5,807 matches
-
apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează toamna și iarna cînd nivelul apei scade. Debitul rîului Prut se schimbă nu numai după anotimpuri ci și în diferiți ani în functie de cantitatea de precipitații atmosferice. Rîul îngheață de obicei în a doua jumătate a lunii decembrie, mai rar în ianuarie pentru o perioadă scurtă de 1-2,5 luni. Grosimea medie a gheții este de 15-25 cm. În unele ierni cînd temperaturile scăzute se mențin o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lunii martie rîurile se dezgheață și începe deplasarea solurilor de gheață care durează 1-2 săptămîni. Rîurile mici Nîrnova și Lăpușna afluienții rîului Prut și rîul Cogîlnic care curge spre sud în locurile - limanuri ale Mării Negre, se alimentează numai din precipitații atmosferice. Alimentarea subterană este neînsemnată. Aceste rîuri cu un regim hidrologic instabil, au debitul anual este foarte mic. Cel mai mare debit se atestă primăvara cînd se topesc zăpezile și nivelul rîurilor se ridică aproximativ 1-2m. Durata revărsărilor în comparație cu cea a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
obține prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în amestec cu aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată masa amestecului caz în care se
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
Capacitatea astronomilor de a urmări pozițiile și mișcările acestor corpuri cerești este crucială pentru înțelegerea Sistemului Solar, trecutul, prezentul și viitorul său. Un aspect fundamental al astrometrie este corectarea erorilor. Diverși factori introduc erori în măsurarea pozițiilor stelare, inclusiv condițiile atmosferice, imperfecțiunile instrumentelor etc. Se adaugă erorile cauzate de către observator sau mijloacele sale de măsurare. Multe dintre aceste erori pot fi reduse prin diverse tehnici, cum ar fi prin îmbunătățirea instrumentelor și compensarea datelor. Rezultatele sunt apoi analizate cu ajutorul metodelor statistice
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
zi marțiană. Marte a pierdut magnetosfera acum 4 miliarde de ani, vântul solar interacționând direct cu ionosfera marțiană, ținând atmosferă mai rarefiata decât ar fi în mod normal din cauza eliminării atomilor din atmosferă superioară. Atmosfera marțiană este relativ rarefiata; presiunea atmosferică la suprafață are o valoare de doar 0.7-0.9 kPa, în comparație cu cea a Pământului, de 101.3 kPa. Atmosferă ajunge până la 11 km, pe când, cea a Terrei la „doar” 100 km. Compoziția atmosferei: 95% dioxid de carbon, 3% azot
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
februarie, pe când în etajul montan acoperă solul timp de 4 luni pe an. La Certeze, în partea superioară a Sălătrucului, în unii ani zăpada persistă sub formă de mici pete chiar și în luna mai. Pe teritoriul județului Satu Mare umiditatea atmosferică cu o medie anuală de 71%, pe tot cursul anului se menține destul de ridicată (vara 64% și iarna 83%), favorizând dezvoltarea normală a plantelor cultivate. Nebulozitatea este redusă, astfel (5,5 zile) determinând un număr mare de zile insorite pe
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
de 71%, pe tot cursul anului se menține destul de ridicată (vara 64% și iarna 83%), favorizând dezvoltarea normală a plantelor cultivate. Nebulozitatea este redusă, astfel (5,5 zile) determinând un număr mare de zile insorite pe an (70-75 zile). Presiunea atmosferică și regimul vânturilor Întrucât teritoriul județului Satu Mare are o altitudne medie mică, se înregistrează valori ridicate de presiune atmosferică, în jur 1000 mb. Vânturile dominante sunt cele în sectorul nord-vestic, primăvara și vara fiind mai frecvente cele vestice, care de
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
plantelor cultivate. Nebulozitatea este redusă, astfel (5,5 zile) determinând un număr mare de zile insorite pe an (70-75 zile). Presiunea atmosferică și regimul vânturilor Întrucât teritoriul județului Satu Mare are o altitudne medie mică, se înregistrează valori ridicate de presiune atmosferică, în jur 1000 mb. Vânturile dominante sunt cele în sectorul nord-vestic, primăvara și vara fiind mai frecvente cele vestice, care de obicei sunt însoțite de ploi, iar toamna și iarna cele estice și nord-estice. Vânturile foarte puternice sunt foarte rare
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
