8,717 matches
-
acum o jumătate de veac: sunt printre omletele sale în ulei, unele pe care le cunoașteam și cu zece ani în urmă. Domnia sa izbutește în rândul întâi, prin acapararea unei săli întregi și a unui întreg părete ocupat cu un basm multicolor, care trebuie să poarte un nume de prăjitură sau de maioneză"417. Și criticul continuă: "La domnul Loghi nu e nici o profunzime, nici o cugetare și repet că nu se poate. E oala de culori nesimțitoare și oarbă, care din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bachelin și A. Tzigara-Samurcaș. Proiectul de afiș făcut de Luchian pentru societatea "Ileana", nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei academice, după ce mișcarea romantică 488 indicase imperios utilizarea surselor populare pentru edificarea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele unei noi sensibilități, decelabile în expresia pe care Luchian o împrumută de la alte secesiuni. Expresie a frumuseții prin excelență, celebrul personaj de basm, Ileana Cosânzeana, joacă probabil rolul unei muze a artelor frumoase și, în genere, a frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența, o face atractivă, îi conferă farmec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An. III, nr. 3, martie 1913, pp. 48-49. 215 Modernitatea lui Constantin Brâncuși originează în meșteșugul artei populare românești. 216 D. Karnabatt, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", în Seara, An. II, nr. 463, vineri 29 aprilie 1911, p. 1. 217 Virgil Vătășianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A./Sibiu, 1936, p. 35. 218 Gheorghe Vida, "Aspects symbolistes dans
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vezi Tzigara-Samurcaș, Arta în România, p. 218. 221 Gh. Oprescu, Ștefan Popescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 15. 222 Tzigara-Samurcaș, Arta în România, Editura Minerva, 1909, București, p. 210. 223 V.I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului, propune o formă particulară de istorism axată pe structuri inițiatice arhaice. 224 Paul Constantinescu, Ștefan Popescu, Meridiane, București, 1972, p. 12. 225 Ibidem, p. 13. 226 I. Teodorescu, "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu", în Adevărul, Anul XIV
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ar impune variante familiare și globalizate în defavoarea celor locale sau comunitare 240". Aceste "povestiri", care într-o anumită măsură "continuă în maniera marilor narațiuni ale secolului al XIX-lea", s-ar putea înscrie în cadrul câtorva categorii, ca de exemplu: basme și povestiri populare (în perfectă armonie cu natura și lumea obișnuită); goticul (cucerirea supranaturalului); romanul cavaleresc (epoca de aur a legendelor arthuriene); povestirile despre exploratori și insule cu comori (colonizarea geografică); ficțiunile științifico-fantastice (cucerirea unor noi lumi în spațiu); westernuri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
continue a centrului către Vest (conform teoriei lui Dussel), sau efectul simbolisticii de reprezentare a Americii, existentă încă în imaginarul colectiv (potrivit lui Kroes). Imaginația europeană inventase o Americă mitică, înainte ca pământul să fie descoperit, sub forma unui tărâm de basm, utopic, fără inhibiții și constrângeri. Astfel, ideea de America a servit drept "un ecran uriaș pentru proiectarea dorințelor care erau nu numai europene, dar și americane 256". Imaginată mai degrabă ca non-europeană decât ca o copie fidelă a Europei, America
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
american", atât de popular, să fie relativ ușor acceptat de culturile mai vechi, tradiționale. Potrivit opiniilor exprimate mai sus, acceptarea și practicarea formelor culturale americane în Europa ar fi efectul a ceea ce simbolizează America în imaginația colectivă: un tărâm de basm, liber și de-mocratic. Pe de o parte, însă, nu ar trebui să neglijăm teoria abstractizării a lui Dussel: America interpretată ca model european simplificat. Pe de altă parte, nu ar trebui să uităm nici teoria culturii de consum, care a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
despre sfinți sunt de o diversitate derutantă chiar acelea despre unul și același sfânt. Legat de prezența lui Dumnezeu și a sfinților pe pământ, părintele Dumitru Stăniloaie, În lucrarea Reflexii despre spiritualitatea poporului român, spune că „aceste povestiri nu sunt basme ci o redare a adevărului evanghelic că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om și-a umblat printre oameni Însoțit de Sfinții Apostoli.” 3. Sânzienele sau Drăgaicele Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din data de 24 iunie are corespondent În calendarul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
