5,855 matches
-
și altele care o contrazic flagrant nu pare să fi restrâns patosul incriminărilor cu care a fost Întâmpinat romanul În România și În exilul românesc. Nici chiar faptul că acuzațiile contra lui Grielescu nu vin, de obicei, din partea naratorului, fostul amic Chick, ci a soției sale Rosamunda și a lui Ravelstein și că naratorul Îl chiar... apără, uneori, fie și timid, pe Grielescu, apărându-se astfel și pe sine contra acuzațiilor de a-i fi fost amic. „Apărare” mai curând parțială
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
obicei, din partea naratorului, fostul amic Chick, ci a soției sale Rosamunda și a lui Ravelstein și că naratorul Îl chiar... apără, uneori, fie și timid, pe Grielescu, apărându-se astfel și pe sine contra acuzațiilor de a-i fi fost amic. „Apărare” mai curând parțială, desigur, ambiguă, ironică, deviată de o confuză culpabilitate. „Grielescu era un urmaș al lui Nae Ionescu care a Întemeiat Garda de Fier”, anunță, emfatic, Ravelstein, de parcă ar fi familiar cu aceste nume, cu care cititorul american
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu Îl văzuse de decenii. Ciocnindu-se de el, pe neașteptate, pe stradă - din nou, În Chicago, din nou, după ceremonia Nobel -, Bellow fusese bucuros să afle noutăți despre foști colegi, să afle ce s-a Întâmplat Între timp cu amicul cu care vorbea. Acesta și-a amintit și el, În cele din urmă, că ar trebui să arate o oarecare curiozitate față de interlocutor: „Și tu, Saul, ce-ai făcut Între timp? Ce profesie ai? Cum Împuști francul?”. * Prima convorbire cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Maramureș, Hațeg, Vrancea, Argeș, deal sau seș. Nu cruce. Am fugit de pe cruce, ca Arghezi În Duhovnicească 1. Ajunge o piatră de râu și o tăbliță cu o inscripțe modestă: AICI ZACE VLAHONEAMȚU”. Așa Îl poreclise pe Paul, În tinerețe, amicul său Cornel Todea. * Emanciparea de matcă acționează diferit pentru introvertit și agorafob decât pentru cel care, În pofida iluziilor risipite, continuă să se considere „angajat” de partea cauzelor nobile și pierdute. Nu multă vreme după uciderea fiului său Gad, reporter fotograf
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Oblath (cunoscut, și acesta, din Kaddish) așteaptă sosirea redactorului. Chiar a lui Keseru, de fapt, cel care recitește acum piesa căreia Îi intermediase premiera postcomunistă, În care evoluează, cum se vede, personaje apropiate de viața sa și a autorului și amicului B. Trecerea din textul piesei Liquidation În cel al romanului intitulat tot Liquidation (care, ca și piesa, focalizează asupra existenței lui B. și a prietenilor săi) este condusă de Kertész cu fină ingeniozitate și măiestrie. Stimulând o multisemnificativă lectură, interrelaționarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
țării sale și nu numai. Îmi place să cred că i-ar plăcea să asculte, În depărtatul său refugiu, un pasaj din epistolele morale ale lui Seneca: „Admit, așadar, că l-am vizitat mai mult decât adesea pe acest tragic amic al meu, cu diferite pretexte, dar cu scopul de a vedea dacă Îl voi găsi mereu același sau dacă forța sa cerebrală scădea, poate, o dată cu cea a trupului. A lui sporea, Însă, precum bucuria surugiului care ține s-o arate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
feroce În a-și proteja intimitatea de voracele căpcăun al publicității, era panicat de imprudenta propunere. Deși venind de la un prieten sau poate tocmai de aceea, i se părea scandaloasă. „Să mă imprimi?”, continua să se mire, tot mai morocănos, amicul. Uluit, rănit, confirmat În cele mai negre așteptări asupra speței umane. „Bine, bine, am să mă gândesc. Mai vorbim despre asta.” A urmat o scurtă tăcere, Înainte de Închiderea convorbirii și o lungă tăcere de câteva săptămâni, Înainte ca ilustrata din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
New York Review of Books, 10 februarie 2000; Apostrof, nr. 12/1999) Partea a treiatc " Partea a treia" Vorbind pietreitc "Vorbind pietrei" Voi che vivete sicuri Nelle vostre tiepide case, voi che provate tornando a sera il cibo caldo e visi amici: considerate se questo è un uomo che lavora nel fango che non conosce pace che lotta per mezzo pane che muore per un si o per un no. Considerate se questa è una donna, senza capelli e senza nome senza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unul din cei mai importanți oameni ai lumii secolului douzeci și cetățean de onoare al urbei unde s-a născut , Iașul ! Îi cunosc de mulți ani . Și simt că va fi nevoie să denunț necazurile suportate în comunism dinspre acești “amici” acaparatori sălbatici de putere și faimă . “Revoluția din decembrie 1989 am făcut-o noi, patru : Ștefănachi, Casian, Adi Cristi și Panaite, (încă un racolat). (14 decembrie 2004 la Casa de cultură Mihai Ursachi . A replicat energic Constantin Șerban” . Vă amintiți
