6,287 matches
-
de plan” din filmele lui Aurel Petrescu. Pe baza acestor fotograme, s-a putut reconstitui creația lui Aurel Petrescu. Aceste reconstituiri au fost prezentate în studiul „Documente inedite Aurel Petrescu” publicat de Aurora Pancaldi și Bujor T. Râpeanu în revista „Cinema” nr. 10/1967. Filmul "Păcală în lună", o „comedie bufă cu desene animate”, se concentra mai mult pe aspectele științifico-fantastice ale aparatelor de zbor și pe peisajele lunare închipuite de desenator decât pe personajul Păcală. Câteva fotograme din "Păcală amorezat
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
în lună", o „comedie bufă cu desene animate”, se concentra mai mult pe aspectele științifico-fantastice ale aparatelor de zbor și pe peisajele lunare închipuite de desenator decât pe personajul Păcală. Câteva fotograme din "Păcală amorezat" au fost publicate în revista „Cinema”, care anunța, în 1925, terminarea filmului de animație. Aurel Petrescu a fost tentat și de filmul cu actori, turnând în anul 1925 filmul de scurtmetraj "Păcală și Tândală", care a apărut pe ecrane abia la sfârșitul lui februarie 1926 sau
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Aurel Petrescu a fost tentat și de filmul cu actori, turnând în anul 1925 filmul de scurtmetraj "Păcală și Tândală", care a apărut pe ecrane abia la sfârșitul lui februarie 1926 sau, după alte surse, la 12 martie 1926, la cinema „Vlaicu”. Regizorul a folosit cele două personaje - nedespărțiții Păcala (Ion Manu) și Tândală (Aurel Athanasescu) - doar ca pretext pentru a prezenta locuri pitorești din țară. Cei doi prieteni porneau din satul natal spre București pentru a încasa un milion de
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
scris în 1968 o primă variantă a scenariului unui film despre Păcală, care a fost achiziționată de Studioul Cinematografic București în 1969. Filmul urma să fie realizat în trei părți, regizorul apelând la sfaturile unor oameni de cultură și de cinema precum D.I. Suchianu, Valentin Silvestru, Alexandru Struțeanu, Eugen Simion, Mihai Pop și Andrei Băleanu. Vorbind despre personajul principal, Dumitru Radu Popescu scria în octombrie 1972 următoarele: „Păcală este și el ca și alții un alergător de cursă lungă. Înconjurat de
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
reacții pozitive. Criticul D.I. Suchianu afirma la premieră că apariția acestui film este „o adevărată sărbătoare națională”, „un moment de sărbătoare în istoria artei cinematografice românești”, „o contribuție la folclorul universal”. Într-un articol publicat în martie 1974 în revista Cinema, tânărul critic Dan Comșa făcea unele observații, definind plastic natura filmului: „Proiect și vis mai vechi al cineastului, filmul "Păcală" este o mărturie a ambiției lui Geo Saizescu de a contopi, în limitele unei narațiuni cinematografice, balada și snoava, proverbul
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
sa și, mai târziu, tot de acesta, în 1926 în Păcală și Tândală la București, cu Ion Manu și Aurel Athanasescu) e reluat într-un lungmetraj al cărui subiect „e lăsat, cu bună știință, să curgă liber, fără lovituri de cinema” (cf. G. Saizescu), adică renunțându-se la rigorile dramaturgiei, contopind proverbul și snoava, cu balada și basmul. Ca inovație, Saizescu și scriitorul D. R. Popescu introduc o variantă feminină, Păcălița, amuzându-se, alături de Păcală, pe seama nerozilor. Dar ansamblul e incoerent
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
al unui Festival a filmului de Artă și Arhitectura. Anca Visdei a mai scris piese de teatru pentru tineri, povestiri {"Povestioare crude"}, nuvele și scenarii pentru televiziune {scheciuri, seriale televizate, filme documentare pentru TF1, M6 și La Sept} și pentru cinema {un lung metraj}. A mai scris și un român , "Veșnică îndrăgostită..." Deocamdată atât ! STUDII Anca Visdei a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr și Institutului de teatru și cinematografie din București. Exilata în Elveția, ea a și-a luat licență și
Anca Visdei () [Corola-website/Science/304020_a_305349]
-
terminarea studiilor, a lucrat ca învățătoare, apoi asistență la catedră de drept internațional public la Universitatea de la Lausanne{1980}. La Paris, a urmat cursurile de teatru ale lui Véra Gregh. ACTIVITATE JURNALISTICĂ Anca Visdei a lucrat și că critic de cinema și teatru: -în Franța: (Leș Nouvelles Littéraires, L'Evénement du Jeudi, Cosmopolitan, Le Figaro, L’Avant-Scène Théâtre et Cinéma, Magazine Hebdo, Radio France Internaționale, France Culture) -în Elveția: ( Nouveau Quotidien, Emois, Gazette de Lausanne, Journal de Genève, L’Hebdo, Radio
Anca Visdei () [Corola-website/Science/304020_a_305349]
-
