5,558 matches
-
mai evident, iar în final dansează în jurul găinii alese pentru împerechere. Manifestări nupțiale în grup putem observa aproape mereu, la speciile la care penajul și dimensiunile celor două sexe diferă considerabil și la care masculul nu participă nici la construirea cuibului, nici la creșterea puilor.
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
de Sud). Brebul, ca și rudă să nord-americană, construiește, de-a curmezișul scurgerii apelor, stăvilare din ramuri, nuiele, mușchi și alte elemente vegetale, ridicând astfel nivelul apei și favorizând creșterea plantelor hidrofile pe care le apreciază ; din aceleași materiale construiește cuiburi cu accese submerse în care se adăpostește și în care își crește descendentă. Vară se hrănește cu plante acvatice și erbacee ; iarnă, cu vlăstare, semințe și coji. Cuvântul "bhebhrus" provenind din rădăcina "bher" (castaniu, lucios) este de origine indo-europeană și
Breb () [Corola-website/Science/333898_a_335227]
-
Mediului din România, Petru Lificiu, a fost plecat în Germania în noiembrie 2006 spre a încheia un contract pentru importul a 21 de brebi destinați a fi eliberați „undeva pe Valea Argeșului”, pentru repopularea zonei. Surpriză mare este ca un cuib de brebi a fost descoperit recent în Delta Dunării.
Breb () [Corola-website/Science/333898_a_335227]
-
leoparzii, pisicile-tigri, râșii-africani). Se hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle), insecte, păienjeni, scorpioni și mai rar cu fructe. Fiind însă și bune cățărătoare în arbori, adeseori vizitează cuiburile păsărilor. În urmărirea prăzii nu fac nici un zgomot, se fac una cu pământul, se apleacă și se târăsc de parcă lunecă, iar corpul se alungește. Se reproduc de două ori pe an, dar în perioade diferite, în funcție de zona considerată din arealul
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
diferite tipuri de ierbivore dar și cadavre. Au fost raportate cazuri de atacuri asupra oamenilor mai ales în Indonezia. Împerecherea se desfășoară între lunile mai și august, iar ouăle sunt depuse în septembrie, în număr de aproximaiv 20, fie în cuiburi abandonate de megapode ori în gropi săpate de femele. Incubația ouălor durează 7-8 luni, acestea eclozînd în luna aprilie, când insectele sunt în abundență. În prima perioadă a vieții varanii sunt vulnerabili și prin urmare trăiesc preponderent în copaci, evitând
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
în cloaca femelei. Dragonii de Komodo au fost observați să exercite comportament sexual monogam și să formeze perechi care rămân o perioadă lunga, un comportament foarte rar în lumea șopârlelor. Femelele depun ouăle în gropi sâpate sau de preferință în cuiburi abadnonate de păsări, ouăle depuse sunt în număr de aproximativ 20, cu o perioadă de incubație de 7-8 luni. Ecloziunea este un proces destul de dificil pentru pui, aceștia rup partea superioară a coajei oului cu un dinte specializat care ulterior
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
de 7-8 luni. Ecloziunea este un proces destul de dificil pentru pui, aceștia rup partea superioară a coajei oului cu un dinte specializat care ulterior cade. Dupa ce sparg coaja, puii pot rămâne cateva ore în interiorul oului până să iasă din cuib, aceștia sunt lipsiți de apărare și sunt foarte vulnerabili pentru prădători. În prima parte a vieții, varanii își petrec timpul în copaci, unde sunt oarecum în siguranță față de prădători și adulți canibali de varani, a căror dietă este reprezentată în
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
de buncăre planificate. Șase dintre buncăre au fost făcute din fier-beton cu cupole din oțel armat de 8 tone fiecare și dispunând de puști mitraliere și artilerie anti-tanc. Două buncăre erau "ușoare", dispunând doar de mitraliere. Celelalte opt erau doar cuiburi de mitraliere ad-hoc, protejate de saci de nisip și ridicări de pământ. Patru alte buncăre erau în construcție la începerea războiului. Pe lângă acestea, lucrările defensive în zonă constau în tranșee, obstacole antitanc și antipersonal, garduri de sârmă ghimpată și mine
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
structurale și nestructurale. ARN genomic este poliadenilat la capătul 3'. Replicarea implică un grup îmbucat sau nidiform ("nested set") de patru sau mai mulți ARN subgenomici, care au capătul 3' comun, coterminal. Numele ordinului Nidovirales derivă din cuvântul latin "nidus" = cuib. Posedă un înveliș virionic cu o proteină membranară integrală. Ordinul nidovirale cuprinde 4 familii - Arteriviridae, Coronaviridae, Mesoniviridae și Roniviridae cu virusuri agenți patogeni ai mamiferelor și omului.
