10,957 matches
-
este mai ușor să se obțină o schimbare a comportamentului social - când oamenii sunt implicați activ într-o acțiune oarecare sau când sunt doar simpli spectatori? Cu alte cuvinte, când se ia mai ușor o decizie - când oamenii participă, sunt antrenați la discuții, dezbateri pe marginea comportamentului care trebuie schimbat, sau când rămân pasivi, simpli auditori, necesitatea schimbării fiindu-le doar adusă la cunoștință? Iată întrebări la care nu este greu să dăm un răspuns chiar pe baza bunului-simț, dar care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care o posedă având șanse mai mari de a fi satisfăcuți −, dar și a unei gândiri disfuncționale ce caracterizează gândirea depresivă, conform căreia cineva trebuie să fie perfect, că acel cineva depinde de alții pentru sentimentul de autoprețuire, fapt care antrenează după sine nefericirea. Afectivitatea pozitivă a fost legată de extraversie, iar ceea negativă de nevrotism, extraverții fiind predispuși la experiențe emoționale pozitive și deci la fericire, nevroticii − la experiențe emoționale nefericite și, prin urmare, la insatisfacție. Aceste ultime idei sugerează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Teoria lui Heryberg Privind cu atenție figura, observăm câteva fenomene: − se stabilesc două categorii de factori dintre care unii produc satisfacție, iar alții insatisfacție. Astfel, prima categorie cuprinde 5 factori (realizarea, recunoașterea, munca în sine, responsabilitatea, avansarea) care produc satisfacție, antrenează modificări de atitudini durabile, de lungă durată și care au fost denumiți factori de valorizare sau de conținut; cea de a doua categorie cuprinde tot 5 factori (politica unității, competența tehnică, remunerarea, relațiile dintre persoane, condițiile muncii) care produc insatisfacție
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modificări de atitudini durabile, de lungă durată și care au fost denumiți factori de valorizare sau de conținut; cea de a doua categorie cuprinde tot 5 factori (politica unității, competența tehnică, remunerarea, relațiile dintre persoane, condițiile muncii) care produc insatisfacție, antrenează modificări atitudinale scurte și care, dat fiind faptul că se referă la relațiile omului cu mediul în care își desfășoară munca, au fost denumiți factori de ambiantă, de context sau de igienă; − cele două categorii de factori sunt independente una
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a resurselor sau de procedurile la care recurge organizația în acest proces de distribuire; conflicte decizionale - apărute în procesele decizionale de la orice nivel al organizației; conflicte de putere - generate de divergențele în ceea ce privește modul de stabilire a priorităților, acestea din urmă antrenând interesele proprii ale oamenilor sau grupurilor; conflicte socioculturale - ce apar între membrii grupului apartenenți unor etnii sau rase diferite, cu sisteme de valori, tradiții, mentalități, culturi specifice. Practic, am putea spune că nimic nu există într-o organizație care să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cucerirea unor spații interzise; alta expresiv-afectivă, de defulare și descărcare colectivă; frânarea producției - ca fenomen public, susținut oficial, și nu ca fenomen psihosocial-informal; întreruperea temporară a lucrului - ca semnal de avertizare a direcției, care poate anticipa o grevă; acțiunea directă - antrenează un număr mare de persoane și are ca scop punerea direcției în fața faptului împlinit (de exemplu, dacă salariații nu vor să vină la lucru într-o zi, nu vin pur și simplu). În ceea de a doua grupă sunt introduse
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
De exemplu, conflictele cognitive apar la nivel intrapersonal atunci când avem de a face cu opoziția ideilor aceleiași persoane, la nivel interpersonal dacă este vorba de opoziția ideilor a două persoane, la nivel intragrupal când opoziția ideilor centrată pe același obiectiv antrenează toți membrii grupului etc. Noi vom păstra terminologia propusă de Gordon, însă vom prezenta fiecare nivel al conflictelor asociat cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative sau rezolutive. Procedăm în acest mod deoarece natura conflictului este determinată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelul la care au apărut (între două persoane, într-un anumit grup sau între anumite grupuri), fară a se generaliza, au toate șansele de a nu bulversa prea mult viața organizațională. Dacă însă cearta dintre doi membrii ai unui grup antrenează după ea scindarea grupului, dacă ceea ce se petrece într-un grup afectează imaginea și productivitatea altor grupuri, atunci mai mult ca sigur că imaginea organizației va avea de suferit. Arătăm toate acestea pentru a înțelege că multe dintre cauzele conflictelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu timpul, perceperea altora tinde să se altereze. „Alții” vor fi percepuți ca mai puțin valoroși, mai puțin competenți, printre altele, și datorită tendinței de supraevaluare prezentă la oricare om. Pe de altă parte, creșterea diviziunii muncii într-o organizatie