6,806 matches
-
imunitar, starea generală. Serotonina ne face să ne simțim mai bine, mai liniștiți. Și degajăm în jurul nostru acest flux care antrenează, influențează și pe cel din preajma noastră. Aveți, prin urmare, această calitate: să răspândiți în cei din preajmă o anumită bunătate, liniște, încredere, voie bună, stare generală de bună dispoziție... Sunteți medic sau ... biolog? Nu! Nu, nici una, nici alta... Dar am citit despre acest lucru și am simțit adevărul acestor spuse. Dumneavoastră nu vi s-a întâmplat, cândva, să vă aflați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lămuriți, totuși, ce vrea să spună. Părea un fachir, care știa ceva care nouă ne scăpa. Ochii lui ne priveau deschis, fără nici un gând ascuns. Zâmbea. și privirea lui ne pătrundea, ne încălzea, ne vrăjea. Fața lui era plină de bunătate, liniște, dragoste, seninătate. Ceea ce spunea ne și convenea. Ne încălzea în adâncul ființei. Poate de aceea, după ce-am terminat cafelele pe care el le-a achitat numaidecât, oricât am insistat să le fi dat noi ne-am ridicat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care i-am cunoscut de-a lungul vieții și care, cu timpul și-au făcut un loc statornic în iatacul inimii mele bădia Eugen Dimitriu, basarabeanul, a devenit și a rămas un prieten aparte, de o rară sensibilitate, modestie, onestitate, bunătate. Anul trecut, prin decembrie 2009, când i-am dus o carte, mi-a dăruit cel de-al nouălea volum din salba scrierilor sale, Un album al viselor frumoase. Tocmai împlinise, în toamnă, 86 de ani. L-am găsit la masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Fălticeni, cu copilul de numai 12 ani "s-a petrecut nota el un miracol": a descoperit și îndrăgit în acest târg "un univers cu totul și cu totul vrăjit"; adică, explică el însuși "o fericită împletire între frumusețea naturii și bunătatea sufletească a ființelor ce cred în Dumnezeu". Aici a urmat la Gimnaziul și Liceul "Nicu Gane", unde-a avut și cunoscut "dascăli de elită", care "veneau la ore cu bună dispoziție pe chipul lor" și "pe lângă materia predată se preocupau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cancer galopant. Ca o modestă "compensație", totuși, după eliberarea temporară a Basarabiei (1941-1944), bunica de la Telenești mama mamei, Profira, "sfânta familiei", fiică de preot, învățătoare, care "a salvat căsnicia lipsită de noroc a fiicei sale, Varvara, mama lui Eugen, cu bunătatea și cu economiile adunate într-o viață de om, a venit și-a rămas cu noi, la Fălticeni". Și-avea să moară la Suceava. Eugen a învățat în ultimii ani ai războiului și a terminat Liceul "Nicu Gane", în condițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce făcea. De aceea, scrisul bădiei Eugen e, în acest caz, nu numai o sursă de cunoaștere mai exactă a unei realități istorice, în general, și a unor personalități, în special, ci și un gest de omenie, de dreptate, de bunătate, de îndreptare și răzbunare cavalerească, firească, pașnică, omenească. IV. Despre viața spirituală într-un anume fel excepțională, recunoscută de mai multe autorități centrale și imparțiale despre efervescența ce s-a acumulat, dezvoltat și remarcat la Fălticeni și împrejurimi, în ultimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Dimitriu basarabeanul, un octogenar care și-a descoperit și folosit secretul vitalității, căutând în trecut și stând la un intim taifas cu cei care au trecut "dincolo" și au vrut, cât au trăit să dea din prea plinul vieții și bunătății lor un preț cât de mic clipei trecătoare... DESTINE -1 Când coborî în gara orașului Câmpulung Moldovenesc, Bițu era cel mai tânăr inginer constructor din promoția sa, care venea să preia o importantă funcție de conducere. Aceea de șef la Secția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și apreciat de marii noștri profesori. Ulterior, a arătat, fără tăgadă, calitățile sale de inginer pus în slujba realizării unor lucrări extraordinare în drumuri și poduri. Am în vedere, bunăoară, cazul drumului 17 A Moldovița-Sucevița și multe altele... De o bunătate ieșită din comun, nu cred că Bițu fiindcă așa-i spuneam noi, colegii și prietenii nu cred, zic, să fi pedepsit pe cineva, în viața sa. A fost prietenul nostru, al tuturor oamenilor din Sectorul de Drumuri și Poduri! De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
