9,641 matches
-
renașterea O renaștere lentă și fragilă În măreții de ghiocei Și crengi goale de tot Eul Această Toamnă ce ne încântă că o Doamnă Rafinată, maternala și iubita naturală ................................................................................ Pregătită cu răbdare Că natura să renască Cu Toamnă și cu anotimpurile vieții Ne bucurăm de răsăritul dimineții! Citește mai mult Toamnă muzicantăCu frunzele ce bat în vântCu foșnetul din pașii mei ... Acești copaci își fac cadou dezinteresat podoabaCu aurul, roșul și tot buchetul lor de floriFlori de reînviereA unor copaci rămași
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Cu Toamnă ce ne cântă nemurirea și renaștereaO renaștere lentă și fragilăîn măreții de ghioceiși crengi goale de tot EulAceastă Toamnă ce ne încântă că o DoamnăRafinată, maternala și iubita naturală................................................................................Pregătită cu răbdareCa natură să renascăCu Toamnă și cu anotimpurile viețiiNe bucurăm de răsăritul dimineții!... XVIII. VA CONVINE PĂMÂNTUL DEOCAMDATĂ???, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Vă convine Pământul Deocamdată??? E o chestiune de alegere personală a fiecăruia să facem un răi pe
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CÂND VINE TOAMNA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului CÂND VINE TOAMNA Când vine toamna-i bucurie; Copiii merg din nou la școală; Se-aud chiote în vie; Satul e
CÂND VINE TOAMNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379710_a_381039]
-
Autorului CÂND VINE TOAMNA Când vine toamna-i bucurie; Copiii merg din nou la școală; Se-aud chiote în vie; Satul e imun la boală. Când vine toamna-i bogăție: Trosnesc căruțele de rod; Satul trăiește-n semeție Ca-n anotimpul lui irod. Când vine toamna e tristețe; Pleacă păsări călătoare Peste mări în țări alese, Iar plecarea lor ne doare. Când vine toamna e durere: Pădurea plânge goală-n ploaie; Vântul suflă cu putere Și prin crengi cărare-și taie
CÂND VINE TOAMNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379710_a_381039]
-
cămăruța luminată a sufletului unde ești numai tu cu tine, cu toate frământările tale? Odată, dincolo de timp, de ce nu și de spațiu, pe acest pământ tare drag și frumos trăia un bătrân care avea patru fiice, de fapt cele patru anotimpuri. Bătrânul le iubea pe toate la fel, fiecare dintre copilele sale aveau sarcinile lor bine definite . Primăvara aducea culorile, Vara cocea roadele, Toamna cobora de pe dealuri cu cobilițele îndoite de darurile dumnezeiești, iar Iarna aducea liniștea albă. Citește mai mult
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
cămăruța luminată a sufletului unde ești numai tu cu tine, cu toate frământările tale?Odată, dincolo de timp, de ce nu și de spațiu, pe acest pământ tare drag și frumos trăia un bătrân care avea patru fiice, de fapt cele patru anotimpuri. Bătrânul le iubea pe toate la fel, fiecare dintre copilele sale aveau sarcinile lor bine definite .Primăvara aducea culorile, Vara cocea roadele, Toamna cobora de pe dealuri cu cobilițele îndoite de darurile dumnezeiești, iar Iarna aducea liniștea albă.... VI. O INSPIRATĂ
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mereu în zare - Transformat în virus-spam. Inima - un sloi de gheață Bate răscolit în piept, Aruncându-mă în ceață - Dor pribeag rănit adept. Vag instinct de conservare M-a lăsat uitat în timp, Simt în piept durere mare - Iarnă, rece anotimp. O pandoră-mi dă speranța De-a se-ntoarce iar la mine, Dar nu dispun de cutezanța - Vis pribeag de a revine. A mea oglindă din odaie Îi păstrează chipul dalb Și mirosul cel din baie De pe halatul ei rozalb
DOR DE SUFLETUL PERECHE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379783_a_381112]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MĂRȚIȘORUL SURPRIZĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MĂRȚIȘORUL SURPRIZĂ Într-o zi de primăvară, Porumbelul gulerat S-a gândit din zori în seară Și deodată-a exclamat: - Am găsit ! Știu
MĂRŢIŞORUL SURPRIZĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379798_a_381127]
-
și-i vorbește despre ele, nu doar pe înțelesul nepoțelului, dar și cu fior liric, menționez câteva care accentuează orizontul bogat și variat în care este introdus pentru a-l familiariza cu acesta: ”Să numărăm până la zece”, ” Numărăm pe degete”, ”Anotimpurile”, ”Momocicleta”, ”Pintenatul”, ”Papagalul Coco”, ”Colind”, ”Pomul vieții”, ”Închinare florilor”, ”Mămică și bunică”, ”Primăvara”, ”Vara”, ” Omul de zăpadă”, ”Pelicanul și peștii”, ” Motănelul cel viteaz”, ”Papucul Doamnei”, ”Coloana infinitului”, ”Odă copiilor”. Pentru a sublinia spiritul tonic ce definește tonul general al acestei