din Ucraina. Videoclipul piesei "Люби" a fost filmat de regizorul Alan Badoev, cunoscut pentru lucrările sale realizate împreună cu staruri de top din Rusia și de pe întregul mapamond. Partenera lui Dan în acest clip este Ecaterina Vilkova, vedetă de teatru și cinema din Rusia. Pentru artistă, aceasta a fost prima experiență de filmare la un videoclip. Pe 29 noiembrie 2012, apare pe piață un nou album solo a artistului, sub titulatura "Freedom (Part 1)", care include 13 piese și patru remixuri, înregistrate
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
cu 1600 km la momentul prăbușirii. În drum spre Fiji, avionul se segmentează în trei părți care cad pe o insulă misterioasă din Oceanul Pacific pe 22 septembrie 2004. Oceanic Airlines este o companie aeriană fictivă, folosită în diferite filme de cinema sau de televiziune. Totuși, trebuie remarcat că în "Lost", este partea centrală a mitologiei serialului. Oceanic a fost o companie aeriană australiană de primă importanță fondată în anul 1980. Și-a încetat activitatea după prăbușirea Zborului 815, după ce anterior avea
Zborul Oceanic 815 () [Corola-website/Science/304156_a_305485]
-
actori erau privite cu neîncredere. Totuși, această percepție negativă a fost în mare parte inversată în secolul XX, actoria devenind o profesie și artă respectată. Una dintre cauze este înlesnirea accesului popular la divertismentul filmului dramatic și ascensiunea starului de cinema - privind atât la statutul lor social cât și la salariile cerute. Combinația prezenței publice și a averii a reabilitat profund imaginea lor. În trecut, doar bărbații puteau deveni actori în unele societăți. În Antichitate și în lumea medievală, femeile nu
Actor () [Corola-website/Science/304180_a_305509]
-
sârbă, cum este și cea de după 1991, tendințele puriste se manifestă și față de cuvinte standard în limba sârbă, fie autohtone, fie împrumutate, folosite și de vorbitori croați, dar neacceptate de standardul limbii croate. Astfel sunt, de exemplu: "bioskop" - croată "kino" „cinema”, "gas" - cr. "plin" „gaz”, "izviniti se" - cr. "ispričati se" „a cere scuze”, "lenjir" - cr. "ravnalo" „riglă”, "nauka" - cr. "znanost" „știință”, "učestvovati" - cr. "sudjelovati" „a colabora”, "vaspitati" - cr. "odgojiti" „a educa”, "savremen" - cr. "suvremen" „contemporan”. Nu există un acord total între
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în redacția „Manuscriptum” (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor din România (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991). A fost colaborator al celor mai importante reviste literare din țară; "Ateneu " „ Tomis", „ Transilvania", „Gazeta literară", „Luceafărul", „Cinema", „Săptămâna". În 1970, i se conferă distincția franceză „Laurii academici" (Leș Palmes academiques) în gradul de ofițer, distincție care îi este înmânata abia în 1996. Romulus Vulpescu a îngrijit ed. din scrierile lui C. Sîrbu, I. Barbu, G. Bacovia. A
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
de tobe și cimpoaie specifice locului. Este de-a dreptul fascinantă măreția și siguranța cu care pășesc scoțienii, veselia pe care o răspândesc la un pahar de whisky, îndărătnicia cu care își apără tradiția. Sălile de concerte, de teatru, de cinema, discotecile sunt pline turiști și localnici, ca și parcurile, restaurantele și muzeele. Grădina Zoo ca și cea Botanică oferă momente de plăcută relaxare. Monumentul lui Walter Scott din Prince Gardens, a amiralului Nelson și a oamenilor de arme de pe colina
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
renascentiste; Palatul Imperial (1666-1671), o reședință de vară a țarilor, cu o arhitectură eclectică, fantezistă, parcă desprinsă dintr-un basm rusesc. Moscova trebuie cunoscută pe îndelete pentru a-i putea desprinde frumusețile. Din cele câteva sute de săli de teatru, cinema, concerte, galerii de artă este greu să alegi un program și totuși, pentru orice vizitator care pășește în capitala Marii Rusii, Balșoi Teatr reprezintă chintesența calității și rafinamentului. Monumentala clădire, ridicată la începutul secolului al XIX-lea (1824), impresionează prin
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
este denumirea primului magazin de tip mall din România, situat în Oradea, fiind și cel mai mare centru de divertisment din Oradea, el cuprinde un cinematograf (Cinema Palace), un hypermarket (Carrefour), restaurante (KFC, Restaurant Lotus) și magazine de lux. În primăvara anului 2003, Lotus Market a ieșit de sub patronajul personajului Alexandru Mudura, fiind achiziționat de un grup de afaceriști orădeni. În urma acestei tranzacții, noul management a hotărât
Lotus Center () [Corola-website/Science/303947_a_305276]
-