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
de profesor de limba franceză în 1943. A predat întâi la Târgoviște, apoi la București, la Ploiești și din nou, din 1964, la București (între timp - din 1948 - predase limba franceză în diverse școli mărginașe din București). A scris în „Amicul tinerimii” (1933), în revista „Comentar” și în „Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale din Bologna, al Societății Internaționale de
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
între 1860 și 1864, Academia de Drept din Sibiu. Din 1864 s-a stabilit ca avocat la Făgăraș, devenind conducătorul opoziției politice din localitate. Activitatea publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
redactor la „Revista literară”. Câștigă atât de puțin, încât trebuie să se întoarcă în Craiova. Mereu în așteptarea unei definitive stabiliri în București, D. își trimite colaborările la „Revista literară”, „Gutenberg”, „Analele literare”. La Craiova redactează aproape de unul singur gazeta „Amicul libertății” (1887) și împreună cu Gr. D. Pencioiu, „Revista olteană” (1888-1890, 1892). Ambele publicații se situau în linia „Contemporanului”. Când, în 1890, vine din nou la București, apropierea lui D. de cercurile socialiste apare mai clară odată cu răcirea raporturilor cu Macedonski
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
de la Școala Normală de Băieți. În anul 1881, a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea din Cluj, cu o teză, scrisă în limba maghiară, despre activitatea lui Vasile Alecsandri. A debutat cu versuri în „Familia” (1874), colaborând apoi și la „Amicul familiei”, „Cărțile săteanului român”, „Gutinul”, „Ideea pedagogică-literară-socială”, „Luminătorul”, „Revista nouă”, „Românul”, „Șezătoarea”, „Tribuna”. Scrierile sale, alcătuite din lirică personală și prelucrări ale eposului popular românesc, au stat, încă de la debut, sub semnul marii admirații pentru Alecsandri. Bardul de la Mircești i-
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
unde a rămas până în 1858. După întoarcere, mai ia parte la viața politică (a fost un militant pentru Unirea Principatelor) până în 1863, când se retrage definitiv. I-au fost atribuite câteva însemnări interesante din zilele revoluției, apărute în 1880, în „Amicul familiei”, sub titlul România în anul 1848. Amintiri și episoade de călătorie. Traduceri: Molière, Domnul Pursoniac, București, 1836. Repere bibliografice: Gr. Zossima, Biografii politice ale oamenilor mișcării naționali din Muntenia la 1848, ed. 2, București, 1884; Iorga, Ist. lit. XIX
GRADISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]
-
școlar în Mehedinți și Gorj, în sfârșit, profesor suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă să publice în foarte multe periodice („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Concordia”, „Amicul poporului”, „Buciumul”, „Familia”, „Reforma”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în redacția altora („Amicul familiei”, „Amicul științei”, „Dâmbovița”, „Pressa”, „Curierul Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
Bolintineanu. Continuă să publice în foarte multe periodice („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Concordia”, „Amicul poporului”, „Buciumul”, „Familia”, „Reforma”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în redacția altora („Amicul familiei”, „Amicul științei”, „Dâmbovița”, „Pressa”, „Curierul Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
să publice în foarte multe periodice („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Concordia”, „Amicul poporului”, „Buciumul”, „Familia”, „Reforma”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în redacția altora („Amicul familiei”, „Amicul științei”, „Dâmbovița”, „Pressa”, „Curierul Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