al lungmetrajelor de ficțiune: Rămânerea (1991) și Drumul câinilor (1992) Regizor al lungmetrajului de ficțiune: Întâlniri încrucișate (2008). Cărți publicate • Magie în Cișmigiu, Editura Scripta, București, 1993, (volum pentru copii) • Cele zece porunci, Editura Scripta, București, 1994, (volum pentru adolescenți) • Basmul inițiatic în cinematograful postbelic, Editura Herris, București, 2005. Se poate greși prin pasivitate Când a apărut pasiunea deosebită pentru film? În ultimii doi ani de liceu am participat ca audient la unele cursuri de la Facultatea de Arte din Cluj-Napoca. M-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fac obiectul analizei (de la cea tematică la cea naratologică), încercând să pună la dispoziția cititorului o gamă cât mai largă de posibile lecturi ale unor opere despre care s-a scris deja foarte mult în critica literară. Autoarea Ion Creangă - basmul cult (mărci ale originalității în povești) De la momentul apariției și până în zilele noastre, opera lui Ion Creangă a constituit obiectul unui impresionant număr de studii literare, majoritatea acestora aplecându-se asupra câtorva aspecte esențiale ale creației scriitorului humuleștean (cum ar
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
vedere, studiul operei lui Creangă impune, dacă nu o anumită prudență, cel puțin conștientizarea faptului că avem de-a face cu un teritoriu deja explorat, excesiv poate. Principalul aspect discutat de către majoritatea criticilor în legătură cu opera lui Creangă, în special în ceea ce privește basmele sale, este raportul care se poate stabili între aceasta și folclor. Simplu om din popor, născut și crescut în spiritul acestuia, dar având o conformație intelectuală deosebită, Creangă este, la o privire de ansamblu a operei, genul de artist care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
repetabilitate pe care o stârnește fiecare nouă lectură. Deși scrierile autorului alcătuiesc un tot unitar indestructibil, trebuie făcută totuși distincția, cel puțin din perspectiva speciilor literare cărora le aparțin, între Amintiri din copilărie, povești și povestiri. Făcând această distincție, analiza basmelor lui Creangă presupune referirea la câteva aspecte esențiale care converg către o problemă mult discutată în rândul criticii literare: în ce măsură sunt basmele lui Creangă dezvoltări ale unui tipar folcloric și care este contribuția originală a scriitorului în acest proces astfel încât
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
din perspectiva speciilor literare cărora le aparțin, între Amintiri din copilărie, povești și povestiri. Făcând această distincție, analiza basmelor lui Creangă presupune referirea la câteva aspecte esențiale care converg către o problemă mult discutată în rândul criticii literare: în ce măsură sunt basmele lui Creangă dezvoltări ale unui tipar folcloric și care este contribuția originală a scriitorului în acest proces astfel încât să putem afirma, fără rezerve, că Ion Creangă este cel mai de seamă reprezentant al basmului cult românesc. Ambiguitatea care caracterizează statutul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
în rândul criticii literare: în ce măsură sunt basmele lui Creangă dezvoltări ale unui tipar folcloric și care este contribuția originală a scriitorului în acest proces astfel încât să putem afirma, fără rezerve, că Ion Creangă este cel mai de seamă reprezentant al basmului cult românesc. Ambiguitatea care caracterizează statutul poveștilor lui Creangă (creații oral-folclorice sau creații originale, culte) a apărut chiar în momentul publicării lor. Ea a luat naștere datorită faptului originalitatea scriitorului, deși este mereu prezentă, este adecvată la esența prototipului folcloric
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
puțini exegeți au încercat să-l soluționeze. Opinia lui Tudor Vianu din Istoria literaturii române moderne din 1944 pare a fi, în acest sens, una dintre cele mai juste, criticul fixând niște premise clare de la care trebuie să pornească analiza basmelor lui Creangă: „Memoria lui [Creangă] este aici dintre cele mai fidele și imaginația lui este cu totul stăpânită în latura invenției epice. Basmul popular pare a fi pentru el un lucru bine stabilit, o structură obiectivă și constrângătoare pe care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sens, una dintre cele mai juste, criticul fixând niște premise clare de la care trebuie să pornească analiza basmelor lui Creangă: „Memoria lui [Creangă] este aici dintre