7,234 matches
-
Frenciuci a sa din satul Frenciuci și o parte de moșie vândută de Bejan, fratele său din Căucești pitarului Andoca . Misail egumenul și soborul mănăstirii Bârnova vând la 30 ianuarie 1667 lui Apostolachi, mare paharnic din Frănciuci, satul Căpotești de peste codru, În ținutul Vaslui, cu vecini, pentru 500 de lei bătuți, bani cu care s a acoperit mănăstirea și s-au reparat beciurile. În document se specifică: . Domnul Gheorghe Duca (noiembrie 1665-21/31 mai 1666; decembrie 1668-decembrie 1671; ianuarie -10/20
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Mucenic Pantelimon, care au venit din Eparhia Tomisului, cu binecuvântarea Î.P.S. Teodosie, cu prilejul hramului. ANEXĂ 1. Documente 1. 7175 (1667) ianuarie 30. - Misail egumenul și soborul mănăstirii Bârnova vând lui Apostolachi mare paharnic din Frănciuci satul Căpotești de peste codru, În ținutul Vaslui, cu vecini, pentru 500 de lei bătuți, bani cu care s-a acoperit mănăstirea și s-au reparat beciurile.. </citation>, care iaste Începută a o zidi de Miron Barnovschi vodă și o au săvârșit Dabij(a) vodă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acoperit mănăstirea și s-au reparat beciurile.. </citation>, care iaste Începută a o zidi de Miron Barnovschi vodă și o au săvârșit Dabij(a) vodă, scriem și mărturisim cu cest zapis al nostru pentru sat, pentru Căpotești, ce iaste peste codru, În ținutul Vasluiului, care sat au fost direaptă cumpărătură a ctitorului nostru nostru Miron Barnovschi vodă și l-au dat danie și au miluit svânta mănăstirea noastră cu acest sat; și de când s-au săvârșit răpăosatul Miron Barnovschi vodă, acesta
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ținutului Vasluiului. Facem știre dum(i)tali că ni-au jăluit bo(i)eriul nostru credincios dum(nealu)i Vasilac(h)e Costac(h)i biv vel stol(nic), zicând că are dum(nealu)i o moșie, anume Drăgușinii pisti codru la Cercejoae, cari moșie zis că să hotărăști cu Giurgeștii și cu Șăndrenii și cu alte moșii, și s ar scula un Ion Mătăsariul și cu frate(le) său Sandul, ce să fac moșeni În Giurgești, și ar intra În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
era perfect: se înțelegeau de minune. A fost cea mai suportabilă perioadă din viața lor de pușcăriași. Că, de fericire... nu putea fi vorba în niciun caz. Dar partenera suporta greu regimul de celulă. Tânjea și el, de fapt, după codrul măreț și poienile pline cu zmeură și mure, după libertatea de mișcare și aerul proaspăt al munților. Astfel că apetitul de viață al Marinicăi scădea din ce în ce mai mult; zi după zi îngrijitorii găseau tainul de hrană neatins. Într-o seară, după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fi și o istorie vie a vieții noastre literare din ultimele două decenii. Ceea ce nu-i puțin lucru." (Theodor Codreanu) " Îmi place când spuneți: "povești despre alți oameni". Poveștile sunt focul viu al vieții, o știu din satul meu de sub codru, apoi le-am regăsit în marile cărți. E o față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
stins din viață. A rămas amintirea lor și o bogată corespondență, pe care n-am valorificat-o până acum decât cu totul pasager. Prietenii aparte s-au născut cu scriitorii basarabeni și bucovineni, după 1989: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Anatol Codru, Nicolae Rusu, Valeriu Matei, Gh. Vodă, Vasile Șoimaru, Andrei Vartic, Ana Bantoș, Alexandru Bantoș, Ion Iachim, Vlad Pohilă, Anatol Ciocanu, Vasile Tărâțeanu (Cernăuți), Vasile Barbu și Ion Stoiț din Serbia ș.a. Din nefericire, și dintre aceștia unii au plecat dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
A.B.Următoarea mea carte de interviuri (în care se va găsi și acest dialog) are ca temă principală prietenia literară. Dacă ar fi să dăm timpul înapoi, ce perioada ați retrăi? Cu siguranță perioada copilăriei în satul meu de sub codru, Tireac. Aș da oricât să pot retrăi o clipă în care alături de sora mea mai mică, Maricica, tatăl meu Gheorghe și mama mea Irina, care nu mai sunt, veneau de la șură, închideau porțile, aprindeau lampa și așterneau masa. Aburii pâinii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prin aceste dialoguri, mărturii vii, povești despre alți oameni, destine literare, lecții de viață pentru cei ce vin după noi... Îmi place când spuneți: "povești despre alți oameni". Poveștile sunt focul viu al vieții, o știu din satul meu de sub codru, apoi le-am regăsit în marile cărți. E o față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-i om cu minte Cum că necazul stă la spate Cât ai paharul dinainte 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 147 Sau Sifonul inodor și incolor A Înscris un trist capitol În istorie Căci ce-i În codru coada de topor Așijderea e șprițul În gospodărie N-am băut În ultimul an, decât de două ori vin. Dar, de cum am intrat În restaurantul din Rouen, amintirile de pe Ialomița, de la Ghimbășeni, când mergeam cu bunica la vie, de asistam