descoperi. — Oh, părințele, mi se taie și pofta de mâncare cu tot ce mi-ai spus și nu mai termini odată să-mi spui. — Numai Dumnezeu, Relule, numai și numai Dumnezeu. Tu, carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește de toată Întinarea și mântuiește-te... O arătare de fiecare zi se ivi deasupra pervazului ferestrei, În timp ce Andrei Îi trage cu nădejde cu frânturile lui de slujbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
De câte ori ai mai trecut granița până acuma? N-am nevoie să trec mai mult de o singură dată, sfinte Dumnezeule. Odată și-odată tot trebuie să scăpăm, Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului carele pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de Viață. — Păi și cum? Nu văd cum, părințele. Cum ai să treci granița cu mâna-n cur? — Pă puțin cinșpe mii tot luăm pe ciment, oh, vino și te sălășluiește Întru noi și ne curățește de toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Viorel și l-au bușit nițel. Păi nu te-ar duce căpățâna aia a ta mare, vere, că ei chiar ar fi avut pe ce să se bată? Nu ca tine să dai În mine ca să-mi iei de dinainte bunătate de varză cu ciolan. Ei se bate pe bani grei, bă, care asta nu Înseamnă că nu se are bine unii cu alții. Și mai lăsați-i dracului, face Andrei. Hai să ne urcăm În tramvaiu’ ăsta. Dar nici să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ce n-am mai văzut de amar de vreme: splină și bojoc, un pachet barosan de vreo două kile, fiindcă avea un văr și la abatorul din Timișoara, dar uitase probabil de butelie, dacă nu cumva special ne ispitea cu bunătățile alea, tot În nădejdea că părințelul se va simți și-i va da bani s-o umple. Sărmanul Pepino, barem de foc să-i lăsăm, că de-ale gurii s-o descurca el. Adică noi plecăm și scăpăm, și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
decât Îi pomenisem cândva. De-a lungul a șase veri soarele le-a scormonit prin căutături desărnându-le, dar ei continuă să are neosteniți plaja În sus și-n jos, strigând ce au În cutiile și coșurile și gălețile lor, atâtea bunătăți după care tânjesc fără să Îndrăznesc. Cât de mult m-am Îndepărtat de ei, Dumnezeule! Cât oi fi rătăcit prin jegul ăla de istorie, Îndopându-mă cu fierturile Ortansei și grișul lui Gabriel stând la mâna unor târâturi ca Restoiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și ceilați.. Am ieșit pe poarta mare, din fier forjat, larg deschisă.. cu inima cât un purice. În ușa căsuței de la poartă, cu perdeluță albă la fereastră, moș’ Vasile-portarul, scund și bondoc, cu fața-i încontinuu surâzătoare, om de o bunătate rară... ne petrecea plângând și râzând, totodată,.. știa că și el ne va urma... El, „căpitanul”... trebuia să părăsească ultimul corabia.. în naufragiul ei... Cât de mult ne iubea... și cât de mult îl iubeam și noi pe el. Alungați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-i glasul molcom, liniștitor, cu fruntea senină, ochii strălucitor de inteligenți, se poate spune că acel om a fost hărăzit muncii cu elevii și, din duhul său l-a dat lor cu dăruire totală. Era model de omenie, modestie și bunătate. Te privea cu un zâmbet de copil, și te primea în inima lui pururi deschisă... O simpatie largă iradia din ochii lui asupra lumii și asupra lui din ochii altora. Un suflet larg, un intelectual subtil, un doritor de mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tăcând le poți cinsti cum se cuvine memoria. Dacă toți am păstrat despre dascălii noștri, aceste mari amintiri, în care afecțiunea se unește cu înduioșarea, e că ceea ce ne leagă încă de ei, peste prăpastia timpului care a curs, e bunătatea lor... marea lor bunătate..! De la ei ne vine ceva mai scump decât toate moștenirile materiale... Pe ei, înaintașii, din îndemnuri și putinți de fapte, îi simți mereu în tine, și dacă faci ceva bine, trebuie să-l închini și lor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cum se cuvine memoria. Dacă toți am păstrat despre dascălii noștri, aceste mari amintiri, în care afecțiunea se unește cu înduioșarea, e că ceea ce ne leagă încă de ei, peste prăpastia timpului care a curs, e bunătatea lor... marea lor bunătate..! De la ei ne vine ceva mai scump decât toate moștenirile materiale... Pe ei, înaintașii, din îndemnuri și putinți de fapte, îi simți mereu în tine, și dacă faci ceva bine, trebuie să-l închini și lor ca pe o jertfă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de vază cetățeni. În timpul mesei, îi învăța că nici el, nici cei ce prânzeau cu el, nici urmașii lor n-aveau să moară, ci aveau să ajungă într-un loc cu viață veșnică, unde aveau să se bucure de