5,621 matches
-
purtătoarea peste milenii a înțelepciunii și a cunoașterii umane, un obiect de cultură deosebit de important în toate domeniile. Cartea a fost cântată de poeți și i-a inspirat pe pictori, intrând în marile muzee ale lumii. Cartea ne este prieten credincios, de nădejde. Astăzi, cărțile sunt tipărite cu tehnologii moderne, calculatorul având un rol important. Fiecare literat, gânditor al vremurilor trecute și de azi, definește și arată cu multă prisosință influența pe care o exercită asupra educării omului Cartea. Elena-Laura Botezatu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Ele așteaptă mereu să li se redea viața și să dea puțin din cunoștințele lor. Sunt ca mugurii primăverii, gata să dea în floare și să răspândească parfumul cel mai diafan în preajma lor. Adina Nechita BUCURIA DE A CITI Prieten credincios al celui însetat de lectură, cartea este înțelegătoare atunci când n-ai înțeles-o și te așteaptă să revii. O regăsești oricând tăcută și credincioasă și nu te va face să roșești, atunci când nu-i cunoști tainele. O carte te trimite
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și să răspândească parfumul cel mai diafan în preajma lor. Adina Nechita BUCURIA DE A CITI Prieten credincios al celui însetat de lectură, cartea este înțelegătoare atunci când n-ai înțeles-o și te așteaptă să revii. O regăsești oricând tăcută și credincioasă și nu te va face să roșești, atunci când nu-i cunoști tainele. O carte te trimite la alte cărți și toate împreună la temelia viitorului nostru. Cartea este învățătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
hotărât s-o vizităm pe bunica, pentru că era bolnavă. Bunica mea are părul lung și nins de mulțimea anilor, iar ochii îi sunt blânzi și calzi de duioșie. Ea poartă de obicei haine de culori închise, pentru că este o femeie credincioasă. Are un suflet bun, este deschisă, ajută pe toți oamenii, în special pe cei necăjiți. Bunica ține mult la noi și ne iubește foarte mult. Vizita noastră i-a adus o mare bucurie, iar ea ne-a întâmpinat bucuroasă și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și lumină pentru omenire. „Trebuie să ne gândim că vom fi un oraș pe vârful unui deal, ochii tuturor oamenilor sunt ațintiți asupra noastră...”4. Dacă vom greși față de Dumnezeu, i-a avertizat Winthrop, „vom rușina pe mulți dintre servitorii credincioși ai Domnului, Îi vom face să-și schimbe rugăciunile În blesteme, până când vom dispărea din bunul ținut unde mergem”5. Dacă, pe de altă parte, Îl slujeau pe Dumnezeu Îmbunătățindu-și soarta, Dumnezeu Își va coborî privirea spre ei și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
substanțial este visul european. Este angajamentul Europei pentru diversitate culturală și coexistența pașnică suficient de durabil pentru a rezista genului de atacuri teroriste pe care noi le-am trăit la 11 septembrie și spaniolii la 11 martie? Ar rămâne europenii credincioși principiilor includerii și dezvoltării durabile dacă economia mondială ar suferi o cădere serioasă și prelungită, poate chiar o depresiune globală? Ar avea europenii răbdare să continue cu o guvernare deschisă, pe nivele multiple, orientată pe proces, dacă ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au prădat turcii țara". Un element de referință pentru datare ne este oferit în finalul textului, cu precizarea că cel care a stabilit hotarele a fost Petre Albotă, mare vornic. Știm că acest mare dregător a fost unul dintre boierii credincioși ai lui Alexandru Lăpușneanu, dovadă și ascensiunea sa rapidă în funcțiile importante ale statului. În acest scop, urmașul domnului, Bogdan Lăpușneanu, îi dă zapis de întărire a stăpânirii moșiilor sale "pe care le avea de la tatăl nostru" (document datat 16
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apărare și consimțim la articolele ce ne-au propus în chipul următor: Art. I. Luminatul prinț al Moldovei cu toți boierii, boiernașii și cu oamenii de toate clasele poporului Moldovei și cu toate orașele și locurile acelui pământ, ca supus credincios, de astăzi se va socoti sub apărarea Maiestății Noastre Imperiale și, după primirea acestui al Nostru act, ne va face nouă, Marelui Domn, mai întâi secret, veșnicul jurământ și, spre încredințare, îl va scrie și subscrie cu mâna sa cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ne va face nouă, Marelui Domn, mai întâi secret, veșnicul jurământ și, spre încredințare, îl va scrie și subscrie cu mâna sa cu punerea sigiliului Princiar, pe care apoi îl va trimite Maiestății Noastre Imperiale cu un om sigur și credincios, cât mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai în grabă, cel mult pe la finele lunii lui mai s.v., și până la intrarea oștilor Noastre în pământul Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă oștile Noastre și împreună
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și sinceritate, au multă adâncime. Dacă celor mici li se vorbește despre îngeri și sfinți ca de niște binefăcători, ca de niște prieteni ai săi mai mari, ei vor simți nevoia să comunice cu ei, să se roage. O mamă credincioasă va ști să le povestească micuților despre Maica Domnului, cum a fost ea dusă la Templu la numai trei anișori, despre iubirea și bunătatea ei, care îndeplinește cererile celor ce i se roagă. Când copilul își formează prima impresie despre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
