12,966 matches
-
naturală [...], ca și istorie a omului" (s.n. ibid.). 74 Ibid., p. 27. 75 Ibid., p. 26. 76 Ibid., p. 25. 77 Ibid., p. 26. 78 Ibid., pp. 25-26. 79 Apud Anton Dumitriu, Alétheia. Încercare asupra ideii de adevăr în Grecia antică, București, Editura Eminescu, 1984, p. 23. 80 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 1. 81 Fiecare dintre aceste definiții ar merita un comentariu aparte și s-ar constitui într-un pretext de nesfârșite speculații. De altfel, o inventariere a principalelelor definiții
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
in seine Philosophie, Leipzig, 1936. Ernst Cassirer, Philosophie der symbolischen Formen. Erster Teil: Die Sprache, Berlin, Bruno Cassirer Verlag, 1923. Anton Dumitriu, Istoria logicii, București, Editura Academiei, (ed. I: 1969), 1975. Idem, Alétheia. Încercare asupra ideii de adevăr în Grecia antică. București, Editura Eminescu, 1984. Idem, Culturi eleate și culturi heracleitice, București, Editura Cartea Românească, 1987. Rudolf Eucken, Geistige Strömungen der Gegenwart, Leipzig, 1904. Mircea Flonta, Adevăruri necesare. Studiu monografic asupra analiticității, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975. Idem, Istoria științei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu LIBRĂRII în care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1.1. Evoluția dreptului comercial Cunoașterea și înțelegerea unei instituții nu poate fi deplină în absența cunoașterii istoricului ei. Traseul dreptului comercial este marcat de repere bine conturate mai ales prin raportare la evoluția dreptului civil 3. a. Perioada veche (antică) Apariția activității comerciale este strâns legată de ideea de proprietate. Pentru a-și satisface necesitățile oamenii au fost nevoiți să schimbe produsele pe care le realizau sau le obțineau din mediul înconjurător, schimb care s-a realizat inițial sub forma
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
înconjurător, schimb care s-a realizat inițial sub forma trocului și apoi, în mod organizat în cadrul târgurilor. În această perioadă din istoria omenirii necesitatea unor reglementării comerciale nu a fost resimțită datorită în special caracterului pastoral și agricol al societății antice. Primele reglementării de natură comercială au fost cuprinse în Codul lui Hammurabi (aproximativ 1750 î.Ch.) în materie de împrumut, societate și depozite. Ulterior grecii și fenicienii au adoptat reglementări mai ample, în special în materia comerțului maritim. Epoca de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ideea că politica și democrația sunt complementare și presupun o participare activă a fiecărui om la îmbunătățirea acestora. Oricum, cultura umanistă e vitală pentru orice democrație. Politicienii și intelectualii români ar fi util să înțeleagă că această democrație a Atenei antice nu a venit din Ceruri și s-a născut din înfrângerea Politikului prin Cultură 17. Democrația reprezentativă modernă este o formă redundativă de exercitare a puterii și ea nu încurajează decât minoratul (în gândire) și pasivitatea civică, dogmatismele mediatice și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
până în secolul al V-lea î. Hr., când politica greacă se transformă în opusul ei)? De ce societatea modernă se lasă condusă de raportul mutual politică-război? De ce politica de azi nu poate fi politică în semnificația ei originară, aceea prezentă în Grecia antică? Țesătura scriiturii foucauldiene nu este atât de dificilă precum pare la o primă vedere. Istoricul nostru își prezintă "structural", schematic, destul de coerent argumentele, în ciuda tablourilor sale clar- obscure. Prezentarea problemelor care i-au reținut atenția este învăluită de un discurs
