10,800 matches
-
a mai trimis la Procuratura Generală din București, Președintele Curții Supreme București, decanul Facultății de Drept București, Institutul Teologic București și Sibiu, patriarhului Justinian, tuturor mitropoliților și episcopilor, precum și ziarului Scânteia. În ziua de 27.07.1954, D.H. însoțit de călugărul M.M. și de informatorul nostru „Horia”, din nou a mers în audiență la conducerea Guvernului, respectiv la tov. Gh. Gheorghiu-Dej. La conducerea Guvernului, au fost primiți de secretarul de cabinet al tov. Gh. Dej, care le-a pus în vedere
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nu voim să avem de-a face”. De asemenea, a mai spus: „Constituția în baza căreia dvs. cereți intrarea în legalitate a cultului stilist, acordă drepturi cetățenilor, dar cetățenilor cinstiți, care nu-s contra regimului nostru”. La afirmațiile tov. secretar, călugărul D.H. a afirmat: „Dacă nu se aprobă intrarea în legalitate a stilului vechi, mai bine prefer să merg în pușcărie”. După plecarea de la Președinția Consiliului de Miniștri, delegația stilistă a mers la Ministerul Cultelor, însă D.H. nu a fost primit
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mișcare a fost sprijinită în scopuri de propagandă politică de PNȚ și legionari. La rândul lor, conducătorii stiliști au susținut efectiv pe legionari. Astfel, cu ocazia unor acțiuni ale legionarilor în 1940 la Tg. Neamț, stiliștii, sub directa conducere a călugărului G., au purtat placarde cu portretul lui Codreanu. Multe comitete de conducere ale stiliștilor au fost formate din elemente legionare și PNȚ-Maniu. În timpul războiului antisovietic, stiliștii au fost considerați sectanți, luându-se împotriva lor măsuri represive. După 23 august 1944
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
1938. Stiliștii sunt răspândiți în special în Reg. Bârlad, Bacău, Iași și Suceava. Stiliștii au 4 preoți care deservesc 24 de biserici, 12 paraclise și 3 case de rugăciuni. În cele 8 mănăstiri și schituri stiliste se adăpostesc 48 de călugări și 112 de călugărițe. [...] Stiliștii, pe lângă zvonuri alarmiste și instigări împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
48 de călugări și 112 de călugărițe. [...] Stiliștii, pe lângă zvonuri alarmiste și instigări împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea Slătioara, conduși de G., au oferit adăpost și hrană grupului banditului Dochița. În noaptea de 14/ 15.11.1950, călugării de la mănăstirea Slătioara, în frunte cu G. și H. și un număr de credincioși fanatici, au imobilizat în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea Slătioara, conduși de G., au oferit adăpost și hrană grupului banditului Dochița. În noaptea de 14/ 15.11.1950, călugării de la mănăstirea Slătioara, în frunte cu G. și H. și un număr de credincioși fanatici, au imobilizat în mănăstire doi ofițeri de miliție care erau în urmărirea bandei lui Dochița, făcând imposibilă arestarea acestora. La mănăstirea Copăceni, călugărul stilist M.N.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
11.1950, călugării de la mănăstirea Slătioara, în frunte cu G. și H. și un număr de credincioși fanatici, au imobilizat în mănăstire doi ofițeri de miliție care erau în urmărirea bandei lui Dochița, făcând imposibilă arestarea acestora. La mănăstirea Copăceni, călugărul stilist M.N. a adăpostit în 1951/1952 pe chiaburul T., urmărit de autorități pentru nepredarea cotelor. Pentru adăpostire de bandiți și pentru instigări publice, în martie 1952 au fost reținuți pe bază de probe 14 călugări stiliști între care M.N.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acestora. La mănăstirea Copăceni, călugărul stilist M.N. a adăpostit în 1951/1952 pe chiaburul T., urmărit de autorități pentru nepredarea cotelor. Pentru adăpostire de bandiți și pentru instigări publice, în martie 1952 au fost reținuți pe bază de probe 14 călugări stiliști între care M.N. și H.D. Mulți credincioși stiliști îndemnați de conducătorii lor refuză să scoată buletine de populație menționând că «aceasta este pecetea lui Stalin». Alți credincioși, pentru că multe din sărbătorile lor coincid cu zile lucrătoare (calendarul lor este
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
