5,794 matches
-
(16 martie 1863, Dieppe - 30 decembrie 1930, Paris) a fost un sculptor francez, figură de seamă a neoclasicismului francez. Atras de tânăr de pictură și sculptură, în 1881 intră la "école des Arts décoratifs" (Școala de Arte decorative) apoi la "Ecole des Beaux-Arts" (Școala națională de Arte frumoase) din Paris, unde a studiat sculptura cu Henri-Michel-Antoine Chapu și Alexandre Falguière. A studiat și cu Jules Chaplain (1839-1909) și d'Antonin Mercié, al cărui elev preferat a fost. Ernest
Ernest Henri Dubois () [Corola-website/Science/327405_a_328734]
-
în 1447 când Gonzaga a obținut titlul de căpitan al armatei florentine. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei se află efigia din profil a lui Ludovico al III-lea Gonzaga în formă de bust, spre stânga, purtând platoșă și un scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
i-a dedicat și lui o medalie. are dimensiuni ceva mai reduse. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei artistul a gravat efigia din profil a condotierului Piccinino, în formă de bust spre stânga, purtând pe cap o beretă mare. Putem citi inscripția în latină (în română: „Niccolò Piccinino Visconti, mare căpitan și nou Marte”). Pe
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
km. Senzorul de mișcare radar (de înaltă frecvență) emite semnale sonore de înaltă frecvență imperceptibile în mediul înconjurător și analizează ecoul primit din mediu. Spre deosebire de senzorul infraroșu pasiv, senzorul de înaltă frecvență se poate ascunde în spatele paravanelor sau în spatele sticlei decorative a lămpilor de iluminat. Senzorii de mișcare își găsesc utilizare în instalațiile de iluminat. Iluminatul cu senzor de mișcare este o tehnologie relativ nouă. Pentru iluminatul cu senzori de utilizează senzor de mișcare infraroșu pasiv sau senzor de mișcare radar
Senzor de mișcare () [Corola-website/Science/326944_a_328273]
-
său de la Palatul Tuileries în prim plan la dreapta, cu un fotoliu din lemn aurit acoperit cu catifea roșie și broderii de aur, sabia sa este pusă pe cotieră. Biroul în stil Empire are un picior sculptat cu un motiv decorativ reprezentând un cap de leu, mai jos se observă cărți stivuite, iar pe scriptoriu sunt puse o pană, mai multe cărți și dosare, precum și câteva foi, pe una dintre ele, rulată, se vede cuvântul «code». Podeaua este acoperită cu un
Napoleon în cabinetul său de lucru () [Corola-website/Science/323707_a_325036]
-
de pericolul apariției cataractei, lăcrimarea excesivă, alergiile alimentare, afecțiunile urechilor și epilepsie. Este un animal curat, care se simte foarte bine atunci când este îmbăiat, periat și pieptănat. Se adaptează cu calm diferitelor tratamente cosmetice care se pretează la blana sa decorativă. Reacționează puternic la infestarea cu purici, putând dezvolta alergii severe. Prin natura sa este un animal de interior, un însoțitor permanent al omului. Are nevoie de plimbări și activități variate în exterior, se angrenează entuziast în jocuri și exerciții. În
Bichon Frisé () [Corola-website/Science/323009_a_324338]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Sârbeni, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 1778 și refăcută în 1849. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la pridvor și funia ce încinge biserica, precum și pictura iconostasului și a icoanelor vechi rămase în inventarul bisericii. Pisania din interior constituie un izvor documentar local ce ridică valoarea lăcașului. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune. Biserica
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
la altul. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Funia mediană, care încinge biserica, arată o tratare decorativă de efect.
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Blejești, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 7321 al erei bizantine, anii 1812-1813 ai erei noastre, și refăcută în 1883. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și icoanele vechi rămase în inventarul bisericii. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune și prezintă o tehnica mixtă, în cheotori și în căței. Structura altarului este parțial protejată cu blăni de lemn verticale de pe la 1883
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
tindă și naos, tehnică numită în căței. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Funia de pe ușorii portalului de la intrare, deșii alterată de o ușă cu toc, modernă, arată o tratare decorativă de efect.
