7,090 matches
-
al lunii, al stelelor și al norilor. Soarele este reprezentat uneori ca un bărbat care se Îndrăgostește de sora sa, Luna, și de aceea vor fi despărțiți de autoritatea divină. În legenda Soarele și luna, cununa. Zina, o babă o certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă În lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să Îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Aceasta Îi declară tatălui ei că se va căsători numai cu acela care a pătruns În foișor și a sărutat-o. O nuntă pecetluiește legătura celor doi; Însuși Soarele este impresionat de frumusețea miresei, Își abandonează treburile. Mama Soarelui Își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă În locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul Îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
martora acestor Întâmplări. În timpul derulării unei vânători, Făt-frumos Îmbracă hainele cu soarele În piept, luna În spate și doi luceferi În umeri și repetă isprăvile anterioare; fata de Împărat Îi dă un pumn cu bani grădinarului, pentru a nu-l certa pe argat. Împăratul se hotărăște să-și mărite și fata cea mică, dar aceasta refuză să-și aleagă soț. Împăratul este sfătuit să construiască un foișor cu poartă pe unde să treacă toți fiii de Împărat și de boieri, și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de fertilitate sau de apărare Împotriva forțelor malefice. El e dat În stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul). Un nucleu epic similar Îl Întâlnim și În Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă Își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea Îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și Athropos (viitorul). Un nucleu epic similar Îl Întâlnim și În Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă Își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea Îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, Îi va da În căsătorie pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
2006), IVLRA. 4 Cf. Pană Dindelegan (2001), în DSL, s.v. predicat (~ logic). 5 Gruparea se întâmplă între slugile este extrasă din contextul: Se întâmplă certare între slugile lui Avraam și a[le] nepotu-său Lot (Calendariu (1814) 107, în DA s.v. certa), iar gruparea găsim între, din contextul: În romanele sale găsim eterna opoziție, caracteristică civilizației noastre, între o lume aprigă, dotată să parvină, și intelectualul delicat, care rămâne un învins (Călinescu 4); vezi Stan (2003: 144). 6 Asupra acestui fapt atrage
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
a formulei de joncțiune. Formula se întâlnește în toate registrele: Vom lua o scurtă pauză publicitară, după care aș vrea să ne răspundeți la o chestiune totuși importantă: până la urmă această Românie poate fi guvernată de cineva sau toată lumea se ceartă cu toată lumea? (Antena 1, 15.V.2007) Avem de-a face cu o lăcomie pe care nu o pot numi nici măcar animalică, fiindcă un câine, de pildă, mănâncă și el cât poate, își mai îngroapă un os, după care își
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
de foarte mare actualitate și azi - la Chester unde a afirmat:„să presupunem [...] că ar exista o lege care să susțină ca toți oamenii de culoare să fie întemnițați. Ar fi total nepotrivit și avem tot atât de puține motive să ne certăm cu alții pentru că avem opinii (religioase) diferite, cât am avea (motive) pentru culori diferite ale pieii. “ (trad. n.) Cu toate încercările de a reconcilia cultele religioase, interesul regelui față de biserica romano-catolică era mai mult decât evidentă. Tensiunea a crescut și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