sunt cuprinse între 8C0 și 9C0 în cea mai mare parte a județului, excepție făcând culmile mai înalte ale munților Meseș și Plopiș, precum și zona dealurilor înalte Simișna - Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 și 8C0. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm și 800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munții Meseș și Plopiș, iar mai mici în Depresiunea Almaș - Agrij și pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete și
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
înalte, pe terasele râului Argeș, are un topoclimat de vale, calm și moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° și 10 °C, media lunii ianuarie fiind de -2,4 °C, iar cea a lunii iulie de +20,8 °C. Precipitațiile atmosferice depășesc media pe țară, oscilând între 680 și 700 mm anual. În nordul orașului se termină și Autostrada A1 ce leagă Bucureștiul de Pitești și este, de asemenea, și centură ocolitoare a municipiului în partea de est a acestuia. Conform
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
valori superioare mediei pe România + 11,2șC. Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Constanța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
punctul de plecare pentru numeroase cercetări și descoperiri ulterioare. A făcut cercetări și în domeniile chimiei (în 1778 a fost primul savant care a izolat "metanul", principalul constituent al gazului natural), meteorologiei (a inventat "electrometrul", instrument de măsurare a electricității atmosferice). Această invenție constă dintr-o coloană verticală compusă dintr-o succesiune de 1 disc de cupru/1 disc de hârtie îmbibată în soluție salină/1 disc de zinc. La extremitățile coloanei era atașat câte un fir metalic între care se
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
350 milioane de ani o parte din oxigen a format prin ionizare în straturile superioare ale atmosferei ozonul, combinație alotropică a oxigenului ce protejează pământul de razele ultraviolete. Se consideră că, începând cu acea perioadă și pănâ astăzi, compoziția aerului atmosferic a rămas relativ stabilă. Atmosfera terestră are o masă de cca 4,9 · 10 kg și este alcătuită in funcție de temperatură din mai multe straturi, partea superioară a fiecărui strat terminându-se cu o zonă de așa-numită „pauză”: Atmosfera
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]
-
cultura viței de viței de vie, podgoria Dealul Bujorului s-a dezvoltat odată cu înființarea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-Vinicole din orașul Târgu Bujor (S.C.D.V.V). Această zonă, datorită condițiilor extreme de temperatură ale aerului, deficitului pluviometric și dinamica umidității atmosferice, prezintă particularități mai rar întâlnite în altă parte a țării (zona fiind foarte secetoasă). Aranjate pe terase, plantațiile cultivate cu viță de vie se extind an de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viță de vie repartizate
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
suficientă energie pentru a rupe forțelor intermoleculare de coeziune a lichidului. Căldura latentă de vaporizare reprezintă o măsură a mărimii acestor forțe. Punctul de fierbere al apei la presiunea de o atmosferă fizică (101325 Pa) este foarte aproape de 100. Presiunea atmosferică scade cu altitudinea și astfel și temperatura la care fierbe apa scade. De exemplu, pe vârful Everest (8848 m) apa fierbe la 69.
Punct de fierbere () [Corola-website/Science/297153_a_298482]
-
alte metale tranziționale. Aceste proprietăți conduc la utilizări tehnice numeroase, dar de asemenea, și la dificultăți legate de transportul, depozitarea și de prelucrare a amestecurilor de hidrogen. Hidrogenul gazos (în stare de moleculă diatomică) este extrem de inflamabil și la presiune atmosferică se aprinde în aer la concentrații volumetrice cuprinse între 4% și 75%, iar în contact cu oxigenul pur între 4,65% și 93,9%. Limitele între care apare detonația sunt între 18,2% și 58,9% în aer, respectiv între
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
varietate rară de compuși și săruri cu starea de oxidare +1 și +2, care sunt de obicei numite săruri "cuproase" sau "cuprice"), deși, mai rar, poate fi chiar și 3. Acesta nu reacționează cu apa, dar reacționează încet cu aerul atmosferic; în urma acestei reacții, pe suprafața cuprului se formează un strat de cupru oxidat verde . În contrast cu oxidarea fierului la aer umed, acest strat de oxid se oprește din coroziune; un strat de cocleală verde (carbonat de cupru) pot fi observate pe
Cupru () [Corola-website/Science/297149_a_298478]
-
