6,861 matches
-
Zagreb, Țările Române, au fost edificate În mare măsură prin contribuția tehnică și financiară a aromânilor. În cultura română lista cu nume de aromâni este imensă. Să amintim doar câteva nume ca Spătarul Nicolae Milescu, mitropolitul Dosoftei, sau Corifeii Școlii Ardelene, tribunii ardeleni, sau Nicolae Iorga, familia Hurmuzache, C. Stere până la Mihail Sadoveanu și sfârșind cu Marin Sorescu, zeci și sute de intelectuali macedoromâni s-au identificat cu viața românească. Într-o prezentare ca acea de față cu caracter de album
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Române, au fost edificate În mare măsură prin contribuția tehnică și financiară a aromânilor. În cultura română lista cu nume de aromâni este imensă. Să amintim doar câteva nume ca Spătarul Nicolae Milescu, mitropolitul Dosoftei, sau Corifeii Școlii Ardelene, tribunii ardeleni, sau Nicolae Iorga, familia Hurmuzache, C. Stere până la Mihail Sadoveanu și sfârșind cu Marin Sorescu, zeci și sute de intelectuali macedoromâni s-au identificat cu viața românească. Într-o prezentare ca acea de față cu caracter de album ne limităm
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ilustrând o epocă și fundamentând un curent de idei. Valeriu Anania (Detroit) poet inspirat din melosul popular transpune cu artă peisajul rustic, simțul profetic al țăranului, seninătatea În fața morții. Vasile Bârsan, doctor În filosofie și litere la Universitatea Urbană Illinois, ardelean de origine, s-a interesat În mod deosebit de Istoria Transilvaniei. Prof. G. Andronescu locuiește la New-York și este director executor la „American Institute for Writing Research”. George Pleșa (California) originar din Turda, are 4 copii toți vorbesc românește inclusiv mama
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
latinității a supraviețuit. Ea s-a afirmat pe timpul domnitorilor Matei Basarab și Vasile Lupu, prin cronicari și Înalți prelați ai bisericii cum au fost mitropoliții Varlaam și Dosoftei. Nu mult mai târziu la finele secolului al XVIII-lea reprezentanții Școlii Ardelene au polarizat cărturari care și-au făcut studiile În țările Occidentului În primă ordine În Italia și Franța. În epoca modernă România s-a dovedit fără echivoc un membru al latinității și un partener În estul continentului. Ce a urmat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-i și discursul pe care-l citește la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
-i și discursul pe care-l citește la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la căldura focului pe care nu de puține ori îl aprindeam eu însumi, și la lumina becului electric prins în grinzile din „bagdadie”, redeveneam repede un mare om politic englez și făuream un discurs necruțător la adresa... Ungurilor asupritori ai Românilor ardeleni, sau redactam minuscule opuscule arheologice. Ar fi multe [22] de spus despre toate acestea și despre felul în care au trecut cei doi ani de bejenie, dar ar însemna să mă abat prea mult de la subiectul propus, așa că renunț. Încă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
toate acestea și despre felul în care au trecut cei doi ani de bejenie, dar ar însemna să mă abat prea mult de la subiectul propus, așa că renunț. Încă din primăvara anului 1917, cunoscusem la „Liceul Refugiaților” de la Universitate, pe doi ardeleni, refugiați din Brașov, unde fuseseră colegi cu verii mei Bercan, așa încât ne-am împrietenit repede. Când s-a încheiat „Pacea de la Buftea”, toți ardelenii refugiați au luat din nou drumul bejeniei și, în toamna anului 1917, au plecat în Rusia
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
zi erau condamnați la moarte de sovietul local, dar spre seară renunțau la executarea pedepsei și astfel a doua zi o luau de la început. Dar cum într-o bună zi s-ar fi putut să treacă la fapte, toți refugiații ardeleni au pornit din nou spre țară, făcând sute de kilometri în căruțe și strecurându-se printre trupele austro-ungare intrate în Rusia. În toamna anului 1918, când războiul din Balcani și din Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ei tot ceea ce se putea folosi și în special rufăria, căci cine se mai aștepta să ne întoarcem?... După o călătorie de șase zile și șase nopți, am ajuns cu toții, spre seară, în Gara de Nord, împreună cu unchiul meu Aurel Bănuț, voluntar ardelean în armata română, acum demobilizat și așteptând să se poată întoarce în Ardealul eliberat. Pe atunci zăgazul îl puseseră localnicii, acum l-au pus eliberatorii roșii - dar se vede că fără această stavilă nu se poate ajunge la deplina unire