închisoare pentru prostituție. În aceeași perioadă, în Italia, Luchino Visconti realiza Rocco și frații săi, având o tramă asemănătoare : doi frați se bat pentru o prostituată. Dar în ce constă „prostituția” Bicăi ? Logodită cu un croitor (meserie deja dubioasă), se ceartă cu el, fuge în parc fără acte la ea, iar acolo, în vreme ce stă pe bancă, un ins în costum cenușiu și cu pălărie, un milițian „în civil”, o întreabă dacă nu vrea să meargă cu el. Când ea răspunde zăpăcită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de nondependență, coordonare) și se realizează prin repetarea aceleiași unități lexicale: și... și, nici... nici; fie... fie, sau... sau, ori... ori; ba...ba, când... când etc. (vezi Tabelul 1). Subliniem că structurile cum...cum (din Cum se întâlnesc, cum se ceartă) și de ce... de ce (din De ce mănâncă, de ce i se face foame) sunt numai aparent construite din unități lexicale identice. De fapt, în aceste construcții primul termen, desemantizându-se, s-a integrat (prin conversie) în clasa conjuncțiilor, iar al doilea termen este
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
13, chiar dacă fiind neutru față de acest parametru, deci vom putea substitui pe deși cu chiar dacă. Nu voi putea însă proceda invers, spunând, de pildă, Deși era securist, era cumsecade în loc de Chiar dacă a fost securist, era cumsecade, pentru că aș introduce drept certă o informație de care mă îndoiesc. 4.4.1.3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
eram un șoricel speriat, unmelc care abea scotea capul din cochilie de frică, dar mi-am făcut repede câteva profesoară de engleză puțin, dar se vede că prietene de care pot spune că sunt mândră că le am. Ne mai certam, dar așa sunt prieteniile, dacă nu ne am certa n-ar mai fi la fel de frumos. Părerea mea. Clasa , o clasă ca oricare alta. Tot adolescenți suntem, vreo 30, unii chiulangii, cu cate un clown de care să râdem, un rocker
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
din cochilie de frică, dar mi-am făcut repede câteva profesoară de engleză puțin, dar se vede că prietene de care pot spune că sunt mândră că le am. Ne mai certam, dar așa sunt prieteniile, dacă nu ne am certa n-ar mai fi la fel de frumos. Părerea mea. Clasa , o clasă ca oricare alta. Tot adolescenți suntem, vreo 30, unii chiulangii, cu cate un clown de care să râdem, un rocker, un manelist, cu câțiva de la care să-ți copii
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
proiect este reorganizarea celor două departamente. [...] Pot să vă dau și un detaliu. (Tr. Băsescu - Radio România Actualități, 13.II.2006 ) Vă pot spune că în anii 2005-2006 [...] am spus ambasadorilor că guvernul are de cine să fie criticat. Nu cerți un guvern public. (Tr. Băsescu - B1 TV, 14.V.2007) Pot să vă spun că am dat aprobare pentru o deversare controlată. (S. Barbu, ministrul mediului - TVR1, 17.IV.2006). O variantă sintactică a expresiei în discuție, având funcție de focalizare
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
V-ați inflamat degeaba pe ce spune domnul Văcăroiu. (S. Tănase, Realitatea TV, 8.XII.2007) Formațiunea dumneavoastră a cerut scoaterea UDMR de la guvernare cam pe temele discutate de noi aici. (A. Crețulescu, Realitatea TV, 23.II.2008) Oamenii se ceartă în parte pe motive care n-au nici cea mai mică semnificație [...]. (D. Patriciu, Realitatea TV, 23.X.2006) [...] au fost respinși pe motive similare. (un jurnalist, Realitatea TV, 28.II.2007) Paizan nu a fost prezent pe motive de
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
a repezit furios la picioarele mele. Dacă lanțul ar fi fost mai lung cu câțiva centimetri m-ar fi mușcat. A simțit probabil mirosul cumnatului meu impregnat în pulover și a crezut că acesta i-a încălcat teritoriul. L-am certat, s-a rușinat după ce și-a dat seama de confuzia făcută iar eu nu am mai îmbrăcat flaneaua respectivă cât am mai stat la Dorobanți. Timpul a trecut, fratele Petrea s-a stins din viață, revenirile mele în satul copilăriei
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
declarat hotărât: - Eu nu mă mai duc la grădiniță! - De ce? am întrebat-o noi într-un glas. - Pentru că nu o mai iubesc pe doamna educatoare. - Și mă rog, de ce? Din relatarea cam dezlânată a Mălinei am înțeles că educatoarea a certat-o pentru că la lecția de pictură a răsturnat recipientul cu apă folosit la diluarea acuarelelor, pe husa măsuței. - Dar și maică-ta și bunică-ta te ceartă când faci pozne. Ce, din cauza asta nu le mai iubești? am întrebat-o
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
