8,976 matches
-
faptul că oamenii socializează într-un anumit context cultural, dar cultura continuă să le influențeze interacțiunile, nivelul de așteptare. Când variabilele culturale joacă un rol principal în procesul comunicării, rezultatul este comunicarea interculturală 27. Recunoaștem și respectăm modul în care amprenta culturală justifică diferențele în stilul de comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sine que non a interculturalității este respectul total al vecinului care nu ne seamănă"32. Începutul secolului XXI aduce noi provocări în toate domeniile științifice, ca și în comunicare. Evenimentele politice și sociale care au zdruncinat lumea și-au pus amprenta în special asupra oamenilor și a modului în care aceștia comunică. Domeniul intercultural este mai mult ca oricând pregătit să mențină echilibrul dorit al lumii. Oamenii sunt mult mai deschiși, doritori de a-i cunoaște pe ceilalți, de a comunica
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
condiția sine que non a interculturalității este respectul total al vecinului care nu ne seamănă. Începutul secolului XXI aduce noi provocări în toate domeniile științifice, ca și în comunicare. Evenimentele politice și sociale care au zdruncinat lumea și-au pus amprenta în special asupra oamenilor și a modului în care aceștia comunică. Domeniul intercultural este mai mult ca oricând pregătit să mențină echilibrul dorit al lumii. Oamenii sunt mult mai deschiși, doritori de a-i cunoaște pe ceilalți, de a comunica
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
172. Organizate ca expediții militare ale feudalității apusene în scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina, și de a recuceri locurile sfinte de la Ierusalim (cucerit în 1070 de turcii selgiucizi), cruciadele au avut o puternică amprentă religioasă. Proclamate "războaie sfinte", au fost îndreptate împotriva unor populații necreștine, acțiunea militară conferindu-le caracter de "legitimitate". Într-o societate aflată în plină expansiune politică și militară, cruciadele se prezintă ca o întregire a procesului de colonizare petrecut în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Franz Schubert, Mendelsn-Bartholdy sau Wagner. Cu adevărat se susține afirmația că de la sfârșitul secolului al XVIII-lea Germania era cunoscută ca "țara poeților și a filosofilor" (Land der Dichter und Denker). Se urmărea, chiar dacă nu ca regulă generală, voința unei amprente culturale germane în Europa. În Grecia, de exemplu, în timpul regelui Othon (1833-1862), una dintre primele sale realizări a fost crearea Departamentului arheologic guvernamental. În august 1834 începea, simbolic, restaurarea Partenonului, sub conducerea lui Leo von Klenze. Au sosit și alți
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Hârșova, județul Constanța. A venit în Oltenița, unde a îndeplinit funcții în cadrul Comiterului de Cultură al Raionului, apoi, după trecerea la noua împărțire administrativ teritorială ,din 1968, în cadrul orașului. Anii de profesorat de la Hârșova, dintre 1958 și 1963 vor lăsa amprente importante în formarea științificodidactică a domnului Done Șerbănescu. Atestarea în arheologie de către specialiștii din cadrul Ministerului Culturii se va realiza în anul 1976. În anul 1968 va fi numit director al Muzeului orășenesc, ulterior schimbându-și numle în ”Muzeul Civilizației Gumelnița
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
strig adeseori, odată cu poetul acela de demult, vorbele însingurării definitive: A murit Enkidu, prietenul meu.... Profesor Nicolae I. Nicolae Amprentă Această școală trup Cu suflet de aur este. Și toate aduc aminte de el: ferestrele, scările culoarele, clasele, Și toate amprentă de spirit poartă: ușile, unghiurile, tavaneele, cărțile Și-un glas adânc, mlădiat în bronz,răsună, Și-un pas în cadență De vers latin, străbate spațiu 20 Valeriu Birlan, mai 2013 Dan Cătănuș (născut în anul 1971) Cea mai tânără personalitate
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
reale, la care se adăugau idiograme - desene care reprezentau concepte și idei. Pictogramele olimpice sunt reprezentări simbolice ale sporturilor concepute pentru fiecare ediție a Jocurilor Olimpice. Autorii pictogramelor, de regulă oameni de artă, câștigători ai concursurilor organizate în acest scop, pun amprenta propriei viziuni artistice în armonie cu tehnica ramurii de sport respective și cu specificul cultural național. Anul 1964, Jocurile Olimpice de la Tokyo. La ceastă ediție s-au introdus pentru prima dată pictogramele ce aveau rolul de a ușura comunicarea și a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