După Particulele elementare, adică de nouă ani Încoace, Michel Houellebecq a devenit cel mai discutat scriitor francez contemporan, cu cei mai mulți dușmani și cei mai mulți fani (constituiți de altfel, În două asociații pentru care cotizează, cu adresă web. Ignor adresa Asociației Inamicilor Amicilor lui Michel Houellebecq... CÎt despre cealaltă, iat-o: HYPERLINK http://www.houellebecq.info www.houellebecq.info). Tot el este se pare cel mai citit romancier francez contemporan, de la opincă, pînă la vlădică (Lionel Jospin declara În timpul campaniei electorale din 2002
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
învățătoarelor din România”, „Revista noastră” și „Viața literară”. Cu proză, versuri, articole, C. - care semnează Florian Cristescu de prin 1904 - va mai colabora la „Prezentul”, „Viața literară și artistică”, „Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor”, „Muncitorul național român” ș.a. A fost secretar de redacție la
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
a ținut conferințe cu teme sociale și culturale. Din cauza activității sale de încurajare a manifestării sentimentelor patriotice românești, este expulzat în România de guvernul țarist (1907). S-a reîntors la Chișinău în 1917. C. a debutat în 1891, în revista „Amicul copiilor”, condusă de Z.C. Arbore și Victor Crăsescu. A colaborat la „Epoca”, „Gazeta politică și literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața Basarabiei” ș.a. Volumul Povestiri din copilărie (1896) aduce în fața cititorului un scriitor plin de umor și de candoare, universul copilăriei
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
1916, 2636; Tudor Pamfile, „Cântări basarabene”, „Școala Basarabiei”, 1919, 1; Emanoil Bucuța, „Cântări basarabene”, „Țara nouă”, 1920, 10; Barbu Lăzăreanu, [Sergiu Cujbă], ADV, 1937, 16 295; Predescu, Encicl., 240; Haneș, Scriitorii, 25-26; Ilie Stanciu, Un pionier al revistelor pentru copii: „Amicul copiilor”, LL, 1963, 175-192; [Sergiu Cujbă], în Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 45-52, 128-141; Dicț. scriit. rom., I, 741-742; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 121. O.I.
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
Arhiva” lui A. D. Xenopol (1893-1894) vechile Amintiri din o călătorie. Cu sprijinul lui Xenopol, H., „amantul nestrămutat al naturii”, ajunge la Iași, profesor de română și latină (un timp director) la Liceul Internat (1899-1912). Stimulat de G. Ibrăileanu („delicatul meu amic” - un „estet literar de mâna-ntâi”), reia scrisul; prestigioasa revistă „Viața românească” îi tipărea, între 1907 și 1912, acum remaniate și împărțite în capitole, amintirile de drumeție, cărora li se adaugă nuvele și povestiri: Floricica, Părintele Ghermănuță, Singur, La Tazlău
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
o varietate de contexte, după cum este indicat de patru (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă suspectează, fără o bază suficientă, că alții îl (oă exploatează, prejudiciază sau înșeală; 2Ă este preocupat(ăă de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; 3Ă refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios împotriva sa; 4Ă citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5Ă poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ăă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
membru al unei familii; 2Ă alege aproape întotdeauna activități solitare; 3Ă are puțin sau nu are nici un interes în a avea experiențe sexuale cu altă persoană; 4Ă îi plac puține ori nu-i plac nici un fel de activități; 5Ă lipsa amicilor sau confidenților apropiați, alții decât rude de gradul I; 6Ă pare a fi indiferent la criticile sau laudele altora; 7Ă prezintă răceală emoțională, detașare sau afectivitate plată. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei, al unei tulburări afective cu elemente psihotice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
perceptive insolite, incluzând iluzii corporale; 4Ă gândire și limbaj bizar (de exemplu, limbaj vag, circumstanțial, metaforic, supraelaborat sau stereotipă; 5Ă suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă comportament sau aspect bizar, excentric sau particular; 8Ă lipsa de amici sau confidenți apropiați, alții decât rudele de gradul I; 9Ă anxietate socială excesivă care nu diminuează odată cu familiarizarea și tinde a fi asociată mai curând cu temeri paranoide decât cu judecăți negative despre sine. Nu survine exclusiv în cursul schizofreniei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]