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
înfeudați treptat dar tot mai mult finanței evreiești - Blank & Co. -, înstrăinați astfel de aspirațiile naționale și alunecând pe panta unui partid de revendicări exclusiv sociale, așa încât elementul țărănist de „stânga” a câștigat o preponderență tot mai accentuată asupra celui național ardelean, mai de „dreapta” - când, în cele din urmă, în 1928 [45] la câțiva ani după „fuziune”, au ajuns la putere, entuziasmul și convingerile cu care porniseră mulți la luptă se acoperiseră cu o crustă destul de groasă de interese personale. Insuccesul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o decizie pentru suspendarea plății salariului, măsură aproape fără precedent în Minister! Bine înțeles că după plecarea mea de la Culte decizia a fost imediat anulată, dar mai târziu am avut satisfacția să aflu că profesorul A. Popa , energic și integru ardelean, a reușit să-l convingă pe generalul Antonescu că Gherontie înjosește episcopatul românesc, astfel că l-au silit să-și dea demisia. Nu se poate spune însă că numai în acest domeniu întâmpinam dificultăți. Peste tot, în toate direcțiile, aceiași
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de „ardelenizare” a Mișcării Legionare și administrației publice, nemulțumind în chip firesc pe ceilalți, această sumară imagine a [278] situației din sânul Legiunii poate fi încheiată. Fiind eu însumi - așa cum am spus din primele pagini ale acestor însemnări - pe jumătate ardelean și socotindu-mă sufletește mai mult ardelean decât oltean, constatarea aceasta este cât se poate de obiectivă. Căci, dacă era firesc ca Horia Sima, fiind el însuși ardelean, să-și aleagă colaboratorii apropiați în special din rândurile ardelenilor, nu e
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
publice, nemulțumind în chip firesc pe ceilalți, această sumară imagine a [278] situației din sânul Legiunii poate fi încheiată. Fiind eu însumi - așa cum am spus din primele pagini ale acestor însemnări - pe jumătate ardelean și socotindu-mă sufletește mai mult ardelean decât oltean, constatarea aceasta este cât se poate de obiectivă. Căci, dacă era firesc ca Horia Sima, fiind el însuși ardelean, să-și aleagă colaboratorii apropiați în special din rândurile ardelenilor, nu e mai puțin adevărat că se exagerase în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
însumi - așa cum am spus din primele pagini ale acestor însemnări - pe jumătate ardelean și socotindu-mă sufletește mai mult ardelean decât oltean, constatarea aceasta este cât se poate de obiectivă. Căci, dacă era firesc ca Horia Sima, fiind el însuși ardelean, să-și aleagă colaboratorii apropiați în special din rândurile ardelenilor, nu e mai puțin adevărat că se exagerase în această privință. Dacă aș cita ca pildă cazul Ministerului Educației și al Cultelor, s ar vedea câtă dreptate am: Ministrul era
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe jumătate ardelean și socotindu-mă sufletește mai mult ardelean decât oltean, constatarea aceasta este cât se poate de obiectivă. Căci, dacă era firesc ca Horia Sima, fiind el însuși ardelean, să-și aleagă colaboratorii apropiați în special din rândurile ardelenilor, nu e mai puțin adevărat că se exagerase în această privință. Dacă aș cita ca pildă cazul Ministerului Educației și al Cultelor, s ar vedea câtă dreptate am: Ministrul era bucovinean; unul dintre cei doi secretari generali era ardelean; iar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
rândurile ardelenilor, nu e mai puțin adevărat că se exagerase în această privință. Dacă aș cita ca pildă cazul Ministerului Educației și al Cultelor, s ar vedea câtă dreptate am: Ministrul era bucovinean; unul dintre cei doi secretari generali era ardelean; iar dintre cei 8 sau 9 directori numiți de noi, numai doi sau trei nu erau ardeleni (numirile se făceau în primul rând după indicațiile Mișcării). Cele mai multe dintre excepții s-au datorat inițiativei mele, deși bine înțeles - nu din dorința
