9,542 matches
-
prezentate în mod secvențial, își aduc contribuția la înțelegerea și elucidarea pe cât posibil a unor aspecte tehnice, ce printr-o abordare pertinentă pot influența rezultatele sportive. 3. ANTRENAMENTUL ÎN PROBELE DE VITEZĂ 3.1. CONCEPłII PRIVIND MODALITATEA DE ABORDARE A ANTRENAMENTULUI ÎN PROBELE DE VITEZĂ Viteza este capacitatea psihomotrică de a parcurge un spațiu într-un timp cât mai scurt sau capacitatea psihomotrică de a efectua o acțiune motrică într-un timp cât mai scurt. Scopul antrenamentului în pregătirea sprinterilor și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
MODALITATEA DE ABORDARE A ANTRENAMENTULUI ÎN PROBELE DE VITEZĂ Viteza este capacitatea psihomotrică de a parcurge un spațiu într-un timp cât mai scurt sau capacitatea psihomotrică de a efectua o acțiune motrică într-un timp cât mai scurt. Scopul antrenamentului în pregătirea sprinterilor și a alergătorilor de garduri este acela de a realiza o anumită performanță, concretizată în timp (secunde), la un anumit moment dat, pe o anumită distanță. Realizarea scopului pregătirii presupune îndeplinirea unor sarcini. Dintre acestea subliniem: • aprecierea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
posibilități existente ale momentului. Pentru antrenarea sprinterilor, întrucât fiecăruia îi este specifică o anumită capacitate de efort anaerob alactacid, adică poate parcurge o distanță mai mare sau mai mică în timpul celor 6-8”, este indicat să se stabilească distanțele de antrenament după posibilitățile de moment ale fiecărui atlet în parte, urmând ca aceste distanțe să se mărească în funcție de progresul realizat. Acest lucru este deosebit de important, întrucât se poate acționa direct asupra capacității de efort anaerob alactacid. Alergările pe 50, 60 și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
între 80-300 m, ultima în cantității limitate pentru specialiștii cursei pe 100 m. Intensitatea efortului, la început perioadei pregătitoare, poate fii de 85 % din cea mai bună performanță a anului precedent, ea crescând până la 100 % în timpul sezonului competițional. În cadrul unui antrenament, distanța totală poate varia între 600-1800 m, în funcție de atleții care au o mai mare sau mai mică rezistență. Distanța totală este mai mare în cazul alergătorilor de 400 m. Pentru dezvoltarea capacității de efort de tip lactacid se folosesc două
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
poate varia între 600-1800 m, în funcție de atleții care au o mai mare sau mai mică rezistență. Distanța totală este mai mare în cazul alergătorilor de 400 m. Pentru dezvoltarea capacității de efort de tip lactacid se folosesc două ședințe de antrenament pe săptămână. Pentru alergătorii de viteză de 100-200 m se folosesc alergări repetate executate în ordine crescătoare, ca să nu pună în pericol dezvoltarea vitezei, iar pentru alergătorii de 400 m se folosesc alergări crescătoare și descrescătoare. Se consideră că într-
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
săptămână. Pentru alergătorii de viteză de 100-200 m se folosesc alergări repetate executate în ordine crescătoare, ca să nu pună în pericol dezvoltarea vitezei, iar pentru alergătorii de 400 m se folosesc alergări crescătoare și descrescătoare. Se consideră că într-un antrenament este indicat să nu se folosească, pentru dezvoltarea capacității de efort anaerob lactacid, un volum total mai mare de 4 ori și jumătate lungimea probei (exemplu pentru o alergătoare de 400 m, volumul în cadrul unui antrenament poate fi de 1800
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
consideră că într-un antrenament este indicat să nu se folosească, pentru dezvoltarea capacității de efort anaerob lactacid, un volum total mai mare de 4 ori și jumătate lungimea probei (exemplu pentru o alergătoare de 400 m, volumul în cadrul unui antrenament poate fi de 1800 m). În perioada precompetițională și competițională, când atletul aleargă aproape de viteză maximă, se folosesc exerciții care stimulează atât capacitatea de efort alactacidă cât și pe cea lactacidă, adică folosim alergări pe distanțe de 60, 100, 150
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de vedere mecanic există două modalități de îmbunătățire a vitezei și anume: • prin creșterea lungimii pasului; • prin creșterea frecvenței pasului. În sprintul de viteză maximă aceste două elemente sunt șn relație inversă, când una crește cealaltă scade de aceea obiectivul antrenamentului este optimizarea fiecărei dintre aceste componente fără să se producă efecte negative. Lungimea pasului se măsoară fie prin măsurarea spațiului de la vârful piciorului de impulsie până la vârful piciorului de aterizare și reprezintă lungimea reală a pasului, fie prin măsurarea traiectoriei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