externă, și anume sistemul de semne fixat de grup pe hîrtie. Avem o tăbliță de ceară pe care a fost gravat un șir de litere și cuvinte. Ea reproduce în adîncime ceea ce caracterele prezentau în relief. Să îndepărtăm acum caracterele. Amprenta rămîne, și ne-am putea imagina că urmele lăsate de caractere sînt legate una de alta și că fiecare cuvînt se explică prin precedentul. Dar știm că nu e așa, ci că ampren-ta se explică prin compoziția în relief, iar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ea însăși, de fiecare dată, transformată, dar cu totul altfel decît dacă ar fi constituit refrenul unui cîntec, care capătă un sens diferit, în funcție de versurile cupletului precedent. Extras astfel din acest corp, spiritul muzical nu mai trebuie să-i poarte amprenta, să-l amintească și să trimită cu gîndul la el. Deoarece muzica separă astfel sunetele de toate celelalte realități sensibile, ne închipuim cîteodată că ne detașează de lumea exterioară. Desigur, sunetele au o realitate materială. Sînt fenomene fizice. Dar să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
avem de-a face aici cu însuși tipul de amintire muzicală? Dar acesta cuprinde exclusiv ceea ce, în memorie, se reduce la un mecanism material, care poate fi fixat pe hîrtie sau în substanța nervoasă. Toate acestea se păstrează ca o amprentă sau o schiță, ca tot ce e material și inert. Memoria nu reține însă nimic altceva? Fie că descifrăm, fie că executăm, nu e suficient să înțelegem semnele: un artist le interpretează în maniera sa, inspirat de dispozițiile afective de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memorie; ei vor avea mai des ocazia să-și amintească de ea. Dat fiind că au cam aceeași vîrstă, aparțin poate acelorași medii sociale, nu vor uita că au avut același dascăl. Noțiunile comunicate lor de acesta și-au pus amprenta; adesea, cînd se vor gîndi la una dintre aceste noțiuni, îi vor vedea dincolo de ea pe profesorul care le-a revelat-o și pe colegii care au în-vățat-o odată cu ei. Cu totul altfel se întîmplă cu profesorul. Cînd era în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
multe ori, de atunci, despre asta. Dar noi am uitat tot ce evocă el, încercînd zadarnic să ne amintească. În schimb, ne vom aminti ceea ce simțisem fără știrea lor, ca și cum acest gen de amintire și-ar fi pus mai puternic amprenta asupra memoriei noastre deoarece nu ne privea decît pe noi26. Astfel, în acest caz, pe de o parte, mărturiile celorlalți vor fi incapabile să reconstituie amintirea noastră dispărută; pe de altă parte, ne vom aminti, aparent fără ajutorul celorlalți, impresii
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să se mai confunde cu o impresie personală. Reintrăm în contact cu schema istoriei. Așadar se va spune trebuie să ne sprijinim din plin pe memoria istorică. Prin intermediul acesteia un fapt exterior vieții mele de copil ajunge să-și pună amprenta asupra unei zile, a unei ore, iar observarea acestei amprente îmi va aminti ziua sau ora; dar amprenta este în sine o marcă superficială, realizată din afară, fără vreun raport cu memoria mea personală și cu impresiile mele de copil
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
contact cu schema istoriei. Așadar se va spune trebuie să ne sprijinim din plin pe memoria istorică. Prin intermediul acesteia un fapt exterior vieții mele de copil ajunge să-și pună amprenta asupra unei zile, a unei ore, iar observarea acestei amprente îmi va aminti ziua sau ora; dar amprenta este în sine o marcă superficială, realizată din afară, fără vreun raport cu memoria mea personală și cu impresiile mele de copil. La baza unei asemenea descrieri stă și ideea că spiritele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
trebuie să ne sprijinim din plin pe memoria istorică. Prin intermediul acesteia un fapt exterior vieții mele de copil ajunge să-și pună amprenta asupra unei zile, a unei ore, iar observarea acestei amprente îmi va aminti ziua sau ora; dar amprenta este în sine o marcă superficială, realizată din afară, fără vreun raport cu memoria mea personală și cu impresiile mele de copil. La baza unei asemenea descrieri stă și ideea că spiritele (gîndirea) sînt separate unele de altele la fel de clar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
eveniment, cineva intră în casa lor, sau tatăl și mama, gîndirea tatălui și a mamei este, temporar, abătută dinspre ei. Aceasta este doar o comparație care ne ajută să înțelegem că, dacă un anumit eveniment politic sau național își lasă amprenta în conștiința personală a cuiva care asistă la el, e pentru că aceasta reacționează imediat și dă de la sine, spontan, marca corespunzătoare atitudinii, în care se regăsește deci pe deplin.] În copilărie, Stendhal a asistat, din coridorul casei în care locuia
