5,499 matches
-
cu atât mai interesantă cu cât o îmbină cu acceptarea unor norme absolute în domeniul eticii și al religiei. În cel mai bun caz, această concepție despre "istoria literară" cere din partea cercetătorului un efort de imaginație, de "empatie" de profundă comuniune cu o epocă trecută sau cu un gust dispărut. S-au făcut încercări încununate de succes de a se reconstitui concepția generală de viață, atitudinile, principiile, prejudecățile și convingerile oare au stat la baza multor civilizații. Avem bogate cunoștințe despre
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Tendințele simboliste, ce ocupau încă în arta primului deceniu de după 1900 un loc însemnat, fuseseră prefigurate de opera singulară a lui Gustave Moreau. Maria Bengesco se ocupă de muzeul Gustave Moreau după un an de la deschidere, observând în creația artistului "comuniunea perpetuă cu miturile unei istorii, atracția manifestă pentru poezia simbolică a Bibliei" și arătând că expresivitatea culorii este "partea originală" a talentului său, iar "măreția morală" țelul suprem al aspirațiilor sale"38. Gustave Moreau este considerat ca unul dintre părinții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în magma rocii. Mâna lui Iisus se întinde către acest copil-fată, cealaltă mână fiind dusă la piept, în dreptul inimii, într-un arc al îndurării. Trupul său face parte din același aluat într-o continuitate aproape lichidă cu corpul fetei, o comuniune de substanță care întreține intensitatea gestului pios. Dramatizarea relației vizibilă în gesticulația patetică, menită să intensifice emoția se articulează simbolist. Theodorescu-Sion realizează un "portret" cristic halucinant, Lux in tenebris lucet, sau cum îl caracterizează Amelia Pavel "un chip al lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și neașteptat, consecința unei maniere "interpretative" de a vedea peisajul. "Aceea de a face apel înainte de toate la facultatea de judecată a celui care privește, în loc de a trezi în el emoția vagă și profundă care trebuia să-l pună în comuniune de impresii cu artistul sincer și naiv îndrăgostit de ceea ce a văzut"420. Acest fapt poate genera "un fel de monotonie decorativă", criticul subliniind totodată și un fel de hedonism aflat la limita cu Kitschul, facil și flatant pentru spectator
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste asupra capului detașat de trup al sfântului Ioan. Este aici ceva din sărutul furtiv transformat uneori în îmbrățișare a trofeului, devenit monedă curentă a sensibilității decadente prin intermediul piesei lui Oscar Wilde, o comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune dureroasă exilată în limbul senzualității macabre? Nimic din toate acestea nu se află în tablourile pe această temă ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate că îmbrățișează capul sfântului, Salomeea nu intenționează să facă gestul blasfemic-provocator, să-l sărute
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schizoidă a celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul sacrileg al sărutului. Cele două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în această pictură spre o mișcare eliptică, prin care este refăcut centrul gravitațional al comuniunii. Capul sfântului nu mai devine un trofeu oferit privirii celorlalți sau obiectul unei dorințe inavuabile, aprop(r)iat cu forța și, prin aceasta menținând o polarizare negativă, de respingere. Există alte două tratări ale temei vădind aceeași particularitate interpretativă prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceea Își Îndeamnă fiul cu hotărâre: „Așeaz-o cu credință căpătâi”. Mesajul testamentar al poetului presupune așadar orgoliul unei origini umile, convertite Într-o noblețe aparte, aceea a apartenenței de neam și de clasă, al căror exponent se simte autorul. Sentimentul comuniunii ancestrale cu mulțimea de bătrâni care s-au stins În timp trudind În anonimat, dar nu Înainte de a-și depune osemintele În sufletul urmașului, explică aici o dată mai mult demnitatea cu totul specială pe care Arghezi o Împrumută hrisovului său
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața iubitei, o povesate a ceea ce va fi. Iluzia comuniunii perfecte dintre el și ea este denunțată de la Început. Cei doi nu sunt egali În profunzimea sentimentului, intimitatea lor nu este aceeași, pentru că sufletul ei „funcționează cu lemne”, dragostea ei „umple cerul de fum”. Descrierea Îndrăgostiților se face Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o economie comună și ai cărei toți membri se bucură de aceleași drepturi civile și datorii legale" (p. 14, subl. n.). Identitatea națională conștiința apartenenței la aceeași comunitate de destin istoric este inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față consistă în enunțul potrivit căruia națiunea română a fost construită simbolic plecând de la realități faptice (comuniune lingvistică, etnică, religioasă, de "destin istoric"), dar care au fost supuse unui pătrunzător proces de ficționalizare istorică, pentru a se ajunge la destinația reprezentată de națiunea română statalizată. Cert este că procesul de ficționalizare istorică, prezent în construirea unei memorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subliniat îndeajuns. V. Georgescu (1991), spre exemplu, afirmă convingător acest fapt: "Conștiința etnică, primul pas al românilor către conștiința națională, a apărut din descoperirea originilor lor și a unității de limbă și cultură" (p. 70). Iar această "descoperire" a dublei comuniuni originare și lingvistice s-a datorat istoriografiei secolului al XVII-lea, prin intermediul căreia "conștiința etnică a fost cel mai coerent exprimată" (Georgescu, 1991, p. 70). Identitatea etnică românească a fost pentru prima oară conturată de Nicolaus Olahus (Nicolae Românul) primul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și cu certitudine ignoranți complet față de chestiuni intelectuale, copleșiti cum erau de corvoada sarcinilor feudale pe care erau siliți să le presteze pentru stăpânii lor sociali. Memoria etnică a comuniunii originare și lingvistice, până să fie diseminată în corpul social spre a fi îmbrățișată de către mase, a fost păstrată și perpetuată exclusiv în scrierile cronicarilor și istoricilor. Dacă etnogeneza poporului român a fost finalizată până la încheierea primului mileniu creștin 2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care statuează ca unitatea politică și cea națională ar trebui să fie congruente" (p. 1). Definiția naționalismului ca principiu politic care prescrie suprapunerea entității politice (statul) peste entitatea națională (poporul definit în termenii comuniunii etno-lingvistice) este preluată și de E.J. Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a națiunii închise în granițele exclusiviste ale elitei sociale își atinge momentul de maximă extensiune în 1744 cu prilejul Sinodului convocat de episcopul uniat în vederea organizării luptei pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din valva ortodoxă înlăuntrul căreia a evoluat cu lenevie până în pragul închegării unei difuze identități etnice fundamentată pe comuniunea de credință și grai. După ce Reforma protestantă a răscolit conștiința de neam difuză a românilor transilvăneni, fixând ortodoxia ca nucleu identitar, Contra-reforma catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de unire) care a provocat tranziția de la conștiința difuză de neam având ca țăruș ortodoxia și comuniunea de grai către precizarea tot mai lămurită a unei forme incipiente de conștiință națională. Lepădarea ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
seva ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român îl aprecia ca fiind cel mai mare revoluționar al Europei, Bălcescu a inaugurat în reflecția istorică și socio-politică românească doctrina naționalismului mesianic. După cum va deveni de îndată transparent, comuniunea profesiunilor de credință revoluționar-mesianică ale lui Mazzini și Bălcescu, la fel ca și înrâurirea directă pe care primul a exercitat-o asupra celui de-al doilea, sunt evidente. Militând pentru o Italie unită, Mazzini a fost "un apostol fanatic și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor o teologie ortodoxistă a națiunii. Astfel, principiul de căpătâi al statului etnocratic imaginat de N. Crainic (1997) [1937] dictează "LEGEA LUI HRISTOS, LEGEA STATULUI" (p. 245). Definind națiunea ca o comunitate etnică (neam) având identitate istorică, omogenitate de sânge, comuniune de suflet și voință de viitor (p. 247), Crainic instituie ortodoxia ca axa spirituală a românității. "Biserica ortodoxă e consacrată de istorie ca Biserica neamului românesc. Statul etnocratic acceptă doctrina ei fără s-o discute" (p. 252). Duhul ortodox este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unde cred că am făcut ceva, urmăresc realizarea acestui ideal. Dar aș vrea să vă mai spun că acesta nu este un ideal care mă singularizează de ceilalți oameni. Eu înțeleg că acest ideal îl pot realiza numai într-o comuniune deplină cu comunitatea umană în care trăiesc, cu neamul nostru și cu umanitatea. Fiindcă ideea este următoarea: dorința mea e să putem face fiecare câte ceva, atât cât ne stă nouă în putere, cât e vocația noastră și să facem câte ceva
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
invitarea unor soliști de calitate, pentru promovarea unor capodopere ale celor mai cunoscuți compozitori ai lumii, prezenți și în manualele elevilor, pe care noi i-am învățat, la rândune, când aveam vârsta lor. Ați găsit, cum se spune, punctul de comuniune și acest lucru nu poate fi decât benefic, chiar dacă nu e exclus să apară și momente mai puțin plăcute pe parcusul unui concert. Privind, însă, în perspectivă, nu putem decât să ne bucurăm că va dispare spectrul sălii dezonant de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]