maxime, a forței explozive, a mobilității, a flexibilității, dar și a îmbunătățirii funcțiilor și eficienței sistemului nervos. În faza de accelerație (a startului și lansării din start) se poate vedea că lungimea și frecvența pasului crește continuu. În procesul de antrenament pentru a regla această creștere se pot folosi alergări cu start de jos sau start de sus cu pășire pe semne de control. Semnele de control (10-12) se pot așeza pentru sportivii în curs de afirmare începând cu primul semn
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
bun timp realizat. Se consideră cel mai bun raport între frecvența și lungimea pașilor, raportul care a realizat cea mai bună valoare a timpului de alergare. În ceea ce privește îmbunătățirea vitezei sprinterilor, antrenorii italieni au folosit, în procesul de antrenament atât alergările cu pași mai mici de alergare și deci cu viteză mai mare, cât și alergările cu pași mai mari dar cu viteză mai mică și au obținut rezultate competiționale foarte bune. În timpul antrenamentelor, atleții execută fie alergări pe
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
au folosit, în procesul de antrenament atât alergările cu pași mai mici de alergare și deci cu viteză mai mare, cât și alergările cu pași mai mari dar cu viteză mai mică și au obținut rezultate competiționale foarte bune. În timpul antrenamentelor, atleții execută fie alergări pe distanțe egale cu distanța de probă, cu pași scurți și rapizi, fie alergări cu pasul ce se mărește progresiv până la normal ceea ce duce la creșterea vitezei, fie alergări cu pași mai lungi decât pașii normali
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ce se mărește progresiv până la normal ceea ce duce la creșterea vitezei, fie alergări cu pași mai lungi decât pașii normali de alergare. După realizarea execuțiilor cu pași mai lungi decât cei normali, lungimea acestora se scurtează, mărind astfel viteza. Programarea antrenamentului în probele de viteză ținând cont și de cei doi factori mecanicii: (lungimea și frecvența pașilor de alergare), permite gruparea exercițiilor în două grupe distincte: • exerciții pentru dezvoltarea frecvenței mișcărilor ; • exerciții pentru creșterea lungimii pașilor. 3.1.3. Pregătirea în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
permite gruparea exercițiilor în două grupe distincte: • exerciții pentru dezvoltarea frecvenței mișcărilor ; • exerciții pentru creșterea lungimii pașilor. 3.1.3. Pregătirea în aptitudinea de forță sprint în funcție de Forța de viteză este cea de-a treia direcție urmărită în cadrul antrenamentului realizării marii performanțe în sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa acestor mijloace subliniem: sărituri cu îngreuiere (saci cu nisip, centuri, bară de halteră), sărituri verticale
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
creșterea lungimii pașilor. 3.1.3. Pregătirea în aptitudinea de forță sprint în funcție de Forța de viteză este cea de-a treia direcție urmărită în cadrul antrenamentului realizării marii performanțe în sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa acestor mijloace subliniem: sărituri cu îngreuiere (saci cu nisip, centuri, bară de halteră), sărituri verticale peste obstacole în care atletul tinde să sară cât mai sus, alergări sărite, rapide
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
în care atletul tinde să sară cât mai sus, alergări sărite, rapide, alergări rapide cu centurii cu greutății, cu corzi elastice, toate aceste executate cu viteză maximă, un timp cât mai lung. În ceea ce privește efectele diferitelor exerciții folosite în procesul de antrenament, putem sublinia următoarele: săriturile pe săriturile în două picioare, adâncime urmate peste de obstacole, desprinderi rapide, fără prelungirea contactului cu solul, cu sarcina de desprindere cât mai înaltă (furnizează o excitație a capacității neuro-musculare care modifică rigiditatea mușchiului și tendonului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
forță-viteză; - alergarea repetată pe 15 - 25 m dezvoltă capacitatea de accelerare; - alergarea în pantă pregătește mai bine mecanica la sol, elimină amortizarea și deci scurtează timpul de contact. Repetarea acestor exerciții se realizează după o refacere completă. În lecțiile de antrenament, execuțiile în cadrul seriilor, se cronometrează pentru a urmării capacitatea de efort, capacitatea de progres și de adaptare a organismului supus efortului și mai ales capacitatea de a suporta efortul repetat în cadrul aceleiași lecții de antrenament. 3.1.4. Concepții
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
completă. În lecțiile de antrenament, execuțiile în cadrul seriilor, se cronometrează pentru a urmării capacitatea de efort, capacitatea de progres și de adaptare a organismului supus efortului și mai ales capacitatea de a suporta efortul repetat în cadrul aceleiași lecții de antrenament. 3.1.4. Concepții privitoare la vârsta de începere și dezvoltare a vitezei Cu privire la vârsta de începere și de dezvoltare a vitezei concepțiile sunt împărțite. Fiecare autor încearcă prin justificării științifice să-și susțină punctul de vedere. Însă de multe