Nidovirale () [Corola-website/Science/334629_a_335958]
-
sistem cu puncte a fost implementat pentru asasinările stealth sau cu luneta, iar acumularea de puncte va duce la avansarea în grad. Jucătorii pot cerceta harta pentru a colecta diferite iteme speciale, precum carduri de colectori, sau pentru a debloca cuiburi pentru lunetiști. Paginile de jurnal furnizează informații despre evenimentele poveștii jocului. Sistemul bullet cam cu raze X al lui "V2" a fost păstrat și el. Noul joc arată și restul sistemelor muscular, scheletic și cardiovascular, pe când jocul anterior arăta doar
Sniper Elite III () [Corola-website/Science/334696_a_336025]
-
40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf "Circus aeruginosus", dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală și de sud. Își face cuibul pe sol. Cuibărește în regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul și târtița albe; forma petelor negre de la vârful aripii este foarte importantă pentru determinare ereților vineți, sur și
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
a-și lua hrana. Excrementele lor produc guano, foarte prețios ca îngrășământ. În China și Japonia cormoranii sunt dresați în vederea pescuitului. Sunt păsări monogame. Trăiesc în colonii simple (cormoranii mari) sau mixte (cormoranii mici). Coloniile ajung, uneori, la mărimi considerabile. Cuiburile le fac în arbori (sălcii etc.), pe stânci sau pe sol. Puii sunt nidicoli și ies din ou golași și de regulă orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată până ce pot părăsi cuibul. Fosilele sunt cunoscute din eocenul inferior
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
Coloniile ajung, uneori, la mărimi considerabile. Cuiburile le fac în arbori (sălcii etc.), pe stânci sau pe sol. Puii sunt nidicoli și ies din ou golași și de regulă orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată până ce pot părăsi cuibul. Fosilele sunt cunoscute din eocenul inferior (acum 54 milioane ani). Falacrocoracidele cuprind circa 40 de specii. În clasificările mai vechi cormoranii erau incluși în ordinul pelecaniformelor ("Pelecaniformes"), însă în prezent sunt incluși în ordinul suliforme ("Suliformes"). Specii: În România se
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
Bistrița- Zalău; în 1992 devine liber profesionist în domeniul artelor plastice; în 2001 și în prezent cadru universitar la Universitatea Națională de Artă București între anii 2006-2007 Membru al Conducerii Operative a UAP din România Printre lucrările artistului regăsim: deșchideri (cuib,orizont), scriituri, regnuri(sacrificiu), relicve, trepte de libertate, geometrie, martori, colaj 1975 - Galeria Institutului de Medicină și Farmacie - Cluj-Napoca (Ro). 1979 - Galeria UAP - Cluj-Napoca (Ro). 1980 - Galeria UAP - Oradea (Ro). 1985 - Galeria de Artă a Editorialului "VATRA" - Tg. Mureș (Ro
Vasile Tolan () [Corola-website/Science/332064_a_333393]
-
musculus) este un mamifer rozător sinantrop mic, de culoare cenușie, cu botul ascuțit, care trăiește pe lângă așezările omenești, în gospodăriile umane, în construcții industriale, în silozuri, în depozite de furaje, de produse alimentare și textile, în incinta morilor etc. Construiesc cuiburi căptușite cu material moale, pe sub stoguri, în magazii, hambare, depozite, cămări, poduri etc. Șoarecele de casă este răspândit pe toate continentele și urcă la altitudine până la 2700 m acolo unde există construcții umane. În România se întâlnește subspecia "Mus musculus
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
mare și picioarele scurte. Degetele anterioare libere și gheara degetului anterior mijlociu mai mare decât cea a degetului posterior. Penele sunt dure și nu prea dese, culcate pe corp. Ambele sexe sunt viu colorate. Sunt bune zburătoare. Populează coroanele arborilor. Cuibul și-l fac în scorburi, stâncării, găuri în maluri, termitiere sau cuiburile părăsite ale ciocănitorilor. Se hrănesc cu broaște, șopârle, mici rozătoare, precum și cu lăcuste, gândaci sau alte insecte pe care le prind după ce le urmăresc dintr-un loc de
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
mai mare decât cea a degetului posterior. Penele sunt dure și nu prea dese, culcate pe corp. Ambele sexe sunt viu colorate. Sunt bune zburătoare. Populează coroanele arborilor. Cuibul și-l fac în scorburi, stâncării, găuri în maluri, termitiere sau cuiburile părăsite ale ciocănitorilor. Se hrănesc cu broaște, șopârle, mici rozătoare, precum și cu lăcuste, gândaci sau alte insecte pe care le prind după ce le urmăresc dintr-un loc de pândă. Ouăle sunt albe. Puii ies din ou golași și orbi, și
