6,739 matches
-
deschidă casa de bani a clubului „Prietenii din Huarocondo“. În noaptea aceea Julius a luat hotărîrea de a o zbughi din palat și de a, intra, o dată pentru totdeauna, În depărtatul și misteriosul pavilion al servitorilor, care ascundea acum o comoară. Chiar mîine va merge acolo; acum, În noaptea asta, nu. Abia terminase supa și leagănul Își potolea din ce În ce balansul, scăunelul zburător ar fi putut atinge luna, dar Întotdeauna lucrurile luau o altă Întorsătură: Vilma Îl apuca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
m-a speriat, odată mămica m-a surprins stînd de vorbă cu tine, toți spuneau: a ajuns În cer, odată mămica m-a surprins pe cînd mă rugam la tine, nu! nu! nu! Julius!, nu darling! nu, dragostea mea!, nu comoara mea!, am mărturisit tot, nu m-am mai rugat la tine, dar ți-am vorbit mereu pînă astăzi, n-am vorbit noi oare și Înainte de petrecere?, tu voiai să vorbești, eu nu voiam, am vorbit cu tine Întotdeauna, de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dar așteaptă să-ți treacă vînătăile astea de la ochi. „Păi și așa sînt un tip fermecător“, stăruia peștele, dar degeaba. „Eu o șterg, anunță acum, văzîndu-se descoperit. Îmi pare rău, Puicuțo. Te las aici cu prietenii mei. Ai grijă de comoara asta, Lester. Viceregele e În stare să se lege de mine dacă mai stau; cum se Îmbată, Îi vine chef să se ia la bătaie cu mine“. Se Îndreptă glonț spre ușă, cu toate că-l strigau insistent de la bar. „Da, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se plimbe peste o mulțime de cabarete din viața ei, era Anul Nou, dar viața ei era aceeași, hahahahahahahahahaha... Santiago urmărea indiferent beția dramatică a unei dansatoare ca atîtea altele. În schimb. Vlăjganul sări s-o ajute, „Mă Întorc Îndată, comoara mea“, Îi spuse coristei care se topea de dragul lui, ridicîndu-se În picioare și ducînd-o pe Gloria Symphony pînă la estradă, Însoțită de aplauze și de exclamațiile cîtorva indivizi habitués, care nu puteau suporta ideea că tocmai Vlăjganul o aducea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
englez Bader, care Își pierduse ambele picioare, dar se obișnuise atît de bine cu protezele Încît dansa și juca tenis Înainte de a-și relua serviciul În 1940, devenind unul dintre așii din Royal Air Force. Îi respectam pe Schliemann, care descoperise comoara lui Priam, sau pe doctorul Schweitzer care construise un spital În Africa, oameni care m-au pasionat, dar rămîneam de neclintit: tuturor acestora eu Îl preferam pe tata. Dacă o citise deja, tata Îmi vorbea cu căldură despre cartea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cam ceea ce mi s-a Întîmplat mie. De voie, de nevoie, Tina a devenit infirmiera mea, Într-o specialitate În care am avut onoarea s-o formez: infiermieră pe lîngă un agorafob. Pusă la Încercare, această tînără femeie a dezvăluit comori de bunăvoință și de abnegație. „Nu-i doresc nici uneia dintre dumneavoastră, domnișoarelor, să se mărite cu un agorafob. Îmi veți spune că așa ceva nu stă scris pe mutrișoara tinerilor de care vă lăsați curtate. Încercați să puneți cu abilitate una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
prin aceasta transmite asemenea apostolilor, adevărul Învierii lumii întregi. În concluzie, spațiul bucovinean este profund religios, iar tradițiile în general și în special cele de Paști, sunt încă vii. Sfintele mănăstiri și sfintele biserici pictate, aidoma unui ou încondeiat, adăpostesc comori, lacrimi și sfinți, vorbind celor ce trec pragul despre inima bucovineanului, mereu deschisă, curată, primitoare și bucuroasă de oaspeți. Vă invităm în Bucovina ! Poftiți să ciocnim un ou de Paști ! (Intervenție în cadrul Grupului Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României, aprilie
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
afla un nou început, ci doar, definitiv, sfârșitul. Testamentul lui spiritual se ordonează în jurul ideii că arta singură scapă legii perisabilității : poetul poate fi oricând ucis, renumele îi va supraviețui însă etern (Tot bunul nostru piere,/ Afară de-ale minții comori și de talent - Tristele, III 7). Lebădă muribundă, poetul vrea să-și transfigureze ultimele clipe în cântec suprem : Ca lebăda ce zace pe malurile apei/ Și moartea ei și-o plânge cu glasul istovit,/ Așa, zvârlit departe, pe geticele țărmuri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
