6,268 matches
-
cu bani. — O să le rog pe gărzile mele să te însoțească în tabără. Se apropie de Antonius și îl privi lung. — Nu vreau ca ăsta să fie un adio, zise, și privirea, de obicei atât de mândră, i se îndulci. Curierii numizi îmi vor spune ce faci. Le vei putea încredința mesaje. Ei ți le vor aduce pe ale mele. — Îți sunt recunoscător. Antonius o luă de după umeri. Era foarte fragilă. — Ne vom revedea. Calvia zâmbi ironic. — Dacă femeile ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
trupele dușmane de la Hostilia să se unească cu cele de la Cremona și, în plus, era sigur că Flavius Valens, care îi era credincios lui Vitellius și aflase despre trădarea lui Caecina, avea să se grăbească să intervină. După cum aflase de la curierii numizi ai Calviei Crispinilla, Vitellius avea să cheme trupele din Germania, Britannia și Gallia. Înainte ca întreaga armată vitelliană să se adune la Cremona, trebuia să înceapă lupta și să învingă. Făcând doar două opriri, Antonius ajunse la Bedriacum, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
hitleris to-horthystă. Aici, la Roznava am dat și peste o cazarmă în care nu erau prea mulți ostași, ci numai cei ce forma u pa rtea sedentară a unității respective, adică o subunitate care făcea gărzile de pază, niște meseriași, curieri, bucătari, oameni de la diverse servicii și formația de muzică militară. Eu am primit ord in ca, împreună cu plutonul meu să escortez o coloan ă de prizonieri, printre care și cei capturați aici, în aceast ă ca zarmă, să-i duc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bârlad erau „multe și neîmplinite” - zice Gruia Novac, iar referindu se la cele cu car acter literar (deși spre deosebire de astăzi, mai fiecare ziar își avea „foița” lui literară), constată, parcă a reproș,: „Noi n-am avut o Dacie literară, nici Curierul de ambele sexe, nici Foaia pentru minte, inimă și literatură, nici Convorbirile literare, ni ci Literatorul, nici...” Adevărate spusele editorialistului. Dar, adău găm noi: am avut în timp la Bârlad circa 200 de publicați i, cum puține județe din țară
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se cunosc puține date” și acelea „din surse nu prea sigure”, trimițându-ne la bibliografia de referință - Vasilica Grigoraș, care și ea nu-i deloc profundă în informații: „a Vodă” numită „Zorile”. Dacă s-ar fi mers la revista lunară „Curier ieșan”, s-ar fi aflat că „necunoscutul” a fost aici redactorul șef, unde număr de număr a făcut publicistică, una dintre cele mai bune și în tovărășia unor con deie mari, care i se adresau să-și exprime ideile în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un uimitor teren la români, oameni prin excelență deschiși informației medicale, adepți ai noului, și care-și mută bufnițele de pe un umăr pe altul pe Întuneric, fremătînd prin procesul de aspirație subcuantică de-o bucurie cel puțin similară cu a Curierului Național. Pe care se lățește umbra unui alt uriaș scriitor conspectat la bibliotecă de Kevin Spacey supravegheat de Ion Cristoiu; În paginile roase de timp ale ziarului, domnul Paul Everac scrie cu o păsărică. În editorialul „O pasăre la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sa interioară, neglijînd-o pe cea exterioară. Din fericire pentru popor, nu este chiar așa, ci oarecum viceversa. Ce ne Învață ministrul sănătății care s-a tot schimbat În ultimii ani Încît pare să fie același, Într-un interviu dat cotidianului Curierul național? „Unii pot cotiza pentru o asistență sanitară primară, ușoară, iar alții, În plus, pentru stomatologie, pentru ochi sau pentru operații masive.” După punguța cu doi bani. Astfel, dacă te asiguri doar Împotriva amigdalitei și-ți sîngerează hemoroizii, ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nimeni nu-l mai poate uita. Omul se poartă ca și cum ar vrea să atragă atenția asupra lui, și în așa fel încît să nu poată fi uitat. Mai ales când unul ca d-ta, evident, în interesul serviciului, îți trimiți curierii în strada Luceafărului nr. 13, și repeți adresa în gura mare. Năstase își îndreptă din nou poziția, pregătindu-se să se justifice. - Știu, a trebuit s-o faci, dar a fost o greșeală... Să revenim însă la obiectivul pe care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Dumitru. Voi nu știți vorba ceea că nu aduce anul ce aduce ceasul? In loc să se potolească, vifornița ar putea să se întețească mai rău - a filozofat Pâcu... Moș Dumitru era meteorologul, grație cocoșului lui năzdrăvan, iar Mitruță Ogaș curierul. El alerga zilnic pe la toți cu veștile proaspete: „Nu plecăm nici mâine, că vifornița nu are de gând să se înmoaie deloc.” „De unde știi tu asta, măi Mitruță?” l-a întrebat Pâcu într-una din zile. „De la cocoșul lui moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
