5,885 matches
-
că inițial a fost acoperită cu șindrilă, apoi cu tablă, iar în 1982 a fost renovată și acoperită din nou cu șindrilă, la fel și pereții. Pictura a fost lucrată pe pânză, în ulei și apoi lipită pe pereți și boltă, fiind executată de pictorul Petre Nicolici în anul 1812. Biserica a fost sfințită în anul 1926 de către arhimandritul Filaret Musta. Curentul electric a fost introdus în biserică în anul 1969 și tot atunci a fost schimbat hramul din Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
de artă polonez Władysław Podlacha, în anul 1790 s-au executat o serie de reparații. Biserica a avut până atunci patru turle, dar trei dintre ele au fost eliminate și a rămas numai cea mare. Tot atunci s-a reconstruit bolta din pronaos și au fost tencuiți pereții exteriori, fiind distruse picturile murale. În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac Karl Romstorfer a realizat
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
fost zidită ulterior), de formă dreptunghiulară și având un ancadrament din două baghete încrucișate de inspirație gotică. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic și cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Pronaosul era separat de naos printr-un perete străpuns de un portal. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 fețe sprijinită pe un sistem de arce piezișe moldovenești. Absida altarului era decroșată față de restul construcției, prin amplasarea
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
atât în interior, cât și pe exterior. Pictura murală interioară a fost curățată în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta), deasupra ușii era pictată Maica Domnului cu pruncul, împreună cu doi îngeri, iar mai sus regii biblici David și Solomon
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
apărea Iisus la 12 ani în Templu. Ciclul Patimilor se desfășoară începând de pe peretele de nord, de lângă iconostas, continuă pe cel de vest și se termină pe cel de sud tot lângă iconostas. Frescele altarului erau foarte clare, îndeosebi pe boltă. Icoanele erau așezate pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se aflau icoane ale heruvimilor. Pe bolta altarului era reprezentată Maica Domnului pe tron înconjurată de îngeri. Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul reparațiilor din 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Władysław Podlacha mai distingea unele urme de
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
a lungul văii. Pereții monumentului sunt lucrați din lemn de gorun, dar cu lipituri de lut, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I. Tinda scurtă este tăvănită, nava acoperită cu o boltă "a boutte", altarul acoperit identic cu cel de la Margina. Majoritatea surselor indică pentru ridicarea lăcașului anul 1779. Tipul de plan, proporțiile armonioase și frumoasele multiconsole de la îmbinările ultimelor cununi de bârne de la altar, par să justifice această datare. Biserica a
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
țiglă profilată, iar acoperișul turnului prismatic de pe pronaos, deși imită un bulb de inspirație barocă, a fost îmbrăcat cu tablă zincată. Au fost mărite și ferestrele, care în partea superioară prezintă deschideri semicirculare. Tot cu aceeași ocazie se pare că bolta naosului și altarul au fost repictate, lucrare de slabă calitate artistică, cu multe spații libere, acoperite de steluțe. În cimitirul din jurul lăcașului se mai pot vedea vechi cruci de lemn și piatră lucrate artistic, semne ale îndeletnicirii de odinioară a
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
În 1810 s-a înnoit pictura murală, realizându-se un program iconografic bine compus, de o certă valoare. Potrivit pisaniei, autorul picturii a fost zugravul M. Borsos. Programul iconografic este compus și distribuit dupa o anumită schemă. În naos, pe boltă, chipurile Mariei și al lui Isus Hristos , înscrise în cerc; registrul de jos cuprinde, între compozițiile cu evangheliști, scene din ciclul hristologic. Pictura pereților verticali, prejudiciată de vreme, vădește prin decorul drapat, influența stilului rococo în formația zugravului, influență resimțită și
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
jos cuprinde, între compozițiile cu evangheliști, scene din ciclul hristologic. Pictura pereților verticali, prejudiciată de vreme, vădește prin decorul drapat, influența stilului rococo în formația zugravului, influență resimțită și la piesele de mobilier din cadrul scenelor. În altar, temele alese, pentru boltă sunt, în genere, altele decât cele obișnuite în secolele dinainte. Dacă în axul bolții apare Tatăl Savaot, pe restul suprafeței sunt reprezentate: Cina cea de taină, Sf. Troiță, Sf. Aron, Jertfa lui Avram și fuga în Egipt. Pe suprafata pereților
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
de vreme, vădește prin decorul drapat, influența stilului rococo în formația zugravului, influență resimțită și la piesele de mobilier din cadrul scenelor. În altar, temele alese, pentru boltă sunt, în genere, altele decât cele obișnuite în secolele dinainte. Dacă în axul bolții apare Tatăl Savaot, pe restul suprafeței sunt reprezentate: Cina cea de taină, Sf. Troiță, Sf. Aron, Jertfa lui Avram și fuga în Egipt. Pe suprafata pereților verticali își păstrează locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
de prim ordin. Elementele încă expresioniste ale compozițiilor se coagulează, treptat, în arhitecturi ce vor deveni o constantă a creației ulterioare. Megalopolisul va ceda locul Drumului, drum către Marele semn, mai ales. Pentru că, din acest moment, elementul arhitectonic, mai ales bolta, însumează căutările spirituale ale creatorului. Ele vin din moștenirea bizantină pe care Marin Gherasim a primit-o în Bucovina natală, sunt filtrate prin sensibilitatea proprie, dar și printr-o filosofie din ce în ce mai cristalizată. Cupola, Porțile ce seamănă tot mai mult cu