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
Ciobănescul de Berna este o rasă de câine de talie mare, din Elveția. Este mândria canină a Țării Cantoanelor, fiind, probabil, cea mai decorativă dintre cele cele patru rase de câini alpini dezvoltate aici. Originea acestei rase este plasată în încrucișările timpurii care au avut loc între rasele de câini de talie mare native în aria Alpilor Helvetici, folosiți cu precădere de către crescătorii de
Ciobănesc de Berna () [Corola-website/Science/323060_a_324389]
-
ridicată pe locul actual înainte de anul 1865. Biserica din Merișani prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată și elemente decorative, accentuate la intrare, pridvor și ferestre. Insripția de pe dosul ușii de la intrare constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
Spaniel Englez (un câine de talie mai mare, mai robust, mai maleabil in dresaj, folosit preponderent la vânătoarea păsărilor de baltă) și Cocker Spaniel American (un câine mai pretențios și mai dificil în privința comportamentului, mai compact in talie, dar mai decorativ și preferat în rol de animal de companie). Sunt câini decorativi, eleganți, care atrag ușor privirile. Indiferent de varietate prezintă un corp compact, bine modelat, puternic și sugerând vioiciune. Capul are stopul bine marcat, cu ochii mari, expresivi, de forma
Cocker Spaniel () [Corola-website/Science/323108_a_324437]
-
maleabil in dresaj, folosit preponderent la vânătoarea păsărilor de baltă) și Cocker Spaniel American (un câine mai pretențios și mai dificil în privința comportamentului, mai compact in talie, dar mai decorativ și preferat în rol de animal de companie). Sunt câini decorativi, eleganți, care atrag ușor privirile. Indiferent de varietate prezintă un corp compact, bine modelat, puternic și sugerând vioiciune. Capul are stopul bine marcat, cu ochii mari, expresivi, de forma unor migdale. Irisul este colorat în diverse nuanțe de căprui. Urechile
Cocker Spaniel () [Corola-website/Science/323108_a_324437]
-
a-și putea semnala poziția în câmp, la vânătoare) și foarte scurt la varietatea Americană. Blana este formată din fire de păr lungi, mătăsoase, de lungime medie, cu firul drept sau ondulat, mai scurt pe cap și care formează franjuri decorative pe urechi, posteriorul picioarelor, piept și burtă. Sunt sociabili, prietenoși și jucăuși. Acceptă ușor prezența străinilor, sunt în general echilibrați și afectuoși. Se atașează puternic de stăpân și adoră să fie răsfățați. Sunt vioi și energici, au nevoie de multă
Cocker Spaniel () [Corola-website/Science/323108_a_324437]
-
crescătorii din Anglia au remarcat în nordul țării un câine de talie medie spre mare, puternic, aspectuos, vioi și au încercat să obțină exemplare îmbunătățite genetic plecând de la acest tipar. S-a dorit obținerea unui câine cu blană mai lungă, decorativă, cu rol predominant de animal de companie. Se presupune că unele ameliorarea rasei a inclus și exemplare de ogari Bârzoi, aduși din Rusia, pentru modelarea unui craniu elegant, distins. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a marcat primele
Collie cu păr lung () [Corola-website/Science/323125_a_324454]
-
prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin planul cu tinda mai largă decât restul încăperilor și prin elemente decorative, accentuate la pridvor și mai ales la iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Drăcești, din satul Cocu, zona
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
a cules tradiția locală, susține că biserica ar fi fost construită de un mare meșter de biserici din Cocu, pe care acesta a făcut-o în satul lui și, după târguială, a transferat-o în Drăcești. Trăsăturile formale și elementele decorative ale bisericii indică o vechime mai mare, fiind foarte probabil în uz încă din secolul anterior. Din această cauză se poate presupune că este vorba de o veche biserică din Cocu, eventual din împrejurimi. Biserica cea veche de lemn din
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
din preajma Cotmenei, semnele de mutare confirmând atributul ei de biserică călătoare. Structura de lemn este bine conservată. În interior se distinge iconostasul de bună calitate și valoare artistică, datat la 1849 și semnat de zugravul Ghiță. Se disting elementele sculptate decorativ la intrare și la stâlpii pridvorului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica formează împreună cu troița de la 1911, din fața bisericii, și cimitirul din jur un ansamblu valoros, așezat într-un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
pictată, asemănătoare din punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile diaconești, care a fost realizată conform unei inscripții de meșterul Gheorghe Glăvan în anul 1925. Catapeteasma datează de la începutul secolului al XIX-lea, având motive decorative vegetale aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
a realizat Monumentul funerar al lui Aurel Vlaicu, în Cimitirul Bellu Militar. În 1922, a făcut parte din echipa de sculptori, condusă de Dimitrie Paciurea, care a decorat Arcul de Triumf din București, proiectat de arhitectul Petre Antonescu. Lucrările sale decorative de la Arcul de Triumf realizate în 1922 nu au mai fost folosite la refacerea definitivă a Arcului de Triumf, în anii 1935-1936. În 1923, a deschis prima sa expoziție personală, la Ateneul Român, unde a expus 54 de lucrări, majoritatea
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
fost folosite la refacerea definitivă a Arcului de Triumf, în anii 1935-1936. În 1923, a deschis prima sa expoziție personală, la Ateneul Român, unde a expus 54 de lucrări, majoritatea în marmură de Carrara, reprezentând portrete în basorelief, busturi, lucrări decorative, dar și câteva statui monumentale, între care "Soldatul Român", înalt de 5,5 m, care avea să fie plasat la baza Arcului de Triumf și "Eroina de la Jiu", monument în memoria eroinei Ecaterina Teodoroiu, care a fost ridicat mai târziu
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
de P.S. VISARION RĂȘINĂREANUL anul 1998. Pentru toate lui Dumnezeu laudă"". Biserica din Groapă este o biserică-sală (formată dintr-un singur corp) cu absidă semicirculară și cu un turn cu trei nivele deasupra pridvorului. Ea are fațade simple, singurele elemnete decorative fiind pilaștrii cu capiteluri dorice. Accesul în lăcașul de cult se face printr-un pridvor deasupra căruia se înalță turnul clopotniță. Interiorul bisericii se remarcă prin sobrietate. Nava nu are cupolă. În interior se află o lespede funerară cu o
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
în conformitate cu specificul arhitecturii maramureșene. Meșterii dulgheri au utilizat în construcția monumentului de cult aceleași tehnici constructive, prezente și la construcțiile din gospodăria țărănească, conferind astfel o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin elegante arcade la partea superioară și o balustradă traforată, la partea inferioară. Un alt element decorativ al construcției este acoperișul bisericii, cu pante repezi și ape rupte. Turnul clopotniță, cu silueta
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin elegante arcade la partea superioară și o balustradă traforată, la partea inferioară. Un alt element decorativ al construcției este acoperișul bisericii, cu pante repezi și ape rupte. Turnul clopotniță, cu silueta sa sveltă și coiful ce acoperă foișorul, este un accent care prin proporții echilibrează întregul edificiu. Spațiul interior al bisericii este compartimentat, conform cultului creștin
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]