închise la culoare, în alta. Când ieșeau de la slujbă, văzute din balconul de sus al bisericii catolice, alcătuiau un tablou dinamic, prin gruparea aleatorie a baticelor numeroase. Timpul trecea, fără evenimente spectaculoase până la sfârșitul lui august, când primi prin curier un ordin din partea Diviziei a XIV-a, care-i cerea să se prezinte la 7 septembrie la Curtea Marțială din Roman, din cauza implicării în evenimentul din iulie. Firesc, ordinul îl îngrijoră. Avea de ce, fiindcă în condițiile în care la 30
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
plutonul său în zona StănileștiVetrișoara. Găsi acolo niște cazemate din beton cu fante înguste, cu confort minim, însă cu armament sofisticat, bine orientat pentru destinația inițială apărarea și rezistența îndelungată în caz de atac. Primi, cu o inexplicabilă neîncredere în curier, ordinul transmis de mareșalul Antonescu: “Români, vă ordon, treceți Prutul!“. În seara zilei de 21 iunie 1941, după discuții cu camarazii din alte unități, transmise ordinul încheietorului său de pluton, un plutonier T.R., și el neîncrezător în veridicitatea ordinului. Până
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
fratelui Anton, Vadu’ lui Vodă. Nu uitase că ultima oară când se văzuseră, se despărțiseră supărați, de aceea el, ca frate mai mic, voia să facă primul pas spre împăcare. Trimise pe cineva să vadă dacă fratele-i era acasă. Curierul înțelese greșit ordinul, și i-l aduse fără a ști de legătura lor de rudenie, speriat, alb la față, doar era vreme de război. - Vezi Ioane, timpul a așezat lucrurile în matca firească. Tu, dacă vrei, vei merge la Iași
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
tăticul nostru, cum Îi spuneam noi... „Copii, vreau să vă spun că mâine vă așteaptă o misiune importantă. Am nevoie de cel mult șase oameni, cu tot cu voi. Vă pregătiți cu ce trebuie pentru o incursiune În spatele inamicului. Mâine voi trimite curierul după voi. Somn ușor, băieți”. „Să trăiți, domnule căpitan! - am răspuns noi, cu suflet cald, deși vestea adusă de el nu era cea mai plăcută.. După un asemenea ordin, vă imaginați că ne-am pus mintea să lucreze. „Pe cine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Petrache băiete, că dacă o ținem tot așa o să ne Înecăm ca țiganul la mal - l-am auzit poruncind și prorocind pe Toader. Drept urmare, am stins opaițul și am adormit pe dată. A doua zi, la orele opt, a venit curierul trimis de tăticul nostru: „Domn’ sergent, m-a trimis domn’ căpitan cu ordin ca la ora douăsprezece să vă prezentați la dumnealui” - i s-a adresat lui Toader. „Amu mergi la băieții pe care i-am anunțat să se pregătească
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
douăsprezece să vă prezentați la dumnealui” - i s-a adresat lui Toader. „Amu mergi la băieții pe care i-am anunțat să se pregătească pentru misiune și spune-le ora la care să se prezinte aici” - i-a ordonat Toader curierului. Ca să limpezească lucrurile, tot Petrică, a lămurit oaspeților ce și cum e cu ordinele militare: ― Chiar dacă ordinele veneau unul după altul și nu-ți lăsau vreme nici să răsufli, trebuia să le execuți. În armată... nu-i loc de vorbe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
neglijat, ținând cont de faptul că ambele mele mâini și ambele mele picioare (goaleă Își aveau deja fiecare ocupația proprie. Am proptit telefonul Între ureche și umăr și am azvârlit țigara pe fereastră, reușind să evit În ultimul moment un curier pe bicicletă. Băiatul a urlat de câteva ori foarte puțin originalul „Băga-te-aș În mă-ta!“ Înainte de a pedala mai departe. — Da, Miranda. Bună, te aud perfect. — Ahn-dre-ah, unde e mașina mea? Ai lăsat-o În parcare? Din fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
căutarea unui anumit articol de Îmbrăcăminte. În doar câteva minute, toți directorii departamentelor de relații cu publicul de la Michael Kors, Gucci, Prada, Versace, Fendi, Armani, Chanel, Barney’s, Chloé, Calvin Klein, Bergdorf, Roberto Cavalli și Saks aveau să trimită prin curier special (sau, În unele cazuri, să aducă personală toate genurile de fuste pe care Miranda Priestly le putea găsi cât de cât atrăgătoare. Am urmărit cum se desfășoară Întreg procesul - o scenă perfect regizată, În care fiecare actor știe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