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor păstrate datarea este
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
naosului cuprinde în medalioane orientate de la est la vest „Treimea”, „Maria” și „Arhanghelul Mihail”. Iconostasul are pictat în centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în frize și medalioane. La poalele bolții zugravul a redat „Patimile lui Iisus”, scene dominate de culoarea verde, preferință a pictorului. Peretele vestic al naosului are ca temă centrală „Învierea morților” pentru Judecata de Apoi. La capătul de jos al peretului se poate citi pisania lăsată de
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
apărut în urma prelungirii bisericii cu 3 m, în anul 1858. Turnul clopotniță de deasupra pronaosului are două ferestruici pe fiecare latură și este împodobit cu un bulb de inspirație barocă. Pictura veche se mai păstrează doar în altar și pe bolta naosului. Ea a fost realizată de pictorul bănățean Gheorghe Diaconovici, după cum arată pisania din naos, scrisă în alfabet chirilic: „Zugrăvitu-sa aciastă Biserică în zilele împăratului Iosif alu ... cu blagoslovenia .. . Sfinției Sale Sofronie a Timișorii fiind protopreviter Petru Petrovici a lu
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
în Biserica Adormirii Maicii Domnului din Comuna Satulung (astăzi orașul Săcele) de lângă Brașov. În interiorul bisericii au fost executate de către artist un set de picturi murale, compus din 67 de scene distribuite pe pereții lăcașului, în navă și altar precum și pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote. În interior, biserica are o boltă semicilindrică. Tot din secolul al XIX-lea datează și catapeteasma din lemn de brad cu ornamente florale. Biserica a fost restaurată în octombrie 1888 prin strădaniile preotului-paroh Ioan Dimitriu Bobulescu, cu binecuvântarea mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei și cu ajutorul și
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
S-au operat unele modificări asupra bisericii cu scopul de a o face mai încăpătoare: s-a construit un pridvor în formă de baldachin, s-au lărgit ferestrele și au fost înălțați pereții exteriori. În anul 1944 au fost pictate bolta altarului și naosului de către pictori anonimi. Lângă biserică este și o casă parohială fără etaj, care a servit ca școală primară între anii 1917-1923. În jurul bisericii se află cimitirul satului Păun. Aici a fost înălțat un monument al eroilor căzuți
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
console, sunt alungite pentru a oferi reazem streașinii largi a acoperișului. Clopotniței cu foișor, în console, i se întregește volumul prin coiful cu baza pătrată. Tavanul drept al pronaosului are grinzi transversale și longitudinale; naosul și altarul sunt acoperite prin bolți semicilindrice. Rezultatele unei comparații între produsele activității zugravului Popa Ioan din Deva cu pictura păstrată la Gothatea, la care se adaugă și reprezentarea Bunei Vestiri, de pe ușile împărătești, justifică afirmația că și aceasta se poate menționa în palmaresul său artistic
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
actuala biserică mitropolitană, unde s-a transferat serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă de piatră și cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte părți de vremelnică reparație ale acesteia au fost furate; turnul susținător al bolții precum și partea cea mai mare a păreților prăbușite; toate bolțiturile principale ca și cele ale ferestrelor și ale pronaosului (sunt) în întregime crăpate din cauza infiltrării umezelii, așa că nu mai sunt nici capabile, nici rentabile de la nici un fel de reparații (tencuire
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
scânduri și acoperit cu strujeni, fiind transformat în staul pentru vite. Nici chiriile negociate cu negustorii evrei nu erau plătite, așa că veniturile bisericii erau cheltuite pe procese pentru obținerea acestor drepturi. În acest timp, biserica devenise practic o ruină, cu bolțile și pereții foarte deteriorați, după cum o descrie episcopul Melchisedec Ștefănescu care a vizitat bisericile din orașul Suceava cu prilejul unei vizite întreprinse în Bucovina. La 11 octombrie 1880, baronul român Eudoxiu Hurmuzachi, prefectul de atunci al Sucevei, a înaintat guvernului
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida răsăriteană decroșată, rectangulară. Spre sfârșitul sec .XIX edificiul a fost amplificat spre vest, slujind ca lăcaș de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
fost adusă, în satul răsfirat pe dealuri, în 1905 de la Boiu, când preot era Ion Boian. Aparținând secolului al XVIII-lea, lăcașul înfățișează planul dreptunghiular, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu cinci laturi. La Uilac, pereții au fost tencuiți, bolțile înlocuite prin tavane, iar la vest i s-a adăugat un pridvor, de zid, cu clopotniță. În noua așezare a fost însoțit și de ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, pe fundal arhitectonic,și cu chipurile proorocilor Isaiia și David
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
prof.univ. dr Oliviu Boldura de la Universitatea București, s-a descoperit un fragment de pictură murală, demontându-se ipoteza că biserica nu a fost niciodată pictată. Printre preoții care au slujit aici se numără: Biserica este construită în plan dreptunghiular, cu bolți semicilindrice unitare sprijinite de console și prinse sub un singur acoperiș. În exterior, biserica este sprijinită de câte trei contraforturi de factură gotică de-o parte și de alta a pronaosului și naosului, iar absida altarului este susținută de două
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]