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este acest soi de mimare a gândirii și un fel duplicitar de a fi ("una spunem, alta facem!"). Această amneză românească e rădăcina unor patologii sociale profunde: hoția și corupția. Societatea românească aparține ca model cultural și constitutiv polisului grecesc (antic) care "era ferm bazat pe clanurile tribale, iar acceptarea de către entitatea politică putea fi câștigată doar prin intrarea în clanul tribal"22. Tragedia lui Socrate este tragedia celui care încearcă să schimbe această structură tribală a polisului grecesc. Însă clanurile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un comportament sexual "ca domeniu de apreciere și opțiune morală"60. La fel ca în Istoria nebuniei..., Foucault a fost preocupat de transformările comportamentale cu privire la sex. În acest mod, Foucault a ilustrat metamorfozele prin care a trecut comportamentul sexual de la antici la moderni; felul în care discursurile oficiale, publice au influențat etica sexuală și atitudinile față de sex. Totodată, Foucault a încercat să răspundă la întrebări care-l vizează în mod personal: de ce homosexualitatea a fost permisă în Grecia și Roma antică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
antici la moderni; felul în care discursurile oficiale, publice au influențat etica sexuală și atitudinile față de sex. Totodată, Foucault a încercat să răspundă la întrebări care-l vizează în mod personal: de ce homosexualitatea a fost permisă în Grecia și Roma antică și reprimată în primele secole ale Creștinismului? Prin analiza discursurilor despre sex, Foucault este de părere că sexualitatea "a fost supusă unui mecanism de incitare crescândă"61 la a vorbi despre sex și, implicit, a stârni curiozități legate de el
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sting prin "descifrarea" sexului de către psihologi și sexologi și prin virtualizarea pornografică modernă. Incitarea virtuală a pornografiei contemporane stinge în om dorința, pasiunea arzătoare de a mai fi în sex, de a mai fi adevărat prin intermediul sexului precum în Grecia antică. Sexul moare în propriul său "miez" prin virtualizarea lui patologică și fără de limite. Gradualitatea dezvrăjirii moderne a sexului merge spre patologia criminal-imaginativă a vreunui "roman sentimental" (Robbe- Grillet). Sexul femeii nu mai e scop, ci mijloc de a-ți desfrâna
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
caracterizează Occidentul modern..."64. Iluzia că, prin sex, omul cunoaște la modul autentic și, totodată, se autocunoaște (adică află adevărul din el, aflat în propriul său suflet) însoțește până în zilele noastre mentalitatea occidentală. Această mentalitate cu privire la sex provine din Grecia antică, unde oamenii erau "evaluați" și valorizați în funcție de potența lor sexuală 65; potență care implică o absență a consumului de reprezentări și de fantasme sexuale! De aici și mentalitatea sexistă (occidentală) că ești cu adevărat puternic și adevărat-ca-om în măsura potenței
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sistemelor de morală, care începea de la interdicții, o istorie a problematizărilor etice plecând de la practicile sinelui"84. Istoria sa devine una a experimentărilor, bazată pe o analitică a discursurilor despre sex. Comparația între ceea ce a fost în Grecia sau Roma antică și ceea ce a fost/este în Creștinism reprezintă o modalitate de a investiga discursul despre sex. Foucault ne spune că mariajul vechilor greci era mult mai permisiv decât cel creștin. Astfel, unui bărbat căsătorit din Grecia antică îi era îngăduit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Grecia sau Roma antică și ceea ce a fost/este în Creștinism reprezintă o modalitate de a investiga discursul despre sex. Foucault ne spune că mariajul vechilor greci era mult mai permisiv decât cel creștin. Astfel, unui bărbat căsătorit din Grecia antică îi era îngăduit de către soție să practice relații sexuale cu sclavii și sclavele sale, să aibă amante, să frecventeze prostituatele 85. Acest comportament era posibil mai ales că instituția căsătoriei reprezenta un fel de contract economic, unde soțul era obligat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe exterior (trupul, imaginea) și pe o cultivare nu atât a spiritului, cât a unei gândiri originale, "cât mai de efect" și sofisticate (a te afirma prin gândire în tradiția intelectualismului postbelic!). Așa cum ne-a arătat Foucault, în Hermeneutica subiectului, anticii acordau o atenție deosebită spiritului și sufletului, iar raporturile sufletului cu sinele și ale sinelui personal cu al celorlalți erau de instruit, de cultivat. Nu este deloc întâmplător că Socrate nu a scris nimic, iar preocuparea de sine a fost
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
