin robul lui supus până la crimă, așa cum a fost tatăl meu. Și nici nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
spre o mică instalație de porțelan din colțul odăii și începu minuțioasa operație de spălare a dinților. Scoase periuța de dinți dintr-un etui de argint, presără pe ea o pulbere neagră și își frecă bine dinții. Curând simți gustul amar al pâinii arse. Cu ajutorul unei raclete de argint, îndepărtă depunerile albicioase de pe limbă, apoi își frecă gingiile cu sare. În final, turnă într-un pahar cu apă câteva picături dintr-o esență concentrată de mentă și își clăti de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acareturile marelui boier! De fapt ar trebui să vorbesc la timpul trecut, pentru că toate i-au fost luate într-o singură clipă, madame... Se opri la timp. Femeia îi ceruse să nu-i pronunțe niciodată numele. Turnă lichiorul de cireșe amare în două pahare, reveni la canapea, îi oferi femeii unul, apoi se așeză confortabil, cu o mână pe speteaza canapelei. ― Înțeleg că surghiunirea boierului a fost o pierdere destul de serioasă. ― Ooo, puțin spus! A fost o catastrofă, madame! Însăși istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]