VII-a, în Pilda talanților întâlnim toate formele aprobării (acordul, lauda, exprimarea recunoștinței, recompensa) în aprecierea făcută de către stăpân, pentru modul în care slugile, care au primit cinci, respectiv doi talanți, au știut să-i înmulțească: „ Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21-23). Dezaprobarea reprezintă aprecierea nefavorabilă de către profesor pentru atitudinile și faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile morale demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întâlnim toate formele aprobării (acordul, lauda, exprimarea recunoștinței, recompensa) în aprecierea făcută de către stăpân, pentru modul în care slugile, care au primit cinci, respectiv doi talanți, au știut să-i înmulțească: „ Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21-23). Dezaprobarea reprezintă aprecierea nefavorabilă de către profesor pentru atitudinile și faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile morale demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție, de aceea trebuie să determine
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Cuvinte: slobod = liber; norod = popor. MONUMENTUL DE LA PUTNA După mai multe izbânzi În luptele Împotriva dușmanilor Moldovei, Ștefan-Vodă hotărî să zidească o mânăstire mare și frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți oșteni credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii. Pâlcul de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
este evidentă („Maison et groupe domestique étendu”). Două alte aspecte sunt, de asemenea, legate de viața socială, unul de religie, celălalt de viața tribală. Religia islamică le atribuie femeilor un loc aparte, deosebit de cel dintr-o societate creștină. O musulmană credincioasă trebuie să circule cu fața acoperită de un voal; la ea acasă, ea nu se descoperă decât În prezența rudelor apropiate, dintre străini numai a femeilor. Interiorul musulman albanez al unor regiuni sud-est-europene exprimă această situație creând spații ale casei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
câteva figuri mitologice (Ulise, Penelopa, dar și Meșterul Manole), precum și un sentiment de resemnare melancolică în fața trecerii timpului. Există, de asemenea, o tendință vizibilă către concentrarea poeziei și condensarea lirismului, tot în manieră blagiană: „În timp ce stăm aici,/ Ca niște copaci credincioși,/ Cineva/ Mână spre pântecul cald al pământului/ Caii albi ai luminii.// În urmă,/ Pădurile/ Și-au început exodul” (Credință). Treptat, poeta va evolua către o personalizare accentuată a discursului liric, ajungând, în cel mai bun volum al său, Portret după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) 10 „Se numește credință, credința care face semne și minuni. Dar se numește credință și ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Credința
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la cele ce se petrec în casa ta și vei vedea cât de absurd este acest gând! De ai fi neomenos și crud și mai sălbatic decât fiarele, n-ai vrea la moartea ta să lași nerăsplătit pe un rob credincios, ci îi vei da și bani și 77 libertate. Și pentru că atunci când pleci din lume, nu mai poți să-i faci vreun bine, îl recomanzi moștenitorilor tăi, îi rogi, faci totul ca să nu rămână robul nerăsplătit. Dacă tu, un rău
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au fost în aceeași stare ca și ei; așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe cel ce a adus încă doi talanți, Hristos osândește pe fiecare om păcătos punându-i în față pe cei ce au făcut fapte bune”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a LXXVII-a, 11, în PSB, vol. 53, p. 307-308) „... se vor așeza tronurile și Cel Vechi de zile Se va așeza și se vor deschide cărțile care au scris în ele faptele și cuvintele și gândurile noastre în chip credincios și nemincinos; când mii de mii de îngeri vor sluji Lui și zeci de mii de zeci de mii vor sta în jurul Lui și amenințarea focului arzător se va întinde peste tot și va înconjura toate și va topi munții
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-i demasca puținătatea sau chiar impostura, pentru a se elibera de strivitoarea lui banalitate. Ca să-și găsească drumul, căutătorul spiritual pare să trebuiască în primul rînd să înfrunte date constitutive ale modernității, să meargă împotriva curentului ei. Sigur că omul credincios își poate trăi astăzi fără opreliște convingerile religioase, poate chiar mai confortabil, mai liber, cîteodată, decît în trecut. Dar modelul nostru de univers este unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne nu se mai construiesc în funcție de un arhetip ceresc; cadrele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public. Nu ele alcătuiesc subînțelesul societăților și al mentalității noastre. Dar omul credincios, angajat spiritual poate privi spectacolul modernității și principiile ei ca pe un text de interpretat, ale cărui date sînt de orientat, de întors către principiile ultime. Oare nu aceasta este însăși atitudinea credinței, a cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică. Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul loc în care alteritatea chipului oglindit poate primi un răspuns recuperator, poate fi recondusă spre non-dualitatea supremă. Trăim într-un tip de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]