A mai contribuit la menținerea mișcării stiliste și starea de nemulțumire în care se găsea țărănimea în vremea vechiului regim. Înăuntrul acestei mișcări s-au regrupat repede câteva clici de profitori - pretinzându-se conducătorii ei. Aceste clici sunt formate din călugări caterisiți sau fugiți din mănăstirile ortodoxe și care și-au găsit în mișcare stilistă un refugiu, un mijloc de trai și un instrument de răzbunare față de Biserica Ortodoxă. După 1944, mișcarea stilistă s-a redus brusc, întrucât au încetat atât
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a redus brusc, întrucât au încetat atât agitațiile demagogice, cât și nemulțumirile de ordin politico-social ale țărănimii. Clicile profitoare însă au rămas grupate în câteva așa-zise „mănăstiri” sau „schituri stiliste”. Lor li s-au adăugat și câțiva preoți sau călugări recent caterisiți de către Biserica Ortodoxă din cauza abaterilor lor grave. În prezent, se pare că numărul țăranilor stiliști nu este mai mare de 10-12 000, împrăștiați îndeosebi în satele din regiunile Bacău, Suceava și Bârlad. Analizându-se de către Ministerul Cultelor această
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
să se propună măsurile corespunzătoare. Cele câteva centre mănăstirești stiliste vor fi analizate în mod special pentru a se aviza la măsurile cuvenite, întrucât ele sunt formate exclusiv din persoane care, din punct de vedere religios, nu pot fi considerați călugări (caterisiți, fugiți din mănăstiri, autocălugăriți etc.). Ministerul a mai trasat împuterniciților sarcina ca să recomande autorităților de stat să nu încurajeze prin discuții sau prin promisiuni pe acești agitatori stiliști, ci, din contră, să-i trimită să-și expună doleanțele Ministerului
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și M.G., care sunt vârfurile conducătoare ale cultului stilist și a elementelor dușmănoase din cadrul acestui cult. Pentru a vă veni în sprijin în ceea ce privește alegerea unora dintre aceste elemente pentru recrutare, redăm mai jos pe cei care pot fi utilizabili: H.D., călugăr de la mănăstirea stilistă S. din R.F., element care se bucură de popularitate în rândul clericilor și conducătorilor cultului stilist, fost plt. în armată, deblocat după 23.08.1944. N.A., casierul centralei stiliste din T.N., element cu priză în rândul elementelor
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
element care se bucură de popularitate în rândul clericilor și conducătorilor cultului stilist, fost plt. în armată, deblocat după 23.08.1944. N.A., casierul centralei stiliste din T.N., element cu priză în rândul elementelor din conducerea cultului stilist. C.O., călugăr de la mănăstirea stilistă S. din R.F., face parte din mediul lui G.T. și a celorlalte elemente din conducerea stilistă. După părerea noastră, aceste elemente pot fi recrutate întrucât sunt stăpânite de interese personale și vor accepta recrutarea cu gândul că
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
recrutări și dirijarea acestora spre problemele ce trebuie atinse.” Notă Informativă, 10.05.1952: „M.N. din satul C. Reg. București, care, plecat fiind în Moldova cu misiunea de a dirija diferite chestiuni în calitate de șef al stiliștilor și reîntocându-se, comunică următoarele: călugărul N.P. din schitul Slătioara a fost arestat de Miliție și că alt călugăr cu numele de N.V. este dispărut și că bănuiesc că și acesta ar fi arestat. De asemenea, a mai spus că personal a fost la închisoarea din
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
1952: „M.N. din satul C. Reg. București, care, plecat fiind în Moldova cu misiunea de a dirija diferite chestiuni în calitate de șef al stiliștilor și reîntocându-se, comunică următoarele: călugărul N.P. din schitul Slătioara a fost arestat de Miliție și că alt călugăr cu numele de N.V. este dispărut și că bănuiesc că și acesta ar fi arestat. De asemenea, a mai spus că personal a fost la închisoarea din Sucioara și, făcând legătura cu o persoană de acolo, a reușit să pătrundă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dispărut și că bănuiesc că și acesta ar fi arestat. De asemenea, a mai spus că personal a fost la închisoarea din Sucioara și, făcând legătura cu o persoană de acolo, a reușit să pătrundă înăuntru și a văzut pe călugării arestați din Slătioara, dar nu a reușit să vorbească cu nimeni. Apoi spune că s-a interesat despre soarta acelor călugări și că, în curând, urmează să fie judecați de consiliul de război. A mai spus că călugării sunt închiși