schimbare ce ar fi avut loc de-a lungul a miliarde de ani. Perioada de rotație a lui Venus poate reprezenta o stare de echilibru între blocarea mareică față de gravitația Soarelui, care tinde să reducă viteza de rotație, și una atmosferică creată de încălzirea solară a densei atmosfere venusiene. Un aspect curios al orbitei venusiene și al perioadelor de rotație este intervalul mediu de 584 de zile între apropierile maxime de Pământ, care este aproape egal cu cinci zile solare venusiene
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
un gaz incolor, inodor si insipid. El e putin solubil in apa, dar e mai solubil în apă decât azotul. Apa în echilibru cu aerul conține aproximativ o moleculă de dizolvat pentru fiecare 2 molecule de , comparat cu un raport atmosferic de 1:4. Solubilitatea oxigenului în apă depinde de temperatură, și de 2 ori mai mult (14.6 mg·L) se dizolvă la 0 °C decât la 20 °C (7.6 mg·L). La 25 °C și o atmosferă standard
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
pentru atmosfera modernă a Pământului. Fotosinteza eliberează oxigenului înapoi în atmosferă, în timp ce procese ca respirația sau descompunerea îl elimină. În echilibrul actual, într-un an producția și consumul are loc într-un raport aproximat la 1/2000 din totalitatea oxigenului atmosferic. Oxigenul necombinat de asemenea este răspândit în soluție în masele de apă prezente pe Pământ. Solubilitatea mare al la temperaturi scăzute (vezi Proprietăți fizice) are implicații importante pentru viața marină, din moment ce oceanele polare suportă o densitate de viață mult mai
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
e produs de descompunerea fotochimică apei în timpul fotosintezei oxigenice. După unele estimări, algele verzi și cianobacteriile din mediile marine produc aproximativ 70% din oxigenul de pe Pământ, restul fiind eliberat de plantele terestre. Alte estimări despre contribuția oceanelor la crearea oxigenului atmosferic sunt mai ridicate, pe când altele sunt mai scăzute, sugerând că oceanele produc circa 45% din oxigenul din atmosfera Pământului, anual. O formulă simplificată și cuprinzătoare pentru fotosinteză este: sau, mai simplu Evoluția fotolitică a oxigenului are loc în membranele tilacoide
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
multicelulare complexe ca plantele și animalele. De la începutul perioadei cambriene acum 540 de milioane de ani, nivelele de au fluctuat în volum între 15% și 30%. Către sfârșitul perioadei carbonifere (în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani) nivelele atmosferice de , după volum, au ajuns la un maxim de 35%, care ar fi putut contribui la marea cantitate de insecte și amfibieni la acel timp. Activitățile umane, incluzând arderea a 7 miliarde de tone de combustibil fosil anual au avut
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
fostă stațiune balneoclimaterică ce beneficiază de un climat de adăpost, foarte potrivit pentru convalescenți și anemici, ca și pentru cei ce suferă de bronșită și de catar pulmonar. Proprietățile terapeutice deosebite sunt determinate de densitatea mare a stratului de ozon atmosferic. Sub acest aspect, Solca deține primul loc în România și poziția secundă în Europa. De asemenea, orașul este cunoscut pentru izvoarele sale cu ape minerale cloruro-sodice. În trecut, orașul era renumit și pentru calitatea berii ce se producea aici, fabrica
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
1999. Țara este membră a Forumului Insulelor din Pacific, a Programului Regional de Mediu în Pacificul de Sud, a Comisiei Pacificului de Sud și a Comisiei pentru Geosștiințe Aplicate în Pacificul de Sud. Programul american Atmospheric Radiation Measurement ("Măsurarea radiațiilor atmosferice") operează monitorizări ale climatului pe insulă. Nauru și Australia au strânse legături diplomatice. În plus față de aranjamentele informale de apărare, Memorandumul de înțelegere între cele două țări din septembrie 2005 oferă Naurului ajutor financiar și asistență tehnică, inclusiv un Secretar
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
mase de aer tropical venit din Brazilia. Cea mai rece lună e iunie, ianuarie fiind cea mai călduroasă. Căderile de precipitații sunt distribuite relativ egal de-a lungul anului, cu o tendință ceva mai abundentă în toamnă. Furtunile sunt fenomene atmosferice destul de frecvente, în Uruguay, pe timpul verii. Deși ninsoarea e un fenomen rar întâlnit, totuși în anii 1913, 1918, 1930, 1962, 1963, 1975, 1980, 1989, 1991, 1992, și 2007 a nins. Una dintre cele mai reci ierni a fost cea din
Uruguay () [Corola-website/Science/298153_a_299482]