rog, de ce? Din relatarea cam dezlânată a Mălinei am înțeles că educatoarea a certat-o pentru că la lecția de pictură a răsturnat recipientul cu apă folosit la diluarea acuarelelor, pe husa măsuței. - Dar și maică-ta și bunică-ta te ceartă când faci pozne. Ce, din cauza asta nu le mai iubești? am întrebat-o eu. Bine, dacă tu nu vrei să mergi la grădiniță, noi nu te obligăm. O să stai acasă iar când vei merge la școală toți copiii care au
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ele, să-și așeze hainele la locul lor, să șteargă praful din bibliotecă și să așeze cărțile după gustul ei, să ude florile. Când bunică-sa pregătește mâncarea, Mălina cu trusa-jucărie prepară hrana pentru păpuși, le dă să mănânce, le ceartă când acestea nu o ascultă. Este începutul școlii gospodărești pe care copila o urmează sub îndrumarea noastră, a părinților și a bunicilor. Încet, încet, Mălina parcurge școala vieții, o achiziție extrem de prețioasă pentru viitorul ei școlar, familial și social. Anii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor conviețuitori să aibă măcar un suflet iubitor și credincios de câine. Găini - se confesa cu durere în suflet mama Miluța - nu mai pot ține; nu mai am pe cine certa când dădeau iama prin straturile cu zarzavaturi și nici pe cine lăuda cu vorbe frumoase atunci când îmi făceau ouă mari și multe. De azi înainte am și eu cu cine vorbi, pe cine iubi, pentru că un câine la casa omului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
exercițiul, problematizarea. TIPUL LECȚIEI: recapitulare și sistematizare. MATERIALUL DIDACTIC: fișe de m.i. I. MOMENT ORGANIZATORIC Se asigura climatul necesar desfășurării în bune condiții a orei. ÎI. VERIFICAREA TEMEI Muncă independența: Alcătuiți schemă liniară a propoziției: În curtea însorită se certau doi cocoși. Se verifică tema cantitativ. Se verifică m.i. și tema, calitativ, prin sondaj. III.RECAPITULAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE. ANUNȚAREA OBIECTIVELOR Elevii vor defini noțiunile de substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb și le vor exemplifică: Ce părți de vorbire am
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
mod diferit. De ce apare un comportament problemă? A. Copilul obține stimuli sociali sau materiali pozitivi (ÎNTĂRITOR POZITIV) Este susținut pozitiv (prin comportamentul problemă) de alte persoane care se apropie de el, îi vorbesc, îl ating, îl blochează, îl consolează, îl ceartă (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp). Exemple: * Copilul începe să plângă sau să țipe atunci când vrea atenție și mama vine și îl ia în brațe; va învăța că atunci când vrea să fie
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
problemă. Cea mai frecventă greșeală făcută de părinți și terapeuți este că uneori recompensează neintenționat un comportament problemă crezând că de fapt au pedepsit copilul. De exemplu: * Un copil începe să arunce cu jucăriile pe jos; mama vine și îl ceartă apoi se apucă și strânge lucrurile de pe jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacție copilului, comportamentul poate fi întărit de reacția mamei (a obținut atenție, mama s-a supărat dar tot ea a strâns lucrurile). Acest
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces opus1, iar alții covarianță (fără legătură cauzală), în sensul de complementaritate și ocurență simultană a celor două procese, dar în contexte spațiale diferite. Certe rămân însă simultaneitatea și direcțiile lor opuse. În această privință, fenomenul desfășurării simultane a celor două procese în peisajul global a fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
șanse de a obține un comportament dorit din partea elevului, decât dacă îi vorbim pe un ton ridicat. Se poate constata că unii copii, chiar și atunci când doresc să comunice cu colegii lor, nu vorbesc, ci strigă. Acești copii acasă sunt certați frecvent și, în felul acesta ei au învățat că singura modalitate prin care se pot impune este prin ridicare tonului. Vorbirea calmă aplanează conflictele. Empatia - este de asemenea una din condițiile necesare și suficiente care facilitează comunicarea profesorelev. Empatia presupune
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]