6,847 matches
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,88%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (1,25%), luterani de confesiune augustană (1,03%) și evanghelici-luterani (1,03%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Șoarș, Brașov () [Corola-website/Science/310260_a_311589]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (53,9%). Principalele minorități sunt cele de romi (38,97%) și germani (2,47%). Pentru 3,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,95%), dar există și minorități de penticostali (23,12%), reformați (1,37%) și evanghelici-luterani (1,3%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/310258_a_311587]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,95%), dar există și minorități de penticostali (23,12%), reformați (1,37%) și evanghelici-luterani (1,3%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/310258_a_311587]
-
populația comunei Bisoca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,74%). Pentru 2,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,74%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cuvântul Bisoca vine de la slavonescul "vasocoi" (înalt), localitatea fiind situată la o altidudine de aproximativ 1.000 metri. La sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,74%). Pentru 2,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,74%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cuvântul Bisoca vine de la slavonescul "vasocoi" (înalt), localitatea fiind situată la o altidudine de aproximativ 1.000 metri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bisoca făcea parte din plasa Râmnicul a județului Râmnicu Sărat, fiind formată din satele Bisoca
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (47,8%), cu minorități de maghiari (28,47%), romi (18,02%) și germani (1,22%). Pentru 4,44% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,34%), dar există și minorități de evanghelici-luterani (12,09%), romano-catolici (7,29%), unitarieni (5,3%), reformați (3,89%) și martori ai lui Iehova (2,63%). Pentru 4,44% din populație nu este cunoscută apartenența confesională
Comuna Homorod, Brașov () [Corola-website/Science/310257_a_311586]
-
confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,34%), dar există și minorități de evanghelici-luterani (12,09%), romano-catolici (7,29%), unitarieni (5,3%), reformați (3,89%) și martori ai lui Iehova (2,63%). Pentru 4,44% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Homorod, Brașov () [Corola-website/Science/310257_a_311586]
-
la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,46%), cu o minoritate de romi (10,93%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,21%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Berteștii de Jos făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată doar din cătunele
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
români (86,46%), cu o minoritate de romi (10,93%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,21%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Berteștii de Jos făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată doar din cătunele Berteștii de Jos, Gura Gârluței și Polizești, cu o populație totală de 1220 de locuitori. În
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,1%), cu o minoritate de romi (1,69%). Pentru 2,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,82%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei funcționa doar comuna Mihai Bravu, înființată în 1879 prin împroprietărirea însurățeilor, în plasa
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
români (96,1%), cu o minoritate de romi (1,69%). Pentru 2,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,82%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei funcționa doar comuna Mihai Bravu, înființată în 1879 prin împroprietărirea însurățeilor, în plasa Balta a județului Brăila, comună formată din satele Mihai Bravu și Cucuta, cu o populație totală
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,22%), cu o minoritate de romi (1,13%). Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,51%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Pârscov era reședința plaiului Pârscov (înainte de unirea lui cu plaiul Slănic) al județului Buzău și era formată
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
români (95,22%), cu o minoritate de romi (1,13%). Pentru 3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,51%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Pârscov era reședința plaiului Pârscov (înainte de unirea lui cu plaiul Slănic) al județului Buzău și era formată din cătunele Bădila, Lunca Frumoasă și Pârscov, având în total 5400 de locuitori. În comună funcționau
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90%), cu o minoritate de romi (8,43%). Pentru 1,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,33%). Pentru 1,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei Zărnești erau organizate comunele Fundeni, Zărnești, și Vadu Soreștilor în plaiul Slănic al
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
sunt români (90%), cu o minoritate de romi (8,43%). Pentru 1,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,33%). Pentru 1,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei Zărnești erau organizate comunele Fundeni, Zărnești, și Vadu Soreștilor în plaiul Slănic al județului Buzău. Comuna Fundeni cuprindea cătunele Fundeni și Fundenii de la Drumul Bogdanului, având în total 1370
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,87%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,62%). Pentru 2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Florica a luat ființă în anul 1879, în privința acestei date nu există nici o îndoială deoarece actul ce atestă întemeierea satului se păstrează încă în
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
sunt români (96,87%), cu o minoritate de romi (1,19%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,62%). Pentru 2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Florica a luat ființă în anul 1879, în privința acestei date nu există nici o îndoială deoarece actul ce atestă întemeierea satului se păstrează încă în Arhiva comunei Mihăilești. Această afirmație este confirmată în lucrarea părintelui Mircea Trif unde scrie următoarele
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,4%), cu o minoritate de romi (4,45%). Pentru 3,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,18%). Pentru 3,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul comunei Pietroasele s-au efectuat numeroase descoperiri arheologice, datând din antichitate. În zona satului Pietroasa Mică, pe un deal denumit "Gruiu Dării
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
români (92,4%), cu o minoritate de romi (4,45%). Pentru 3,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,18%). Pentru 3,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul comunei Pietroasele s-au efectuat numeroase descoperiri arheologice, datând din antichitate. În zona satului Pietroasa Mică, pe un deal denumit "Gruiu Dării", s-au descoperit urmele unei așezări dacice, despre care dicționarul geografic al județului alcătuit de Basil
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
religie) la Școala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuți (1827-1835). În anul 1835, este numit și hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei. În perioada păstoririi sale, a militat pentru dezvoltarea învățământului primar și a școlilor confesionale. A introdus din proprie inițiativă limba română ca limbă de învățământ în locul latinei la Institutul Teologic din Cernăuți, dar s-a opus introducerii alfabetului latin. În anul 1837, el a obținut aprobarea de reînființare a unor școli primare românești, iar
Eugenie Hacman () [Corola-website/Science/310306_a_311635]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,95%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,28%), maghiari (1,8%) și slovaci (1,7%). Pentru 7,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,26%), dar există și minorități de romano-catolici (6,19%), penticostali (3,96%) și baptiști (2,03%). Pentru 7,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310313_a_311642]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,26%), dar există și minorități de romano-catolici (6,19%), penticostali (3,96%) și baptiști (2,03%). Pentru 7,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310313_a_311642]
-
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (56,54%), cu o minoritate de romi (32,28%). Pentru 11,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,45%). Pentru 11,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima mențiune documentară este în 24 septembrie/6 octombrie 1878 când principele Carol I s-a deplasat împreună cu ministrul de război la Mitreni-Fundeni unde
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
români (56,54%), cu o minoritate de romi (32,28%). Pentru 11,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,45%). Pentru 11,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima mențiune documentară este în 24 septembrie/6 octombrie 1878 când principele Carol I s-a deplasat împreună cu ministrul de război la Mitreni-Fundeni unde s-a înființat o comună nouă pe un domeniu al statului și unde au primit pământuri
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,79%), cu o minoritate de romi (11,01%). Pentru 5,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,91%). Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Dragalina a apărut în 1931, după ce au fost împroprietăriți țărani care luptaseră în Primul Război Mondial; inițial, comuna a avut doar satul de
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]