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
repetată a exercițiilor care sunt legate de manifestări de mișcare rapidă la o vârstă timpurie, mărește în mod substanțial posibilitățile de viteză ale mușchilor, deoarece s-a constatat că raporturile dintre fibrele albe și roșii pot fi schimbate sub influența antrenamentului, de mare intensitate, în favoarea celor albe (fibre rapide). O serie de cercetători au studiat din diferite puncte de vedere (anatomice, fiziologice, biochimice, psihice) posibilitățile dezvoltării vitezei. I.A. Ermolaev (1985), citat de Rață G., Rață B. C., (1999), a concluzionat
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
6 la 0,24-0,40. Koinzer (1978), citat de Weineck (1994) susține că “procesele nervoase la această vârstă, creează condiții favorabile dezvoltării capacității de viteză”. Din cele expuse se poate concluziona că pe timpul școlarității mici și mijlocii (8 - 14 ani), antrenamentul vitezei trebuie orientat spre dezvoltarea vitezei de reacție, spre dezvoltarea capacității de accelerare și spre îmbunătățirea capacității de coordonare. În această perioadă se poate acționa mai puțin spre dezvoltarea rezistenței de viteză. Această idee este susținută și de Hollman și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tehnica specifică de trecere peste gard și ritmul de alergare între garduri. Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la antrenamentul sprinterilor, inclusiv al gardiștilor prevăd pentru pregătirea celor două perioade competiționale (de iarnă și vară). nceperea pregătirii să se facă la începutul lunii octombrie, respectiv aprilie cu accent
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Din această cauză, prezentăm o orientare metodică comună și paralelă în ceea ce privește abordarea pregătirii pe: ciclul anual de pregătire, un ciclu săptămânal și pe o lecție de antrenament. În cadrul ciclului anual de pregătire, marea majoritate a concepțiilor, privitoare la antrenamentul sprinterilor, inclusiv al gardiștilor prevăd pentru pregătirea celor două perioade competiționale (de iarnă și vară). nceperea pregătirii să se facă la începutul lunii octombrie, respectiv aprilie cu accent pe pregătire fizică generală până la jumătatea lunii decembrie, respectiv lunii mai; pe parcursul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pregătirea săptămânal, alternarea sprinterilor trebuie să mijloacelor respecte următoarele indicații: să nu se realizeze mai mult de două ședințe succesive de pregătire, care au la bază aceleași mijloace de alergare; după o zi de pauză să nu se folosească în cadrul antrenamentelor mijloace specifice vitezei maxime; să nu se folosească în două zile consecutive mijloace de alergare ce realizează aceeași componentă a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
a alergării de sprint (de exemplu pentru start și lansare de la start); în perioada precompetițională se pot susține două ședințe consecutive cu folosirea mijloacelor direcționate spre aceeași obiectiv instructiv, întrucât sprinterii întâlnesc în competiție astfel de eforturi; în perioada competițională, antrenamentul de alergare se rezumă la alergări de refacere, alergări de concurs, iar restul zilelor sunt folosite pentru refacere; volumul mijloacelor folosite în pregătirea sprinterilor se rezumă la doi indicatori și anume: lungimea distanțelor alergate și numărul repetărilor. Acest volum oscilează
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
jumătate lungimea distanței de concurs. În etapele de început ale pregătirii anuale acest volum crește de la o săptămână la alta, iar pe măsura înaintării spre activitatea competițională, volumul scade de la o săptămână la alta dar crește foarte mult intensitatea; intensitatea antrenamentului de alergare este direct proporțională cu viteza de alergare și invers proporțională cu volumul. Dar intensitate efortului depinde și de pauza de odihnă între repetări. Durata odihnei poate ajunge până la: - 3 - 4’ între repetări și până la 15’ între serii pentru
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de refacere de 2-3 zile. Acestea nu trebuie să fie mai mari de 4 zile. Durata pauzei depinde în principal de posibilitățile de revenire ale fiecărui atlet în parte, dar și de ceea ce se urmărește să se realizeze în fiecare antrenament. Astfel, atunci când în antrenament se urmărește dezvoltarea vitezei maxime și se folosesc tempouri de cursă și suntem aproape de săptămâna competițională, pauzele de revenire sunt mai lungi, iar în perioadele pregătitoare de început, când se urmărește dezvoltarea rezistenței de viteză, când
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]