cele mai fidele și imaginația lui este cu totul stăpânită în latura invenției epice. Basmul popular pare a fi pentru el un lucru bine stabilit, o structură obiectivă și constrângătoare pe care se ferește de cele mai multe ori a o modifica. Povestitor credincios al basmelor populare, mijloacele lui sunt la prima vedere tot acelea ale poporului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și imaginația lui este cu totul stăpânită în latura invenției epice. Basmul popular pare a fi pentru el un lucru bine stabilit, o structură obiectivă și constrângătoare pe care se ferește de cele mai multe ori a o modifica. Povestitor credincios al basmelor populare, mijloacele lui sunt la prima vedere tot acelea ale poporului. Formulele inițiale, mediane și finale, rimele și asonanțele introduse în expunere, multe expresii dialectale, zicerile tipice, comparațiile și metaforele sunt deopotrivă ale poporului. Creangă povestește basmele poporului în limba
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Povestitor credincios al basmelor populare, mijloacele lui sunt la prima vedere tot acelea ale poporului. Formulele inițiale, mediane și finale, rimele și asonanțele introduse în expunere, multe expresii dialectale, zicerile tipice, comparațiile și metaforele sunt deopotrivă ale poporului. Creangă povestește basmele poporului în limba lui. Dar de aici înainte apare originalitatea lui Creangă.” Trei sunt aspectele mai importante în care Tudor Vianu vede originalitatea lui Creangă: deplasarea interesului de la simpla povestire la înfățișarea nudă a episoadelor acțiunii, umanizarea fantasticului și caracterul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
astfel statutul mitico-folcloric atât sub raportul originii, cât și sub acela al problematicii. Afirmația lui Vianu („Poporul întreg a devenit artist individual în Creangă”) nu face, într-un fel, decât să complice problema. O încercare mai reușită de a defini basmele lui Creangă, în sensul raportării acestora la un tipar folcloric și al motivării logice a acestei raportări, pare a fi cea a lui Vladimir Streinu din monografia sa apărută în 1938: „Creangă știind să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pare a fi cea a lui Vladimir Streinu din monografia sa apărută în 1938: „Creangă știind să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați ca tip colectiv și individual, a folosit conturul social-țărănesc, etnic și național, ca să dea versiunea adultă a basmului sau a poveștii.” Înțelegem prin „versiunea adultă a basmului” aceea pe care o presupune adresarea povestitorului către un public matur nu numai prin vârstă, ci, mai ales, prin cultură. Ajungând în acest punct al problemei, constatăm că importantă este, în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
monografia sa apărută în 1938: „Creangă știind să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați ca tip colectiv și individual, a folosit conturul social-țărănesc, etnic și național, ca să dea versiunea adultă a basmului sau a poveștii.” Înțelegem prin „versiunea adultă a basmului” aceea pe care o presupune adresarea povestitorului către un public matur nu numai prin vârstă, ci, mai ales, prin cultură. Ajungând în acest punct al problemei, constatăm că importantă este, în cele din urmă, nu stabilirea cu exactitate a procentajului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de originalitate din poveștile lui Creangă, ci, mai curând, încercarea de a descifra mijloacele prin care se face simțită ea, pentru a putea merge apoi la esența operei. Urmând această linie, trebuie să avem în vedere o posibilă clasificare a basmelor lui Creangă, făcută deja în critica literară, nu fără divergențe (atât în ceea ce privește criteriile clasificatoare, cât și în privința includerii sau excluderii unui text într-o / dintr-o categorie sau alta). Dificultatea clasificării vine mai ales din faptul că basmele lui Creangă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
clasificare a basmelor lui Creangă, făcută deja în critica literară, nu fără divergențe (atât în ceea ce privește criteriile clasificatoare, cât și în privința includerii sau excluderii unui text într-o / dintr-o categorie sau alta). Dificultatea clasificării vine mai ales din faptul că basmele lui Creangă se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
literară, nu fără divergențe (atât în ceea ce privește criteriile clasificatoare, cât și în privința includerii sau excluderii unui text într-o / dintr-o categorie sau alta). Dificultatea clasificării vine mai ales din faptul că basmele lui Creangă se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]