toate bunătățile. Pe când predica asfel de lucruri, punea să se construiască pentru sine o locuință subpământeană; atunci când aceasta a fost terminată, a coborât în ea și a trăit acolo timp de trei ani. Tracii îi simțeau lipsa și-l plângeau ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează "judecarea celuilalt" sînt "bunătatea și înțelegerea" probate, "inteligența", caracterul "pasional" și "sănătatea" sa. în concluzie, se poate vorbi de o cvasiunanimitate în funcție de gen în realizarea aprecierii "celuilalt", în schimb stabilirea reperelor identitare favorabile ale partenerului variază mult mai semnificativ în funcție de apartenența culturală a subiecților
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se revarsă valuri de lumină alb strălucitoare ce ne inundă inima, o purifică și o eliberează de toate acumulările negative. Toate celulele inimii absorb această lumină alb strălucitoare, devenind mai pure, eliberate de toxine, impregate cu energiile iubirii, compasiunii și bunătății. Toate programele de funcționare ale inimii ce au fost perturbate revin la normal, la o funcționare optimă. ”Mă eliberez de toate stările de rigiditate afectivă, de incapacitatea de a dărui afecțiune, iubire, de teamă, de stările de ură și aroganță
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
nostru se revarsă valuri de lumină alb strălucitoare ce ne inundă rinichii, îi purifică, îi eliberează de toate acumulările negative. Toate celulele rinichilor absorb această lumină alb strălucitoare, devenind mai pure, eliberate de toxine, impregate cu energiile iubirii, compasiunii și bunătății. Toate programele de funcționare ale rinichilor ce au fost perturbate revin la normal, la o funcționare optimă. AFIRMAȚII POZITIVE: "Rinichii se eliberează de toate stările de frică, de teamă, de panică, acumulate în trecut și neexteriorizate! ” "Rinichii sunt din ce în ce mai plini
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
de lumină alb strălucitoare ce ne inundă hipotalamusul, îl purifică si îl eliberează de toate acumulările negative. Toate celulele hipotalamusului absorb această lumină alb strălucitoare, devenind mai pure, eliberate de toxine, de dezechilibre, impregate cu energiile echilibrului, iubirii, compasiunii și bunătății. Toate programele de funcționare ale hipotalamusului ce au fost perturbate revin la normal, la o funcționare optimă. AFIRMAȚII POZITIVE: Toate dezechilibrele ce se manifestă la nivelul sistemului imunitar sunt perfect armonizate! ” "Hipotalamusul este din ce în ce mai plin de energie alb strălucitoare, de
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
felul acesta "e stăpânit" de metafizică. * Industrializarea metafizicii: să batem în cuie imaginea lumii. * S-a scris prea mult despre iubită și prea puțin despre mamă; semn că trăim într-o lume cu valori inversate. În mamă găsim doza de bunătate gratuită ce echilibrează balanța. * Studiile științifice ajung să explice totul, și prin asta să scuze orice; până și crimele. Pe fondul mentalității tradiționale totul devine tot mai greu de aranjat într-o singură imagine, adică tot mai dificil de înțeles
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
identificarea lucrurilor pe care nu știm să le facem sau la care nu suntem buni (să reflectăm inclusiv asupra priceperii noastre la fotbal și politică). Adică prin identificarea domeniilor la care suntem mediocri. Abia după aceea putem tenta evaluarea altora. Bunătatea constituie una din posibilitățile noastre genetice; la fel însă și răutatea, derivată din competiție. Putem spera că alegerea ne aparține, însă preferințele noastre vor depinde întotdeauna de mediu. Libertatea noastră este profund dependentă de contextul în care ne situăm. * Competența
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
celor Trei Persoane. Pentru Dionisie întreaga Dumnezeire rămâne, purcede și se întoarce către Sine. Areopagitul va aplica schema triadică și în problema creației (dimensiune neprezentă în neoplatonism), afirmând că existența tuturor lucrurilor rezultă din aceeași procesiune de producere originată în bunătatea creatoare a lui Dumnezeu. Mai mult, deși utilizează cadrele explicative de factură neoplatoniciană, Dionisie va săvârși ceva asemănător cu ceea ce au făcut capadocienii în legătură cu termenii filosofiei grecești. Mai precis, va folosi tema ierarhiei într-o modalitate ce depășește dimensiunea conceptuală
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]