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dă imediat seama, deși nu distinge la bunicul său urmele personale fapt care pare să se explice pur și simplu prin bătrînețea sa și care ține de vechea societate în care a trăit și s-a format și a cărei amprentă o poartă -, el simte, într-un mod confuz, că atunci cînd intră în casa bunicului, cînd vine în cartierul acestuia sau în orașul în care locuiește, pătrunde într-o regiune diferită, care nu-i este totuși străină, fiindcă se potrivește
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
duratei. Dar118 este posibil și, fără îndoială, necesar ca această înțelegere să se fi realizat altădată într-o societate unică, din care provin toate cele pe care le cunoaștem. Să presupunem că odinioară credințele religioase își vor fi pus puternic amprenta asupra instituțiilor. Poate că oamenii care uneau în persoana lor atributele conducătorilor și ale preoților au divizat timpul, inspirîndu-se totodată din concepțiile lor religioase și din observarea cursului natural al fenomenelor celeste și terestre. Cînd societatea politică s-a desprins
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
unde viața este încă reglată și ritmată cum era la noi acum două secole au cele mai stabile tradiții locale, iar grupul urban apare mai pregnant decît în alte părți drept un corp social, în diviziunile și structura sa (poartă amprenta) reproduce configurația materială a orașului. Diferențierea unui oraș rezultă, fără îndoială, din originea unei diversități de funcții și cutume sociale; dar, în timp ce grupul evoluează, orașul se schimbă mai încet în ceea ce privește aspectul exterior. Obiceiurile locale rezistă la forțele care încearcă să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
activității sale proiectate în spațiu și gîndirea sau reprezentările esențiale ale societății: aceasta este atitudinea grupului, rezultată din raporturile sale cu lucrurile. Nu se poate spune așadar că, dacă sîntem asigurați că spațiul subzistă, e pentru că grupul și-a pus amprenta asupra acestuia, l-a construit după asemănarea sa și pentru că îl ține minte. Căci grupul însuși nu durează și nu-și amintește decît în măsura în care se sprijină pe această imagine stabilă a spațiului, de care, într-un fel, a legat amin-tirile
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
că primele depind de grupurile (unul sau mai multe) cu care sîntem în raporturi frecvente și familiare, încît putem oricînd 35 (V31) chiar dacă această schimbare de atitudine n-a fost decît una de moment, ea a putut să lase o amprentă ușoară în memoria grupului familial 36 (V32) E de ajuns ca eu însumi să le fi perceput clar și să le pot recunoaște, în măsura în care am participat și particip 37 (V33) fiindcă și-a pierdut complet greutatea 38 (V34) dar acestea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
noi citim această transcriere. Urmărind astfel un procedeu tradițional, naratorul romanului își prezintă transcrierea drept o transpunere, inferioară originalului, povestirea lui Rollon. Astfel, el își asumă responsabilitatea narațiunii: Paginile care vor urma vor semăna cu ipsosul cu care se ia amprenta vieții și care nu e decât o ironie! Însă omul se simte atât de neputincios în fața morții că se mulțumește cu atâta lucru. Să va mulțumiți și voi cu atât!86 Întâlnim aici o noțiune importantă, mai ales pentru literatura
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
părind limitată de osul malar. Partea internă a mărginii orbitale superioare, osul malar și apofiza mastoida stânga participa la hipertrofia generală a scheletului regiunii. Tumoră, imobila pe craniu, prezintă la suprafață inegalități mai mult sau mai putin voluminoase, separate de amprente superficiale, În care șerpuiesc vasele. Tegumentele sunt nemodificate, mobile, nedureroase la palpare. Autorul discuta diagnosticul acestei tumori, eliminând etiologia canceroasă. De asemenea, constată că diagnosticul dintre encondrom și hiperostoza este dificil. Ambele afecțiuni nu influențează starea generală. Deplasarea În jos
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
anul 1912, A. Jianu devine profesor al Clinicii I Chirurgie din Iași, catedră rămasă vacanță În urmă decesului profesorului L.L. Scully. Activitatea lui Amza Jianu În domeniul patologiei neurochirurgicale prezintă o serie de particularități legate, pe de o parte, de amprenta școlii profesorului Thoma Ionescu, iar pe de altă parte, de personalitatea să chirurgicală cu totul deosebită. Abordarea problemelor neurochirurgicale a fost făcută de pe poziția și În condițiile unei adevărate neurochirurgii. Bun cunoscător al anatomiei sistemului nervos, era informat asupra celor
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]