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pildă cazul Ministerului Educației și al Cultelor, s ar vedea câtă dreptate am: Ministrul era bucovinean; unul dintre cei doi secretari generali era ardelean; iar dintre cei 8 sau 9 directori numiți de noi, numai doi sau trei nu erau ardeleni (numirile se făceau în primul rând după indicațiile Mișcării). Cele mai multe dintre excepții s-au datorat inițiativei mele, deși bine înțeles - nu din dorința de a face excepții, ci pentru a alege elemente ce mi s-au părut mai potrivite, fără ca
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
popor”, iar nu către cetățeni, se aseamănă celor ultranaționaliste, adesea cu nuanțe legionare. Acest tip de personaje monopolizează patriotismul și tind să ne arunce în preistoria democrației. Adică exact în tipul de politică de care s-au eliberat străbunicii noștri ardeleni acum 88 de ani și pe care îi sărbătorim mai degrabă milităros-patriotard, cu fanfare și invocări de eroi decât prin fapte moral-politice. Cu alte cuvinte, tare greu le-am putea demonstra că noi, românii, urmașii lor, nu mai umilim oamenii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dar ce șansă extraordinară să nu ne mai raportăm doar la „tribul” nostru, complexați față de lumea largă! Probabil mulți vom îngăima, asemenea dacilor: „barză, brazdă, viezure, mânz”. Foarte bine. Să ne gândim că încet, încet, micile noastre frecușuri între „olteni”, „ardeleni”, „moldoveni”, „regățeni” vor fi doar istorie înduioșătoare. Vom avea alți subiecți de ironie și, mai ales, vom deveni un vast subiect de ironie ca români. Probabil că, în acest mod, în sfârșit o bună parte din naționaliștii noștri se vor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
1914; Fântâna balaurului, povestiri din război, București C.R.; Ospățul, Buc., Casa Șc. 1921; În întuneric, piesă, repr. T.N. st. 1918/19. VASILE CIUREA Încheind, în 1961, studiile universitare, m-am oferit să conduc pe cel mai iubit profesor al nostru, ardeleanul Alexandru Husar, într-o escapadă prin zona Fălticeni pe care domnia sa n-o cunoștea. La rândul lui, profesorul mă luase într-o vizită la ultima reprezentantă a Prăjeștilor, una din cele mai vechi familii moldovenești. Fiică a lui Lascăr Catargiu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Cotlarciuc. Profesorul de teologie, Vasile Loichiță (†1958), publica, tot în „Candela”, în 1935, anul morții lui Cotlarciuc, necrologul acestuia. Ion Rusu Abrudeanu, un brav român și un mare apărător și luptător al neamului românesc pentru izbăvirea sa și ieșirea românilor ardeleni de sub gheara tristului Imperiu Austro - Ungar, surprinde în cartea sa, despre primul Patriarh al României, Dr. Miron Cristea, anumite aspecte din viața lui Nectarie. Detalii se mai regăsesc și în alte reviste de specialitate cum ar fi: „Glasul Bucovinei”, „Teologie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la Conferința de pace care urma celei conduse de domnul I. Brătianu la Ministerul de Război de pe strada St. Dominique. Noua delegație era compusă din doctorul Ion Cantacuzino, președinte, alături de care mă aflam eu, subsecretarul de stat de la Afacerile Externe, ardeleanul C. Brediceanu, și Titulescu. Alegerea lui Cantacuzino de către guvernul Vaida era deosebit de fericită, căci acesta era un biolog de mare valoare, avînd prieteni prețioși în mediile oamenilor de știință, ca și printre artiști căci era pasionat de muzică și de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să intru într-o slujbuliță, sau pînișoară, să câștig la părăluțe, să-mi fac o căscioară și să trăiesc bine cu mescioara mea, cu vinișorul meu...") se transformă aiurea în bufonerie. Eliade parodiază cu plăcere pronunția victimelor sale, a dascălului ardelean, a cutărui căuzaș peltic, a lui C. A. Rosetti, "poețoiul" cu ochii "mai boboșați decât ai unui broscoi uriaș". Ocările țâșnesc negre, într-o retorică gâlgâitoare, cu o ură așa de materială încît pamfletul devine un poem al mâniei. Eliade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]