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vastul orizont al neamului nostru. Atunci vom putea și noi zice: „S-a împlinit!” „Și încărunțiții noștri părinți și protopărinți vor pune liniștiți capul spre odihnă, murmurând cu evlavie și mândrie: „În mâinile tale generațiune bravă dau sufletul meu!” Iar codrii și șesurile Daciei Traiane vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Antialcoolismul”, „Cauzele externe și interne ale crizei actuale”, „Pericolul bolșevic”, „Naționalismul”, „Sisteme de guvernare” pe teme religioase: „Duminica Floriilor, „Învierea” - culturale: „Șezători, conferințe, concerte; „Cronică sportivă”, „Școala de pilotaj de la Cernăuți”, dar și poezie: Epilog, de Neculai Roșca, Seara-n codru, de Al Biletchi-Oprișanu, Rânduri simple, de Mircea Străinul, Nocturnă, de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în litere ori și fotografie, ale unor personalități constituiau prilejuri de mândrie națională și de patriotism: poetul Constantin Berariu (în fotografia de mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre, care se trudeau să împodobească bisericile. 86 Un covor interesant țesut în anul 1835 Unor asemenea bijuterii ale artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l înghită pământul, Că mie de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
J.B. Hetrat, Const. Berariu, Elena Niculiță - Voronca, Valeriu și Victor Braniște, Ioan A. Basarabescu, Grig. I. Alexandrescu, Duiuliu Zamfirescu, Mihai Teliman, Emil Grigoroviță ș.a. Iată și câteva titluri ale lucrărilor publicate la subsolul de ziar Foișoara: „Cosminul și Dumbrava roșie”, „Codrul Cosminului”; „Agata Bârsescu în teatrul „Raimund” - voci de presă”; „Războieni” de V. A. Urechia, cu prilejul solemnității dezvelirii monumentului ridicat de ofițerii regimentului XV de Războieni spre comemorarea marelui război susținut la 26 iulie 1476 de Ștefan Vodă cel Mare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la 1457 pînă la împreunarea cu Austria, cu toate că a fost des dărâmat de dușmani. Mult a suferit orașul acesta în octombrie a anului 1497, când cu intrarea regelui polon Albert în Moldova. El fu nimicit de Ștefan cel Mare în Codrul Cosminului. Retrăgându-se, a trecut peste Cernăuți și Prut, unde a fost ajuns de oastea lui Ștefan și din nou bătut la Lințești și Șipenți. Bogdan întreprinse la 1508-1510 o campanie în Polonia, devastând toată țara până la Liov. Spre a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lepși, precum și recenziile lui Sals asupra studiilor dlor „Ionescu Dobrogeanu, Spicuiri și tălmăciri de Herodot” și „Ion Neicu, O infiltrare românească în Dobrogea Veche. Colonizarea Dobrogei-Noi cu macedoromâni”, apărute în Bulet. Soc. reg. rom. de geografie, Tom XLII (1923). (Din Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă.” - Universitatea din Cernăuți, Anul I, 1924, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, 1925; Bibliografie, pag. 620621). * Înainte de a ajunge la Cernăuți, profesorul C. Brătescu, împreună cu alți intelectuali, în cadrul Societății Culturale Dobrogeana