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
în codru pe frunze să mă scriu dar nu fusese modru căci totul e pustiu. - Ai rătăcit cărarea sălbatic bidiviu ? - Da!, mi-a șoptit pădurea ”venit-ai prea târziu !” Acum mă caut prin timpuri ca orbul în pustiu pierdut prin anotimpuri dorind să mă rescriu. Simt că m-ascund sub versuri ca giulgiul în sicriu și-aud din universuri ”e poate prea târziu !” *** Ciclul "Era să fiu poet" Referință Bibliografică: prea târziu / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PREA TÂRZIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379811_a_381140]
-
vărfuri de dor, au înflorit maci sub pocnet de iubire! Și lumina o filtrează inima sub sunetele poemelor margaretelor! Libelulă Vocea ta? Emoția vântului în brațele copacilor frunzărindu-mi trăirea sub răscolitoarea simțire. Da dragul meu, E vremea libelulelor din anotimpul îmbrățișării E timpul arcuitelor-străvezii-albastre-zbateri din ziua bucuriei. Fără formă dar cu fond, fără chemare dar cu sosire, fără mal, doar o continuă curgere într-o clipocitoare, totală detașare, a mea de mine, a ta de tine, într-un nou necunoscut
VARĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374660_a_375989]
-
trecere-ating. Am în nucleul fierbinte spații în care crește un viu frământ într-o risipă de noi vibrații din altă lume, din alt pământ. Trecerea scurtă, plină de-opreliști va fi risipă spre infinit ca să rodească în noi priveliști din anotimpul înmugurit. Nu-mi pasă noapte de-a ta scânteie când știu că drumul spre veșnicii va fi o lungă cale lactee care sub pașii-mi va străluci. Anatol Covali Referință Bibliografică: Mai departe Vin din contrarii / Anatol Covali : Confluențe Literare
MAI DEPARTE VIN DIN CONTRARII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374664_a_375993]
-
apăsătoare. Te rog... ți-ajunge cât ai stat! Fă loc ninsorilor cu floare, Cu tine aici ne-au înghețat Speranțele în buzunare. − De ce-aș pleca? Nu-i încă timpul Să cearnă cerul munți de floare Și-n suflete stă anotimpul Ce-adânc îndeamnă la visare. Mai stau un pic, când mărțișorul Se-agață-n piept la mândre fete, Dar până atunci sunt cerșetorul Ce se visează dragobete! Referință Bibliografică: Babă iarnă, când pleci? Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520
BABĂ IARNĂ, CÂND PLECI? de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374686_a_376015]
-
Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului dorm semințele la adăpostul ogoarelor visându-se holde pline de rod lebede polare își sacrifică zborul în depărtări lunecoase din rădăcini izvoarele urcă în seva anotimpurilor vin păsări cu aripi săgeată în zbor aducând primenirea la tâmpla sufletului îmi cresc boboci de zâmbet primăvăratec se desțelenesc adâncurile cu zvonuri de muguri colorându-mi imaginația în verdele renașterii de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: zvon de
ZVON DE MUGURI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374693_a_376022]
-
din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe chipul țării încununat cu flori Slovele istoriei pulseză-n trei culori, Spice-aurii, pe trup frumos de tară Ocean aurifer în matca- i milenară. Atât de grăbit ne pendulează timpul Când bobu-n cămp petrece anotimpul, Cu primăvara mugurii se-vor desface Iar cerul albastru e semnul de pace. Trec anii, n- am sa mă satur, nicicând, Fulgerul, dragostea, zborul să cânt , Din seva cuvântului crez îmi voi face Iar cerul albastru e semnul de pace
CERUL ALBASTRU E SEMNUL DE PACE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374699_a_376028]
-
2015 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK ***1 NARCIS ZAHIU * Tecuci: CATRENUL CU POVEȘTI (mix**, A5, 180 pagini, copertă și ilustrații Narcis Zahiu) Narcis Zahiu, un autor cu suflet de copil, puternic ancorat în această lume a inefabilului, sub paza versatilelor anotimpuri (succesiunea vârstelor), aduce aproape de sufletul și, mai ales, de simțirea copilului, câteva dintre elementele constitutive ale universului său, ce începe cu soarele și luna și se oprește undeva, dincolo de limitele spectrului vizibil. Catrenele sale, ca unități consensuale, prezintă, sub forma
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374697_a_376026]
-