diseară. Cu un avion particular, da! Tată! RD e prescurtarea de la Republica Dominicană, bineînțeles! Vocea Îi suna cam circumspect, dar părea mulțumit că eu sunt fericită, iar eu am decis În cele din urmă că am fost angajată pe post de curier cu studii superioare. Ceea ce nu mă deranja deloc. După ce am lăsat punga cu haine de la Tommy, șortul și jocul pe calculator În grija unui portar foarte distins dintr-un elegant hol de la intrarea unei clădiri din Park Avenue (deci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
când a văzut că mă holbez la poză. Sunt peste tot Împrejurul nostru, ca să știi și tu. Au fost mari probleme cu angajați care au șterpelit diverse chestii, haine și bijuterii pregătite pentru ședințele cu fotomodele, se pare că unii curieri și uneori chiar și unii redactori s-au cam autoservit. Așa că acum toată lumea e urmărită. Și-a trecut cardul prin cititorul de la ușa groasă de sticlă, care s-a deschis cu un declic. — Urmărită? Ce anume Înseamnă „urmărită“? Pășea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
din pachetele trimise prin FedEx În țară costă În jur de vreo douăzeci de dolari, iar cele internaționale cam șaizeci, totalul pentru FedEx ar fi de vreo nouă mii de dolari. Parcă am auzit la un moment dat că și curierii Încasează unsprezece dolari de pachet, așa că expedierea a două sute cincizeci de pachete s-ar ridica la vreo două mii șapte sute cincizeci de dolari. Plus timpul nostru, ăă, noi două petrecem o săptămână Întreagă să Împachetăm toate astea, deci două salarii săptămânale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fac. N-o să mai faci niciodată ce-ai făcut azi, bine? Mi-am stăpânit impulsul de a-i da o replică usturătoare. — Bine, am zis. Bine. ↔ Am reușit să terminăm de Împachetat restul sticlelor și să le dăm În primire curierilor Înainte de ora șapte seara, iar Emily n-a mai adus În discuție tema abandon-birou. M-am prăbușit Într-un sfârșit Într-un taxi (doar de data astaă la ora opt, după care, la ora zece, m-am Întins cât eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
desfășor Întreaga operațiune sub un nume secret de cod, ca să aducă și mai mult a operațiune KGB, dar m-am lăsat păgubașă, pentru că Uri și așa abia bălmăjea engleza. Verificasem cât de repede putea ajunge coletul cu cel mai rapid curier DHL, dar acolo nu puteau asigura livrarea decât luni, ceea ce era, evident, inacceptabil. De aceea fusesem nevoită să recurg la ideea cu avionul particular. Dacă totul se va desfășura conform planului, micile Cassidy și Caroline se vor trezi din somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
asistenții ca mineă să poată proba diverse haine și să ajungă la pantofii sau gențile aflate În partea din spate - ducând rafturile pe hol. Încă nu văzusem nici un vizitator al etajul nostru - fie el redactor, sau prieten al cuiva, sau curier, sau stilist - care să nu se oprească și să nu se holbeze la rafturile Înșirate pe hol. Uneori lucrurile erau aranjate În ordinea În care fuseseră utilizate la ședințele foto (Sydney, Santa Barbaraă, alteori pe sortimente de articole vestimentare (bikini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
obicei“ și vrea să știe cine a stilizat fotografia de pe copertă. Sună, te rog. 555.6246: la birou 555.8833: acasă Mesaj: Miho Kosudo a sunat să se scuze pentru că nu a putut livra aranjamentul floral realizat de Damien Hirst. Curierii au vrut să se asigure că știi că au așteptat patru ore În fața clădirii, dar, Întrucât nu are portar, au fost nevoiți să plece. Vor Încerca din nou mâine. 9.15: A sunat domnul Samuels. Nu va putea fi găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
azi (o bluză Missoni, două perechi identice de pantaloni Alberta Ferretti, două pulovere Jil Sanders, două eșarfe albe Hermès și un pardesiu burberryă, le‑am aruncat Într‑o sacoșă cu blazonul firmei Runway imprimat pe ea și am chemat un curier să le ducă la parter În zona de unde avea să le ridice băiatul trimis de la curățătorie. Totul mergea ca pe roate! Curățătoria era treaba pe care o uram cel mai mult, pentru că, deși o făcusem de atâtea ori până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]