preocuparea de sine și o viață social-politică armonioasă erau imperative filosofice și morale ale fiecărui cetățean. Numai în acest fel s-a putut naște politica (politeia) interesată de sine și de sufletele celor guvernați. Politica s-a născut în perioada antică ca o formă de gestionare a vieții sociale, a vieții dintr-un oraș, iar ea se află în punctul de întâlnire dintre sine, suflete și deciziile care le privesc pe acestea! Epoca modernă a dus la exact opusul ideii de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conferă sens, identitate, direcție puterii-cunoaștere este disciplina și ierarhia. Ierarhia nu este ceva nou sub soarele istoriei, în schimb disciplina și tehnicile disciplinare sunt producții de masă ale societății moderne. Disciplina caracterizează progresul economic modern. Evident că armatele din perioada antică și medievală comportă exerciții disciplinare, dar ideea de disciplină, cu implicațiile ei social-politice, este un produs al puterii-cunoaștere din modernitate. Disciplina este chiar intersecția cunoașterii cu puterea, punctul ei de emergență. A fi disciplinat înseamnă a-ți investi energia, forța
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
după interesul de gașcă al mai marilor zilei, decât cu riscul autosinuciderii statului. Această grijă a statului politic nu are drept obiectiv fericirea generală 115, așa cum spunea Foucault și cum ar fi firesc, cum era odată în orașele-cețăți din Grecia antică, ci "modelarea" acestei fericiri în funcție de interese perene, ermetic stabilite pentru societate și strict legate de existența statului în sine. Vom înțelege de ce homosexualitatea, celibatul, viața în afara "cetății" au fost incriminate de politica statului modern, iar familia a devenit unica valoare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modern, a arhitectonicii puterii, a relațiilor sociale și economice din cadrul unei societăți și pe parcursul fluctuabil al unor generații. Cele trei ideologii compun umanismul modern cu toate avatarurile lui! Dacă ar fi să comparăm bineînțeles, utopic acest umanism modern cu cel antic, vom fi surpriși să constatăm cât de puțină libertate are individul modern, devenit element și funcție pentru o mașină statală totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu se poate forma decât printr-o inoculare, fără spirit critic, problematic, a unor idei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care-l compun, dar și în afara lui). Este firesc acest proces social-politic al contestării statului politic, atunci când statul se confundă cu un instrument, aflat în mâinile unui grup de borfași. Conceptul de "dialectică" are mai multe definiții: 1) pentru filosofia antică era arta unor discuții în contradictoriu; 2) pentru Evul Mediu era logică formală; 3) pentru Hegel e motor al istoriei; 4) pentru Marx, o metodă generală de analiză a argumentelor contradictorii cu scopul aflării adevărului. Pentru autorul de față dialectica
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
întemeia discursul prezintă imaginile empirice prin reprezentări și imagini analitice. Analitica empiricităților se intersectează cu ideologia și politicile curente într-un melting plot discursiv. Ideea reprezentării și teoriile care o însoțesc nu sunt atribute ale gândirii moderne. Încă din epoca antică, filosofi precum Marc Aurelius au fost preocupați de întrebări: Ce sunt reprezentările? Ce funcție au reprezentările în organizarea cunoașterii? Teoria reprezentării ar fi de dorit să țină cont de cele două tipuri esențiale de reprezentări: 1) plastică, specifică artelor figurative
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica În pregătire: Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 14 × 19
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prevede se vor aplica uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. 2. Repere istorice privind regimul juridic al societăților comerciale Societățile comerciale au luat naștere în perioada antică a dezvoltării relațiilor comerciale într-o formă arhaică, reprezentând un mijloc de asociere a unor persoane în vederea transpunerii în practică fie a unui scop lucrativ, fie a unui scop caritabil. Primele mențiuni referitoare la contractul de societate au fost descoperite
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]