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din Sucioara și, făcând legătura cu o persoană de acolo, a reușit să pătrundă înăuntru și a văzut pe călugării arestați din Slătioara, dar nu a reușit să vorbească cu nimeni. Apoi spune că s-a interesat despre soarta acelor călugări și că, în curând, urmează să fie judecați de consiliul de război. A mai spus că călugării sunt închiși în celule și că sunt încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
văzut pe călugării arestați din Slătioara, dar nu a reușit să vorbească cu nimeni. Apoi spune că s-a interesat despre soarta acelor călugări și că, în curând, urmează să fie judecați de consiliul de război. A mai spus că călugării sunt închiși în celule și că sunt încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952: „La schitul de călugări stiliști C., reg. București, s-a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
vorbească cu nimeni. Apoi spune că s-a interesat despre soarta acelor călugări și că, în curând, urmează să fie judecați de consiliul de război. A mai spus că călugării sunt închiși în celule și că sunt încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952: „La schitul de călugări stiliști C., reg. București, s-a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
curând, urmează să fie judecați de consiliul de război. A mai spus că călugării sunt închiși în celule și că sunt încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952: „La schitul de călugări stiliști C., reg. București, s-a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și, în baza ordinului semnat de către Direcția Generală a Miliției din RPR, a fost ridicate anteturile și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și, în baza ordinului semnat de către Direcția Generală a Miliției din RPR, a fost ridicate anteturile și ștampilele ce le posedă susnumitul schit ca persoană juridică. Călugării aflați acolo au comentat asupra acestui eveniment, spunând cum că cele petrecute parvin din partea Bisericii Oficiale și că ridicarea ștampilelor înseamnă că cultul stilist este ca și desființat. Starețul M.N., care, după câteva ore, sosește din București la schit, obiectează
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
București la schit, obiectează secretarului care a predat ștampilele cât și pentru faptul cum că de ce nu a mai ștampilat un număr de hârtii albe cu care să mai poată face anumite servicii. Apoi despre comentariile ce le fac ceilalți călugări, cum că biserica oficială a intervenit la distrugerea stiliștilor, susnumitul stareț spune că nu este adevărat pentru faptul că biserica oficială și stilul vechi în fața comuniștilor sunt rău văzuți, dând totodată câteva probe, arătând cum că acum puțină vreme în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
asemenea, au mai spus că a discutat cu un ofițer de miliție tot pe stilul vechi și că i-a spus că biserica e pe cale de ducă. A mai vorbit că se va interesa despre schitul Copăceni, dacă sunt urmăriți călugări de acolo, cine și cum. Sursa Horia” „Telegramă Suntem informați că Patriarhul Bisericii Oficiale are aprobarea să pornească o prigoană împotriva noastră pentru a ne trece cu forța la Cultul Oficial. Ca o primă măsură, între 28 ianuarie și 3
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
aude fantoma. El reprezintă mediatorul necesar manifestării invizibilului în vizibilul a cărui întrupare e shite. Structura în trei părți a unei piese no „cu fantome” este emblematică pentru această dramaturgie. Într-un loc oarecare sosește waki - de cele mai multe ori, un călugăr pribeag, pornit în căutarea adevărului despre cele întâmplate odinioară pe acele meleaguri, adevăr pe care îl află mai întâi, în prima parte a piesei, din gura unui personaj deghizat în așa fel încât să aibă înfățișarea unui om obișnuit, apoi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Un alt ky:gen, Ts-en, tipic pentru forma parodică a interludiului, reia structura spectacolului no, cu toate personajele și componentele sale: shite, waki, ky:gen, cor și acompaniament muzical. Cântul-de-drum tradițional al lui waki devine aici cel al unui năstrușnic călugăr călător, pe care apele învolburate ale râului îl rostogolesc ca pe o coajă de castană. Waki ajunge în sfârșit în fața unei ceainării, unde trecătorilor li se oferă câte o ceașcă de ceai în memoria sufletelor strămoșilor unui om ce murise
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]