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
de Crăciun!Porcul cu cască se preface că este Moș Crăciun și cu porcii că renii lui. Dar vor cunoaște The Blues farsă în timp? 41. 41. El porkador Porcii trimit un porc imens (împingându-l pe o roaba) spre cuib. Păsările par lipsite de apărare împotriva lui. Până când Terence ajunge! 42. 42. Sughit Blues au sughit. Celelalte păsări încerca să-i oprească, dar devine mai rau 43. 43. Efectul fluture Matilda admira un fluture. Porcii au ideea de a crea
Lista episoadelor din Angry Birds Toons () [Corola-website/Science/332513_a_333842]
-
ajunge! 42. 42. Sughit Blues au sughit. Celelalte păsări încerca să-i oprească, dar devine mai rau 43. 43. Efectul fluture Matilda admira un fluture. Porcii au ideea de a crea un fluture replică pentru a distrage atenția Matildei de la cuib ... 44. 44. Hambo Porcii trimit un porc să fure ouăle. Dar el e mai enervant decât au crezut ... 45. 45. Pasărea bolnavă Păsările sunt bolnavi cu gripă! Este o mare șansă pentru porcii pentru a lua ouăle - în cazul în
Lista episoadelor din Angry Birds Toons () [Corola-website/Science/332513_a_333842]
-
Filarmonica din Hamburg, inima vie a orașului Autorii lui sunt faimoșii arhitecți elvețieni Jacques Herzog și Pierre de Meuron, distinși cu Premiul Pritzker 2001 și cei care au conceput “cuibul de pasăre” al marelui Stadion al Jocurilor Olimpice de la Beijing sau Muzeul Tate Modern din Londra. Ei au construit în cetatea hanseatică un edificiu futurist, care reeditează șocul planetar al iconicului Muzeu Guggenheim din Bilbao, datorat lui Frank Gehry. Elbphilharmonie, nava-amiral
“Elbphilharmonie”, vasul-amiral al muzicii la Hamburg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105833_a_107125]
-
La La LandGloburilor de AurCity of StarsRyan GoslingEmma StoneDamien ChazelleLa La Land Gossling, Stone Chazelle La La Land a devenit cel mai premiat film din istoria Golden Globes, depășind Zbor deasupra unui cuib de cuci și Midnight express care obținuseră șase distincții. La 31 de ani, Damien Chazelle este cel mai tânăr cineast de la Hollywood care a fost declarat cel mai bun regizor la Golden Globes. Ryan Gosling și Emma Stone Actrița franceză
“La La Land” triumfă la Golden Globes by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105865_a_107157]
-
amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări situate nu prea înalt, dar cel mai adesea înfulecă puii de păsări care cuibăresc pe pământ. În România hrana preferată a șerpilor tineri și maturi o formează reptilele, îndeosebi șopârlele: șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
în esofag cu ajutorul hipapofizelor (apofizele spinoase alungite ale vertebrelor anterioare) care apasă de sus ouăle înghițite, acționând ca un ferăstrău. Rămășițele cojii sfărâmate trec prin tractul intestinal și sunt apoi eliminate în afară. În căutarea ouălor de păsări vizitează regulat cuiburile și adăposturile pentru păsări, cățărându-se sus în copaci. Paraziții acestui șarpe sunt acantocefalul "Echinorhynchus oligacanthus" (= "Oligacanthorhynchus oligacanthus") , nematodul "Ascaris cephaloptera" , trematodul "Plagiorchis sauromates" , protozoarul "Haemogregarina". Printre dușmanii naturali care se hrănesc cu acești șerpi se numără păsările răpitoare: șorecarul
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
din luptă a buncărului. Următoarea tentativă de traversare a râului a fost din nou respinsă de focul de mitralieră dintr-o poziție laterală, care nu fusese detectată până atunci. Doar după ce militarii batalionului al 2-lea au reușit să neutralizeze cuibul de mitralieră, regimentul a reușit să traverseze râul. De-a lungul restului zilei, germanii și-au transferat pe celălalt mal unitățile combatante, care au scos din luptă buncărele franceze unul câte unul. În ciuda rezistenței locale a unor puncte întărite, germanii
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ochi la colțul gurii Genul "" poate fi considerat ca un grup intermediar între șerpii pur tereștri și formele cățărătoare adevărate. Multe specii ale acestui gen își petrec cea mai mare parte din timp în arbori, unde își găsesc hrana, devastând cuiburile de pasări de pe crengi sau din scorburi. Se hrănesc cu rozătoare de talie mare și mijlocie (șoareci de câmp, șobolani, popândăi, hârciogi), iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle. După ce
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]