cuvinte simple dar de adâncă simțire, autoarea scrie microeseuri despre „Când cerurile se deschid”; despre „Bucuria iubirii”. Ioan Stoian Subțire este un alt creator care și-a încredințat scrierile acestei Antologii. Autorul subliniază faptul că, oricât timp ar trece, oricâte anotimpuri s-ar roti, din semințele căzute vor răsări alte flori, în altă primăvară: „În fructe stropi de soare cad/ Mișcarea vremii ne-nfioară!/ Semințele căzute-n nou răsad/ Cresc alte flori, în altă primăvară...” (Trecere). O dată cu căderea razelor în fiecare suflet
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Pulsuri de iubire! STEJARUL A răsărit în primăvară, Două frunze fremătânde, Agățate de-o tulpină, Micuțe și fremătânde. S-a uitat curios în jur, Stejarii-mpodobeau pădurea, Doar el era mic și firav, Nu-și înțelegea menirea. Dar, încet, nou anotimp, Vara cu zefitr și soare, Frunze noi, ramuri și flori, Au început să-l înconjoare. În toamnă deja se înnălțase, Și cregile își adia, Când ploaia deasă ,cu mărgele, Prin fruze îi cânta. Iarna, fulgii de omăt, I-au decorat
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
deja se înnălțase, Și cregile își adia, Când ploaia deasă ,cu mărgele, Prin fruze îi cânta. Iarna, fulgii de omăt, I-au decorat cununa, Și-n nopțile cu cer senin, Îl admirau stele și Luna. Așa, încet, trecut-au anii, Anotimpuri, iar și iar, Ca un rege al pădurii, Era acum acel STEJAR. Vietățile pădurii, Îl iubeau și-l căutau, Între frunze, scorburi, ramuri, Adăpostul își găseau. Ani și secole trecură, Timpul crud, care nu iartă, Chiar și unui "BARD STEJAR
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
ce pot schimba/ Cuvintele ce-s spuse pentru tine.//” (Tu iartă-mă) Dând sens căutărilor de sine, multe sunt și poeziile în care ne prezintă o neliniște din adâncul ființei sale. Trăiește tristețea cu intensitate considerând că: „Tristețea nu are anotimp/ Când haina ei se-avântă în micare,/ Se sparg secundele rănite de pământ/ De parcă timpul o pune la-ncercare.// Tristețea nu are anotimp / Din unghiul său statornic te veghează,/ Ea mintea parcă-ți capturează/ În fiecare margine de gând.//” (Tristețea
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
ne prezintă o neliniște din adâncul ființei sale. Trăiește tristețea cu intensitate considerând că: „Tristețea nu are anotimp/ Când haina ei se-avântă în micare,/ Se sparg secundele rănite de pământ/ De parcă timpul o pune la-ncercare.// Tristețea nu are anotimp / Din unghiul său statornic te veghează,/ Ea mintea parcă-ți capturează/ În fiecare margine de gând.//” (Tristețea nu are anotimp) Tristețea aduce adesea melancolie și meditație dând naștere unei senzații de inutil, de zădărnicie, de abandon: „M-agăț de un
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
ei se-avântă în micare,/ Se sparg secundele rănite de pământ/ De parcă timpul o pune la-ncercare.// Tristețea nu are anotimp / Din unghiul său statornic te veghează,/ Ea mintea parcă-ți capturează/ În fiecare margine de gând.//” (Tristețea nu are anotimp) Tristețea aduce adesea melancolie și meditație dând naștere unei senzații de inutil, de zădărnicie, de abandon: „M-agăț de un pai/ i paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ i paiul sângeră -/ Nu pot
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
fantastică: Luna de pe cer, Pubi din Căpâlnaș Express, Flash pe un peron ș. a., cu, precumpănitor, eseu: Melancolia Capricornului, Reciclare la cubul Rubik și, mai peste tot, cu frânturi de poezie ori, chiar, cu întreguri poetice, precum: Ecoul meu, Umbra sau Anotimpuri Fata Morgana; dar și: “Parcă sunt o plasă pentru care nu am un cui în care să mă agăț! Stau cu mine în mână jenată și mă incomodez”; Simte că sufletul lor e o stafidă, o conservă a strugurelui zemos
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
a mai fost, aceea va mai fi, și ceea ce s-a întâmplat, se va mai petrece’”). La fel, pentru a găsi expresia cea mai exactă și mai cuprinzătoare a suferinței, scriitoarea se referă la Iov: “De n-aș fi nici un anotimp! Uneori nici măcar al nașterii mele, cum Iov voia să scoată ziua nașterii din calendar. Nu vreau să campez pe fâșia lui de cenușă, suferind și psalmodiind: ‘este un timp în care să vorbești și un timp în care să taci
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
care să vorbești și un timp în care să taci. Este un timp în care să iubești și un timp în care să urăști (...) este un timp în care să îmbrățișezi și un timp în care să fugi de îmbrățișare’” (Anotimpuri Fata Morgana) (în final, se revine, observăm, la Ecclesiast, textul tutelar, s-ar părea, al imaginarului și al gândirii artistice). Așadar, într-un orizont al pulverizării, al nestatorniciei fără limite, unicii piloni stabili se dovedesc a fi cărțile poetice și
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]