iar copilașul murise de frig În brațele cadavrului. CÎnd se află vestea, locatarii pensiunii se luară la ceartă cu răcnete, pumni și zgîrieturi pentru a-și disputa puținul ce rămăsese de pe urma moartei. Singurul lucru de care nu se atinseră fu comoara ei cea mai prețioasă: o carte. Jacinta o recunoscu, fiindcă În multe nopți Ramoneta o rugase să-i citească una-două pagini. Ea nu Învățase niciodată să citească. Patru luni mai tîrziu se năștea Jorge Aldaya și, cu toate că Jacinta Îi oferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe toți, pe mine În primul rînd. — Cu cine să mă căsătoresc, Miquel? Nu vorbi prostii. Uneori, Îl surprindeam privindu-mă dintr-un ungher, cu un zîmbet blînd, ca și cum simpla contemplare a prezenței mele ar fi fost cea mai mare comoară a lui. În fiecare după-amiază venea să mă aștepte la ieșirea de la editură, singurul lui moment de odihnă din Întreaga zi. Eu Îl vedeam umblînd Încovoiat, tușind și simulînd o tărie ce i se dusese pe apa sîmbetei. Mă ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lui au eliberat în apartamentul lor două-trei camere mobilate și le închiriază unor persoane cu bune recomandații, asigurând masa și celelalte servicii. Sunt sigur că Nina Alexandrovna va accepta recomandația mea. Pentru dumneavoastră, prințe, așa ceva e mai mult decât o comoară, în primul rând pentru că nu veți fi singur, ci, cum să vă zic, în sânul unei familii și, după cum arătați, nu e bine să vă pomeniți singur într-o asemenea capitală, cum e Petersburgul. Nina Alexandrovna, mama, și Varvara Ardalionovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Așa... mi-am adus aminte... pentru că veni vorba... Sunteți foarte prăpăstios, observă Alexandra. Prințe, sunt sigură că ați dorit să demonstrați că nici o clipă nu trebuie prețuită într-o copeică și că uneori cinci minute sunt mai scumpe decât o comoară. Toate acestea sunt lăudabile, dar, dați-mi voie, ce-a făcut amicul care v-a povestit aceste grozăvenii... doar spuneați că i s-a comutat pedeapsa, deci i s-a dăruit „viața nemărginită“. Ei, ce a făcut el cu această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iezuitismul, ateismul? Poate că e chiar mai profund! Dar iată până unde ne-a împins plictiseala!... Arătați-le însetaților și înflăcăraților însoțitori ai lui Columb țărmul „Lumii Noi“, arătați-i rusului „Lumea“ rusească, lăsați-l să găsească acest aur, această comoară ascunsă în pământ! Arătați-i în viitor înnoirea întregii omeniri și învierea ei, care se vor înfăptui, poate, numai prin gândirea rusească, prin Dumnezeul și Hristosul rus și veți vedea ce uriaș puternic și drept, înțelept și blajin se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
despre mine! De altfel, sunt gata să vă iert... având în vedere situația în care vă aflați... numai că aveam o părere mai bună despre dumneavoastră, credeam că sunteți mai inteligentă și chiar mai frumoasă, zău așa!... Fie, luați-vă comoara... iată-l, vă privește, nu-și poate veni în fire, luați-l, dar cu o condiție: plecați imediat de aici! Chiar în clipa asta!... Se prăbuși în fotoliu și izbucni în lacrimi. Deodată însă în ochii ei apăru un licăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asta smintită! Dar trebuia să înțelegeți cât de serios și puternic era... sentimentul pe care-l avea fata pentru dumneavoastră. N-a vrut să vă împartă cu cealaltă, iar dumneavoastră... ați putut s-o părăsiți și să distrugeți o asemenea comoară! — Da, da, aveți dreptate. Da, e vina mea, spuse din nou prințul teribil de întristat. Și, știți dumneavoastră: numai ea, numai Aglaia putea să aibă o asemenea părere despre Nastasia Filippovna... Ceilalți n-aveau părerea asta. — Cel mai revoltător e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Și în zborul evreilor în istorie, ele par a le fi ars mai mult tălpile decât aripile, căci altcum nu s- ar explica graba lor în timp, frenezia fiecărui moment de viață, ardoarea pământească, dorința de a nu pierde nici o comoară de-a pământului sau de-a rata vreo plăcere sublunară. Dacă un singur moment în evoluția lor evreii erau lipsiți de furia mesianică, dispăreau pe loc. Prezența lor milenară trebuia să-i facă o evidență inevitabilă - și n-au reușit
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de un profet al trecutului. Față de acest exces romantic, un Iorga, un Pîrvan sânt numai tradiționaliști; ceea ce înseamnă un echilibru între trecut și viitor. Un profetism național, în deosebire de tradiționalism, pune centrul de greutate pe viitor, considerat ca o comoară de împliniri naționale. Tradiționalismul este o formulă comodă, neangajantă. El exprimă o solidaritate cu neamul, dar nu o voință de a-i da un mare sens în lume. Orice tradiționalism acceptă limitele imanente ale națiunii. Atunci nu mai este nimic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