antrenează după sine dezvoltarea unor atitudini antagonice între „noi” și „ei” („noi” suntem buni, performanți, „ei” sunt leneși, codași etc.). Asemenea atitudini contradictorii generează situații conflictuale puternice. Analizele mai recente dedicate problematicii conflictelor apărute la nivel intraorganizațional insistă asupra rolului dimensiunilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la procese judiciare, la audieri. Ea este mai degrabă o metodă de prevenire/anticipare a litigiilor și de soluționare precoce a lor. Are două finalități: reduce timpul și banii pe care organizațiile le consacră rezolvării litigiilor, reduce la minimum tensiunile antrenate de politica de confruntare (vezi Allison, 2001, pp. 185-213). Despre „rațiunile eșecului și condițiile succesului” acestei metode, informații utile pot fi găsite în Carver, Vondra (2001, pp. 217-242). 6. Negocierea-modalitate fundamentală de soluționare a conflictelor 6.1. Scurtă trecere în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eficiență și în fața unui adversar mai puternic sau în ce fel sporesc puterea mea de negociere? După opinia noastră, toate aceste întrebări ilustrează cel mai bine caracteristicile generale ale etapei decizional-comportamentale în abordarea negocierii. Fiecare opțiune decizională este precedată și antrenează după sine comportamente specifice ce conduc, în final, la succesul sau eșecul procesului negocierii care se află mult mai la îndemâna negociatorului. Totuși, se observă cu ușurință exagerarea rolului variabilelor cognitive asociată cu ignorarea celor sociopsihologice. Ca urmare, cercetătorii, conservând achiziția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
primei de transport pentru tot personalul, care nu rezolvă însă problema pusă de transport; amenințarea sindicatului cu greva în fața intransigenței conducerii de a schimba directorul de producție; închiderea unui atelier și concedierea unor persoane; deciderea unei importante reorganizări administrative ce antrenează modificări profunde, anticipată ca fiind prost primită de membrii organizației; negocierea extensiei orarului de audiențe cu publicul; redistribuirea unor persoane de la un loc de muncă la altul care se asociază cu pierdrea primei de mobilitate profesională; sindicatul amenință cu o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
bazat pe cunoștiințe, pe înțelegerea faptelor, pe un discurs obiectiv, riscă însă a desconsidera sentimentele partenerilor, este lipsit de empatie, ceea ce ar putea îngreuia negocierea. Stilul de tip discurs: se afirmă prin elocință, prin mare artă a cuvintelor, dar poate antrena o atitudine de polemică din partea auditorului; părăsind terenul faptelor, se amplasează la nivelul dogmelor, opiniilor. Autorul propune și un instrument de diagnosticare a acestor stiluri de negociere (vezi Vermot-Gaud, 1988, pp. 41-49). Mihaela Alina Vasile (2001) descrie o tipologie a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
specific comportând orice schimbare nonspecifică intervenită într-un sistem biologic” (definiția este considerată operațională, deoarece arată că o stare nu poate fi cunoscută decât prin manifestările sale); „stresul este o stare manifestată printr-un sindrom” (este vorba tocmai despre manifestările antrenate de stres care permite identificarea acelei stări) (Selye, 1962, pp. 82-83). Între timp, atât Selye, cât și alți cercetători au conștientizat că: 1) SGA nu se referă numai la agenți patogeni care generează reacțiile de adaptare ale organismului; 2) SGA
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
față de riscul pierderii lor și mai capabili să câștige/achiziționeze noi resurse. Și invers: cei care posedă puține resurse sunt mai vulnerabili în fața riscului de a le pierde și mai puțin capabili să achiziționeze resurse noi; pierderea inițială a resurselor antrenează după sine noi pierderi; câștigul inițial de resurse atrage după sine noi câștiguri; totodată, datorită faptului că resentimentul produs de pierderea resurselor este mai puternic decât cel produs de câștigarea lor, ciclul pierderii va avea un impact mai mare și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
înjure, să-și bată joc și să trântească ușile (Leymann, 1993, pp. 56-57). Ingrid (consilier în psihosociologie) În prepararea unei anchete ea a fost solicitată să modifice metodele pentru a se conforma parametrilor fixați de partenerii sociali. Schimarea respectivă a antrenat-o pe Ingrid într-un conflict cu superiorul său ierarhic și cu un consilier exterior, până atunci responsabil de metodologie. Șeful ierarhic nu a fost de acord cu propunerea făcută de Ingrid de a discuta cu directorul de grup, și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresante, toate situațiile de muncă generează implicit în mod potențial conflicte, care la rândul lor, prin degenerare, pot conduce la riscuri crescute de mobbing. Conceperea sarcinilor rămâne și astăzi o sursă generatoare a mobbing-ului. Se știe că începuturile industrializării au antrenat o serie de deficiențe în conceperea sarcinilor de muncă. Astfel, multă vreme ambiția patronilor a fost de a fracționa maximal procesul de muncă, încât să se obțină operații simple care să nu necesite efort intelectual și calificări profesionale prea înalte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai sus rezultă atenția deosebită care trebuie acordată acestui fenomen. Leymann opina că # mobbing-ul [...Ț trebuie să beneficieze de același interes și aceleași măsuri preventive ca și accidentele de muncă. Deoarece în acest caz este vorba de accidente psihosociale care antrenează adeseori sechele grave și adeseori mortale (Leymann, 1990, p. 67). # Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că cele mai multe din costurile ridicate de mobbing vor fi suportate de angajatori și chiar de angajați, deși nici unii, nici alții nu conștientizează suficient