cu structuri rezistente sau elastice. El reproduce, de asemenea, obiecte în dimensiunile lor adevărate. Andy Warhol aplică tehnica seriografiei, care permite multiplicare repetată a motivului. Execută cu ajutorul acestei tehnici serii întregi de variante ale aceluiași portret al unei stele de cinema, a unei scene inspirate din evenimentele actuale, a unei flori, modificând de multe ori culoarea sau repetând motivul după bunul plac. Tehnica lui Roy Lichtenstein este într-un anumit sens o derivație a tiparului, de la care preia rețeaua măruntă și
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
N. Startev) au fost distinși cu Premiul de Stat al RSSM. Sala de spectacole, cu 1900 locuri dispuse în amfiteatru, are arena cu diametrul de 13 m. Circul este înzestrat cu aparatură modernă: dispozitive sonore, de iluminat, de radio și cinema. Cupola este demontabilă. Circul mai dispune și de un manej de repetiții, camere pentru artiști și personalul de serviciu, încăperi speciale pentru animale, un punct veterinar. În jurul sălii de reprezentații se întinde un foaier în semicerc, înzestrat cu picturi murale
Circul de Stat din Chișinău () [Corola-website/Science/312490_a_313819]
-
de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în revista „Cinema”, Eva Sârbu evidenția calitățile filmului bazate pe stilul de lucru serios al regizorului. Ea scria că „«Accident» nu este cel mai bun film «de și cu Sergiu Nicolaescu». El este doar un film bun, și este bun exact pentru că este
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
coautor al nuvelei. Paternitatea ideei care a stat la baza scrierii nuvelei este menționată și în alte articole. Cea mai veche afirmație în acest sens datează dintr-un interviu acordat lui Valerian Sava și publicat în noiembrie 1971 în revista „Cinema”. „De pildă, pentru acest film, după excelenta nuvelă «Moartea lui Ipu» a lui Titus Popovici, am discutat cu Titus subiectul încă de acum câțiva ani, când nuvela nu era scrisă. Povestea era atunci puțin diferită”, afirma el în acel interviu
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
aceste filme fiind regizate tot de Sergiu Nicolaescu. Copia standard a fost finalizată la sfârșitul anului 1971. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.762.000 lei. După lansarea filmului, el a fost prezentat astfel în revista „Cinema”: „Film propus pentru a concura la Festivalul internațional al filmului de la Cannes”. În aprilie 1972 societatea „Art du siècle” din Bâle a cumpărat de la compania România Film contra sumei de 9.500 USD o licență de difuzare a filmului în
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
operatorului Alexandru David, decorurile create de Marcel Bogos, costumele Hortensiei Georgescu și coloana sonoră a lui Anușavan Salamanian. În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase că " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" este o dramă psihologică, care conține mai multe secvențe de suspans: lungul, iritantul și obsedantul galop al unui ofițer neamț peste miriște în timp ce în aer plutește sentimentul neliniștitor
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
ACIN) pentru filmul "Pentru Patrie" (ex-aequo cu Mircea Daneliuc pentru filmul "Ediție specială"). Mai mulți critici au considerat că accentul filmului este pus pe personajul colectiv, fără a fi neglijați eroii Războiului de Independență. Într-un articol publicat în revista „Cinema” în decembrie 1977, Mircea Alexandrescu considera că filmul "Pentru patrie" este "„o cronică a campaniei, un fel de jurnal de front al războiului din 1877. Un film artistic care preia tonul și argumentele reportajului. Notația este scurtă, succintă, faptul adiacent
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
de fiecare data cand uitindu-te la un film, vei vedea un om cazin, o sabie strălucind în soare sau un cal în fugă mare ... ...de fiecare dată cînd adrenalină te va face să te miști în scaunul din sala de cinema... ...de fiecare dată cînd ți se va zbârlii pielea, uitindu-te la o scenă de acțiune dintr-un film... ...de fiecare dată, să știi un lucru... ... noi suntem aceia ... Meseria de cascador în România a fost „inventată” în anul 1965 de către
Cascador () [Corola-website/Science/312656_a_313985]
-
preț, cu un umor special pe care nu vroiau să-l înțeleagă.”" Regizorul realiza în paralel și filmul "Nemuritorii", el promițând să termine ambele filme până în aprilie 1973, după cum este consemnat în articolul „Două filme în patru luni” din revista Cinema (nr. 2/1973). Motivul alegerii lui Nicolaescu ca înlocuitor al lui Mihu îl constituia experiența dobândită de primul la filmul anterior din serie, succesul la public (și implicit impactul mesajului propagandistic) nefiind nici el un aspect de neglijat. Filmul a
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]