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cooperator: Arcadie Huța, născut 1909, diacon 1933, preot în 1934. Cântăreț: Grigore Vrănău, născut l898, provizor 1923, definitiv-1928. Gimnaziu profesional de 4 clase și o școală de 4 clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert și 40.000 de români sub Ștefan cel Mare (1497), moartea neuitatului Domnitor al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare și depunerea oaselor lui la Mănăstirea Putna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se publicau scrisori colegiale în chestiuni profesionale, fapte diverse, rezumatul unor comunicări, cronica medicală ori a numirii de medici, poșta redacției, note și informații etc., făcând ca revista să fie utilă și accesibilă. Tipografia realizată la unitatea Emil Canarschi - Cernăuți. * Codrul Cosminului era un buletin al Institutului de Istorie și Limbă al Universității din Cernăuți, care a apărut în 1924, cu publicarea a o parte din lucrarea - disertație de doctorat, o monografie aparținând lui Leca Morariu, binecunoscut bucovinenilor. Institutul care și-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
polonii; VII. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca Vodă; VIII. Planurile rusești de expansiune și colonizare; IX. Colonizările românești în Ucraina Hanului; X. Organizația bisericească la Românii Transnistrieni; XI. Viața economică și culturală; XII. Deșteptarea Românilor Transnistrieni; XIII. Republica Moldovenească. Codrul Cosminului 1924 mai cuprindea recenzii, cronici, bibliografie, indice, erată. Lucrare de profunzime, realizată grafic în 1925 la Institutul de Arte Grafice ș Editură „Glasul Bucovinei” - Cernăuți. * Din prefața la Buletin rezultă că o dată cu „transformarea Universității din Cernăuți în așezământ de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Istorie și Limbă care-și prevede în Statut și editarea unui Buletin al Institutului și a altor lucrări de valoare. La 5 februarie 1924 s-a aprobat înființarea Institutului, an în care s-a început și publicarea Buletinului numit Codrul Cosminului. A apărut la Cernăuți în perioada 1924-1939 realizând în total 10 volume. Director Ion. I. Nistor, secretar Vasile Grecu. Au colaborat cu studii diverse: N. Iorga, Leca Morariu, Vasile Grecu, N. Grămadă, Gr. Nandriș, T. Balan, D. Marmeliuc, V.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a completa publicațiile românești din Cernăuți cu o tipăritură periodică nouă în care cercetătorii bucovineni în domeniul limbii și istoriei române să-și poată publica rezultatele muncii lor științifice. În scopul acesta sa creat Buletinul Institutului de Istorie și limbă: Codrul Cosminului, „din care până în prezent au apărut 9 volume, fiecare cu mai multe sute de pagini...” (Ion I. Nistor - „Publicațiile românești din Bucovina” în Junimea literară nr. 1-3 -1936). * Codrul Cosminului, publicație trimestrială a cercului „Arboroasa” și a Institutului obștesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scopul acesta sa creat Buletinul Institutului de Istorie și limbă: Codrul Cosminului, „din care până în prezent au apărut 9 volume, fiecare cu mai multe sute de pagini...” (Ion I. Nistor - „Publicațiile românești din Bucovina” în Junimea literară nr. 1-3 -1936). * Codrul Cosminului, publicație trimestrială a cercului „Arboroasa” și a Institutului obștesc de istorie, restituiri literare și folclorice „D. Onciul” Cernăuți, apare cu sprijinul revistei „Vatra” și al Editurii „Tipomur” din Târgu Mureș - redactor șef Dumitru Covalciuc. Colegiul de redacție: Grigore Bostan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți. Începând cu numărul 10/31 ianuarie 1937 nu mai apare dr.Siegfried Rosenzweig redactor șef. Revista continuă activitatea sub conducerea unui comitet de redacție. Începând cu nr.3/6iulie 1936, tiparul se execută la Tipografia „Arta”, Cernăuți. * Ecou de Codru, organ de publicitate al Societății inginerilor silvici din Administrația Fondului Bisericesc, Cernăuți, apare lunar în iulie 1928, redacția și administrația: inginer E. Hulubaș, Cernăuți, strada Iancu Flondor nr.30. Se publicau materiale de specialitate din domeniul silvic - împăduririle, vânatul și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prof. univ. Gral Franz Czech, ing. inspector). Cititorii au beneficiat și de informații din viața politică, dar mai ales din silvicultură, diferite comunicări, publicațiuni, o poștă a redacției. Se puteau citi foiletoane, scrisori deschise, poezie - Eminescu fiind prezent și aici: „Codrule, codruțule / Ce mai faci drăguțule; / Că de când nu ne-am văzut / Multă vreme a trecut... Începând cu nr.59/1930, redactor responsabil al revistei este ing. N. Pașcovici. Se tipărea la Tipografia „Glasul Bucovinei”, Cernăuți. * Evenimentul literar Evenimentul literar apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]