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
auz dezvoltarea gândirii devine un proces dificil. De aceea, recuperarea lui se centrează pe recuperarea limbajului, având ca finalitate dezvoltarea gândirii, deoarece cu ajutorul unităților lingvistice sunt vehiculate noțiunile, judecățile, raționamentele, ideile. Pentru a dezvolta gândirea și limbajul, copilul deficient trebuie antrenat într-un sistem de comunicare totală, și anume: comunicare orală, labiolectură, citire, scriere, dactileme, exprimare plastică, toate acestea înlesnind achiziția limbajului verbal. Astfel, unul dintre obiectivele generale de însușire a limbajului la acești copii, pe care se bazează întreaga metodologie
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
elevului, prin oferirea unui suport motivațional real. De aceea am și ales să tratăm într-un capitol aparte al auxiliarului didactic rolul jocului didactic, al experimentului-joc și al metodelor de stimulare a creativității în actul predării-învățării la disciplina educație plastică. Antrenând imaginația, capacitatea de a transpune expresiv idei, emoții, sentimente, viziuni proprii, observarea și însușirea structurilor și legilor care guvernează natura, de a relaționa eul propriu cu lumea înconjurătoare, nu putem decât să-i oferim copilului deficient de auz instrumente eficiente
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
să-i oferim copilului deficient de auz instrumente eficiente ale propriei sale deveniri. În același timp, disciplina educației plastice, prin desen, studiul formei, modelaj, pictură, are drept scop, pe lângă acela de a promova talente, cel de a susține celelalte discipline antrenate în procesul de formare a gândirii, a personalității creatoare. Exprimarea prin desen poate antrena comunicarea verbală, poate lămuri noțiuni și transmite informații la disciplinele limba română, cunoștințe despre natură, educație moral-civică, chiar matematică. Aceste realizări pot fi facilitate prin realizarea
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
același timp, disciplina educației plastice, prin desen, studiul formei, modelaj, pictură, are drept scop, pe lângă acela de a promova talente, cel de a susține celelalte discipline antrenate în procesul de formare a gândirii, a personalității creatoare. Exprimarea prin desen poate antrena comunicarea verbală, poate lămuri noțiuni și transmite informații la disciplinele limba română, cunoștințe despre natură, educație moral-civică, chiar matematică. Aceste realizări pot fi facilitate prin realizarea de activități didactice desfășurate prin antrenarea și stimularea gândirii și creativității, bazate pe metodele
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
mică, sanguinicului. Ea poate să denote: stare emoțional-afectivă de tip stenic sau hiperastenic (bună dispoziție, veselie, volubilitate, jovialitate, mergând până la euforie); nivel ridicat de mobilizare energetică; elan, înflăcărare pentru o idee sau o cauză, vădind totodată tendința de a-i antrena, de a-i câștiga și pe cei din jur la cauza respectivă etc. Gesturile repezi, violente efectuate îndeosebi pe direcția "înainte", în special când însoțesc vorbirea cu tonul ridicat, pot denota: stare de iritație, dorința de afirmare proprie, de dominare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
g, care impune împingerea aerului în spațiul dintre bolta palatină și limbă, ce induce, în mod necesar și un sunet adițional â, este înlocuit cu h(i) ce are același traseu, dar emisia de aer este mult mai mică; sunt antrenate alte grupe de mușchi, cu un efort mai mic; rezultă forma velah(i) 3. Sunetul v urmat de e din cuvântul de mai sus obligă vorbitorul a face o mișcare ascendentă a întregului aparat fonator. Efortul de a-l pronunța
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
urmat de vocala o sau chiar de a se articulează mai aproape, în zona dentală anterioară, ceea ce are ca rezultat pronunțarea consoanei l mai deschis decât cel format în zona palatală, din limba rusă. Așadar, urmărind forma voloh și mușchii antrenați în pronunție, vom observa că e vorba de o singură mișcare prin rotunjire a gurii, pentru pronunția întregului cuvânt, ceea ce sporește ușurința în vorbire, conformă aparatului fonator al slavilor amintiți, în raport cu dublarea mișcării maxilarelor pentru a pronunța cuvântul va - lah
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]