22 decembrie 1986, Îi șosea pașaportul pentru plecarea definitivă În SUA. I-a rămas doar această carte („Duminică am trecut prin talcioc/ Salutari din rai celui ce a inventat/ Asemenea pozna plină de farmec”) și amintirea unui avid căutător de comori cărturărești. Alexandru Tăcu Zeletin, fost deținut politic, nepublicat vreodată În volum Înainte de 1989, mereu supravegheat de Securitate, mai cu seamă după ce a cerut azil politic În SUA, este acum la a doua sa carte de versuri, după aceea publicată În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cei mari îl privesc neîncrezători, dar nu spun nimic. Ca să le abată atenția, întinde iute cealaltă mână pe după talia fetiței și o saltă în sus. Livilla chiuie de bucurie. Nu s-a născut încă bărbatul care să merite o asemenea comoară, îi trece tatălui prin minte în timp ce coboară scările cu ea în brațe. Se rușinează imediat. Ce gând prostesc! Doar n-o s-o hărăzească Vestei. Îi dă drumul ușurel și spune cu convingere: — Cei ce uită de credință se scufundă cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o bănuială neagră, își pipăie discret propriul veșmânt, ca nu cumva să i se vadă dublu ra sinus-ului de pe piept. Răsuflă ușurat. Totul e în regulă. Se întoarce spre Herodes: — Sper că magul ăla al tău nu mijlocește dezgroparea comorilor și nici nu tămăduiește boli. Din nou stăpân pe sine, Agrippa clatină din cap: — N-am auzit să fi înviat până acum pe nimeni din morți, răspunde el cu toată seriozitatea. — Atunci poate că, într-adevăr, va fi în stare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din Liban, sărmani Templieri, ce s-a ales din toată această epopee a voastră? Duioșie, melancolie, pălirea unei glorii pe cale de Îmbătrânire, atunci cum să nu-și plece urechea la doctrinele secrete ale misticilor musulmani, la acea Îngrămădire hieratică de comori ascunse? Poate că de aici se naște acea legendă despre cavalerii Templului ce Încă obsedează mințile pline de deziluzii și arzătoare de dorințe, povestea despre o putere fără margini care de atunci Încolo nu mai știe asupra cui să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ei, devine cât de cât un om mai ajuns. Dar face și altceva, Își lasă serviciul militar, se retrage la țară și Începe să cumpere cărți și să studieze pergamentul. Probabil că deja s-a trezit În el căutătorul de comori, altfel nu s-ar fi dus prin subteranele de la Provins, probabil că are destulă cultură ca să decidă că poate descifra singur ceea ce a găsit. Lucrează liniștit, fără grijă, ca un om cu o singură pasiune ce se respectă, timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
familiei del Dongo, abandonat de Mussolini În timpul ultimei lui fugi, că el identificase locul, că erau suficiente câteva zeci de milioane pentru doi Înotători subacvatici și un motoscaf... După ce luase banii, se volatilizase. Acum dumneavoastră Îmi confirmați că avea mania comorilor”. „Și acel Rakosky?” „Am controlat. La Principe de Savoia a tras un Rakosky, Wladimir, Înregistrat cu pașaport francez. Descriere vagă, domn distins. Aceeași descriere cu a portarului de aici. La agenția Alitalia s-a dovedit că era programat azi-dimineață pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
poate că am să vă mai deranjez de câteva ori. A, o ultimă Întrebare. Acest Ardenti a lăsat să se Înțeleagă că are legături cu vreun grup politic?” „Nu”, zise Belbo. „Avea aerul că s-a lăsat de politică de dragul comorilor”. „Și din cauza excesului de incapacitate”. Mi se adresă: „Dumitale nu ți-a plăcut, Îmi Închipui”. „Mie nu-mi plac tipii de felul lui”, am spus. „Dar nu-mi trece prin cap să-i ștrangulez cu sârmă metalică. Decât la modul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
doua zi menționasem numai o vagă discuție despre tezaurul templierilor. Eu Îi spun că Într-adevăr colonelul vorbise de un tezaur, apărat de ceva cum ar fi niște sigilii, dar că nu crezusem că e un amănunt important, pentru că toate comorile sunt protejate de șapte sigilii și de scarabei de aur. Iar el observă că nu vede de ce ar fi putut să mă izbească cuvintele medium-ului, dacă toate comorile sunt protejate de scarabei de aur. Îi cer să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]